Page 46 - 1958-05
P. 46
Pas. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 1060
tţrewr.rr*iiwwsflttspfiftsiî .,«•.* sm* nv&'xMy
O nouă şi m ă re a ţă iz b în d ă a o a m e n i l o r de ş iiin fă s o v îe fic i \
lomunicatul agenţiei îflSS cuprivire
lalansareaeehif
sovietic a! pămîniuhi Să în ceteze am estecul străin
în treburile interne
(Urmare din pag. l-a) dreptate prin linii de telecomunicaţii spre cen Baze militare americane ale Indoneziei
trul de coordonare şi calculaţii. în Irianul de vest
gram. Paralel cu sursele electrochimice de cu
rent pe bordul satelitului sînt instalate baterii Informaţiile referitoare la măsurători, primite Tîrgal secret încheiat între Dulles şi ministrul
solare. la centrul de calculaţii- de la diferite staţiuni de externe olandez, Luns
ştiinţifice, sînt introduse în mod automat în ma
Regimul termic necesar funcţionării normale a şini electronice de oalciilat cu funcţionare rapi DJAKARTA 15 (Agerpres) de vest drept un punct de spri D e c la ra fia guvernului U . R. 5. S.
aparatajului de bord al satelitului este asigurat dă care determină principalii parametri ai or
printr-un sistem de reglaj termic, care, cu aju bitei satelitului şi calculează efemenidele aces CHINA NOUĂ an u n ţă : Ziarul jin în Asia de sud-est la care MOSCOVA ,15 (Agerpres) a Indoneziei şi răsturnarea gu
torul unor dispozitive speciale, determină varia tuia- La observaţiile asupra satelitului iau parte „Suluh Indonesia” relatează că nu intenţionează să renunţe. TASS a n u n ţă : Intr-o declara vernului ei legal.
ţia, coeficienţilor de radiaţie de reflexie a supra un mare număr de staţiuni optice de observa guvernul Statelor Unite a trimis Pentru a-şi înfăptui planurile în ţie dată publicităţii la 14 mai
feţei. ţii, de observatoare astronomice, radiocluburi şi în Irianut de vest, ocupat de o- Extremul orient, scrie ziarul, guvernul U.R.S.S. condamnă în îndemnurile cît se poate de
radioamatori. landezi, o misiune militară cu Statele Unite vor ajuta Olanda mod hotărît amestecul puterilor
Observaţiile asupra satelitului, recepţionarea scopul de a studia posibilităţile în ocuparea acestui punct de străine în treburile poporului in clare ale unor conducători ai
informaţiilor ştiinţifice primite de la acesta şi Satelitul şi racheta purtătoare vor fi vizibile de a crea în această regiune ba sprijin. donezian şi acţiunile lor agresi S.U.A., printre care şi Dulles,
măsurarea coordonatelor traectoriei lui sînt e- Ia răsăritul şi apusul soarelui. ze militare ale S.E.A.TO. ve îndreptate împotriva republi de a se crea în Indonezia un
fectuate de staţiuni ştiinţifice anume înfiinţate, Ceea ce se petrece în Indone cii suverane Indonezia. nou guvern sînt calificate în de
dotate cu un mare număr de mijloace radioteh- Cel de-al treilea satelit artificial al pământu Tîrgul secret încheiat intre zia de est, scriu ziarele din claraţia sovietică drept o incita
nice şi optice. Datele privitoare la coordonatele lui — o nouă etapă în efectuarea cercetărilor secretarul de stat al S.U.A. Dul Djakarta, arată că pentru a se Guvernul sovietic îşi exprimă re directă la răsturnarea guver
satelitului, primite de la staţiuni de radioloca- ştiinţifice ample în păturile superioare ale at les, şi ministrul Afacerilor Ex amesteca în treburile interne ale speranţa că puterile care poartă nului indonezian legal.
ţie, sînt tronsformate în mod automat, sînt puse mosferei şi în studierea spaţiului cosmic — re terne al Olandei, Luns, la'ultimg Indoneziei Statele Unite folosesc răspunderea pentru situaţia care
în concordanţă ou ora astronomică unică şi în prezintă o mare contribuţie a oamenilor de ştiin sesiune a Consiliului N.A.T.O., nu numai Filipinele şi Taivanul, s-a creat în prezent în -regiu In declaraţie sînt citate fapte
ţă sovietici la ştiinţa mondială. scrie ziarul „Pemucla”, doVedeş- ci şi Olanda. Apariţia în ulti nea Indoneziei şi în primul rînd care dovedesc că acţiunile a-
te că Statele Unite nu-şi vor mul timp în Indonezia de est a Statele Unite ale America, vor gresive şi provocatoare împotri
DECLARAŢIA schimba politica faţă de Indone navelor olandeze care tran asculta de glasul raţiunii şi vor va Indoneziei sînt înfăptuite de
zia şi că politica lor faţă de I- sportă „voluntari” ciankaisişli şi înceta amestecul în treburile in participanţii la blocurile agresi
delegaţiei Comitetului Central al Partidului rianul ele vest corespunde întru filipinezi în insulele Moluce es terne ale Indoneziei- ve N.A.T.O., S.E-A.T.O, şi Pac
Muncitoresc Romîn şi guvernului Republicii totul politicii duse de Olanda. te o mărturie elocventă a aces tul de la Bagdad.
Populare Romîne şl delegaţiei Comitetului Central Statele Unite consideră Irianul tui fapt: Politica externă independentă
activă dusă de guvernul Indone Guvernul sojvietic declară că
al Partidului Muncitoresc Unit Polonez toate aceste acţiuni sînt o în
şi guvernului Republicii Populare Polone călcare a principiilor Cartei
ziei şi sprijinită de poporul a- O-N.U. şi sînt în contradicţie cu
0 nouă declaraţie a Biroului cestei ţări a devenit un obsta normele elementare ale dreptu
Politic al P. 0. Francez col serios în calea înfăptuirii lui internaţional. Guvernul so
planurilor unor puteri occiden vietic consideră de datoria sa să
tale care se străduiesc să men atragă atenţia asupra consecin
ţină exploatarea colonială a ţelor grave pe care le poale
( Urmare din pag. l-a ) continuă a unităţii şi solidarităţii, a colaborării şi in popoarelor din Asia şi Africa şi provoca politica puterilor colo
tr-ajutorării frăţeşti a ţărilor socialiste, la coeziunea PARIS 15. —Corespondentul neralul Massu şi complicii săi, să atragă ţările din această re niale care urmăreşte să creeze
ideologică a mişcării comuniste internaţionale, în spiri Agerpres anunţă : Ziarul „l’Hu să fie arestaţi şi trimişi în faţa giune în blocuri militare a- mereu noi focare de încordare.
tul marxism-leninismului, pe baza principiilor de egali
r.ită de cercurile guvernante din ţările Pactului Atlanti tate, neamestec în treburile inierne şi ale internaţionalis manité“ publică în numărul său judecăţii complotiştii de la Pa gresive. Tocmai de aceea, se Uniunea Sovietică, se spune în
mului proletar. Iu realizarea acestor scopuri, cele două
cului de Nord loveşte în securitatea popoarelor Europei, partide se călăuzesc de Declaraţia Consfătuirii repre din 15 mai o nouă declaraţie a ris în frunte cu principalul or subliniază în declaraţia guver declaraţie, nu poate privi cu in
zentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţă Biroului Politic al Partidului ganizator al complotului, acela nului sovietic, puterile occiden diferentă evenimentele care au
îndeosebi a acelora care nu de mult au fost victima rile socialiste şi Manifestul Păcii. Comunist Francez, intitulată a cărui sosire este aşteptată la tale încearcă de mai mulţi ani loc în regiunea Indoneziei, pen
„Pentru zdrobirea complotului Alger de oamenii războiului ci să obţină modificarea politicii tru că situaţia care s-a creat aco
agresiunii militarismului german, ca şi în interesele vi- Cele două partide declară că principala chezăşie a vic fascist care continuă — vigi vil : Soustelle. lo constituie un pericol serios
toriei cauzei socialismului şi dezvoltării mişcării comu
tale ale poporului german însuşi. niste şi muncitoreşti internaţionale este fidelitatea ne
strămutată faţă de principiile marxism-leninismului,
Ambele părţi consideră drept o sarcină fundamentală lupta consecventă împotriva influenţelor ideologiei bur lenţă, acţiune, unitate Guvernul, deşi a declarat că independente, iubitoare de pace pentru cauza păcii.
gheze şi îndeosebi împotriva revizionismului — princi
de a contribui activ la întărirea continuă a unităţii ţărilor palul pericol îu mişcarea comunistă şi muncitorească in „Organizatorii complotului va apăra legalitatea republica
ternaţională, cît1şi lupta hotărîtă împotriva dogmatismu
socialiste, la legarea tot mai strînsă a eforturilor paşnice lui şi sectarismului, care rup partidul de mase. A 13-a aniversare a eliberăriifascist, se spune în declaraţia nă, ezită în prezent să loveas
ale acestor state cu acţiunile forţelor păcii din toate ţările Partidul Muncitoresc Romîn şi Partidul .Muncitoresc Biroului Politic, au suferit un că în cei mai răi duşmani ai
Unit Polonez văd în permanenta întărire a unităţii rîn-
pentru a se pune capăt politicii imperialiste de pe poziţii duriior lor, în întărirea rolului conducător al partidului prim eşec. Apelul la acţiune lan acestei legalităţi şi interzice reu fostului lagăr fascist
marxist-lçninist al clasei muncitoare, în toate domeniile sat de Partidul Comunist Fran niunile şi manifestaţiile clasei
de forţă, pentru aplicarea în relaţiile internaţionale a vieţii politice, economice şi social-cullurale, în aplicarea
creatoare a legilor generale de construire a socialismului,
principiilor de rezolvare pe cale paşnică a litig iilo r şi de comune pentru toate ţările socialiste, ţinînd seama de de exterminare „Mauthausen“cez in noaptea de Î3 spre 14 muncitoare şi ale forţelor popu
coexistenţă paşnică a stalelor indiferent de sistemele lor particularităţile islorlce concrete ale fiecărei ţări, în în
tărirea regimului democrat-popular, o condiţie esenţială mai a constituit un element lare. O asemenea atitudine o-
sociale. ¦-/>; a construirii cu succes a socialismului.
hotăritor pentru strlngerea rîn- glindeşte tendinţa de a ajunge MAUTHAUSEN 15 (Ager tici antifascişti din R.P.R. Tov.
Atribuind o mare importanţă schimbului de experienţă durilor tuturor republicanilor pres). — Recent a avut loc la Beseadovschi a dezvelit apoi
Ambele guverne privesc chestiunea dezarmării şi secu şi studierii, rezultatelor obţinute în construirea orîndnirii împotriva loviturii de forţă. la un compromis cu ultracolo- Mauthausen, în Austria, o so placa comemorativă. Au mai
socialiste îu cele două ţări, Partidul Muncitoresc Romîn lemnitate consacrată celei de a iuat cuvîntul şeful cancelariei
rităţii colective drept o problemă de mare importanţă a şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez aU hotărît să lăr Biroul Politic al Partidului nialiştii în vederea continuării 13-a. aniversări a eliberării fos prezidiale a Cancelariei federa
gească relaţiiie şi colaborarea dintre partide prin con Comunist Francez consideră că tului lagăr fascist de extermi le, reprezentantul oficial al gu
luptei pentru pace. tacte directe şi întilniri ale reprezentanţilor ambelor par lupta trebuie continuată şi in şi- intensificării războiului . din nare „Mauthausen“. Cu acest vernului austriac şi al cancela
tide la diferite niveluri şi schimb de informaţii de partid. tensificată căci uzurpatorii con rului Raab, dr. Eduard Chaloup-
Pornind de la acest punct de vedere Republica Popu tinuă să se afle la putere la Al Algeria. In, felul acesta .gnven prilej a avut loc dezvelirea unei ka care a preluat placa in cus
lară Romînă şi Republica Populară Polonă sprijină pe Ambele guverne constată cu satisfacţie că prietenia ger. Nu au fost luate încă mă plăci comemorative închinată todia guvernului federal austriac
poporului polonez şi poporului romîn, care se dezvoltă şi surile ce se impun şi la Paris nul face ca Franţa să piardă to memoriei luptătorilor antifas şi consilierul Rauch ca repre
deplin propunerile U.R.S.S. cu privire ia convocarea unei se îniăreşte în condiţiile luptei comune pentru construirea generalul De Gaulle îşi intensi cişti romini exterminaţi în a- zentant personal al şefului gu
conferinţe la cel mai înalt nivel, care ar putea constitui socialismului, constituie o bază trainică a relaţiilor dintre fică uneltirile şi are întrevederi tul, deoarece numai o politică cest lagăr de SS-işti. La solem vernului landului Austria de sus.
ambele state. secrete urmărind să pună mina nitate au luat cuvîntul însărci
pe putere. P.C. Francez “ere să democratică, în spiritul tin su ri natul cu afaceri ad-interim al La solemnitatea dezvelirii plă
Strînsele relaţii frăţeşti dintre Republica Populară Ro se ia măsuri împotriva rebeli R.P.R. la Viena, I. Beseadovschi, cii comemorative au asistat' foşti
un pas important pe calea destinderii şi rezolvării celor mînă şi Republica Populară Polonă şi-au găsit expresia lor şi în primul rind să fie des lor noastre, poate crea relaţii noi şi tov. Popa Emil, din partea deţinuţi ai lagărului Mauthau-
în Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă nintuală tituiţi şi scoşi în afara legii ge- Asociaţiei foştilor deţinuţi poli- sen, membri ai familiilor celor/
mai importante probleme internaţionale. Orice încercare încheiat în anul 1949: intre Franţa şi Algeria.
de a pune, însă, în discuţie la o asemenea conferinţă orîn- Acest document de importanţă istorică pentru relaţiile Pentru salvarea libertăţii,
romîno-polone a pus bazele unei colaborări largi şi mul
duirea existentă în ţările de democraţie fuSjiulară este tilaterale a celor două popoare. clasa muncitoare şi elementele
sortită eşecului. Popoarele romîn şi polonez resping cu Ambele părţi subliniază că relaţiile politice, economice republicane trebuie să se bizuie
şi culturale romîno-polone care se dezvoltă în spiritul
hotărîre şi fermitate încercările cercurilor reacţionare im acestui tratat aduc mari foloase ambelor ţări, contribuie numai pe ele însele. Ele îşi vor
la creşterea schimburilor comerciale şi la lărgirea cola
perialiste de a se amestec i în treburile lor interne. borării economice, la o mai bună cunoaştere reciprocă a intensifica acţiunile pentru a
realizărilor culturale, la adîncirea prieteniei dintre popoa
Ambele guverne au primit cu mare satisfacţie impor rele Romîniei şi Poloniei. zdrobi definitiv complotul fas
tanta hotărîre a -Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu privire Pentru a adinei şi iărgi colaborarea economică actuală, cist“. -
ambele părţi au hotărît să înfiinţeze, cel mai tîrziu piuă
la încetarea unilaterală, imediată de către U.R.S.S. a ex în luna septembrie a.c., o Comisie guvernamentală mixtă exterminaţi în lagăr, reprezen
polono-romină pentru colaborarea economică.
perienţelor cu arma nucleară, hotărîre care răspunde inte
Sarcina acestei comisii va fi elaborarea propunerilor
reselor întregii omeniri. In acelaşi timp, ele consideră că de colaborare,economică şi tehnico-ştiinţifică în diferite Plecarea spre patrie tanţi ai Federaţiei Internaţio
domenii ale economiei naţionale, în scojyil dezvoltării ca nale a rezistenţilor, ai asocia
hotărîrea guvernelor S.U.A. şi Marii Britanii de a conti pacităţii de producţie a ambelor ţări şi lărgirii schimbu ţiilor foştilor deţinuţi şi depor
rilor de mărfuri.
nua asemenea experienţe este conirară cauzei păcii şi pri
Ambele părţi însărcinează ministerele de resort să în
mejduieşte tot mai mult viaţa şi sănătatea generaţiilor cheie, pînă în noiembrie a.c., un acord comercial pe anii a delegaţiei guvernamentale taţi antifascişti, reprezentanţi
1959—1960, prevăzînd majorarea volumului şi lărgirea no ai C.C. al Partidului Comunist
viitoare. Ambele părţi sprijină apelul Uniunii Sovietice menclatorului de mărfuri. Austriac, delegaţi din partea
adresat Statelor Unite ale Americli şi Marii Britanii, cu Se însărcinează organele de planificare şi de comerţ şi de partid poloneze
exterior ale Republicii Populare Romîne şi ale Republicii
privire la încetarea experienţelor cu arma nucleară, fiind Populare Polone ca pe baza colaborării economice şi a mai multor organizaţii demo
coordonării planurilor de perspectivă, să încheie pînă la cratice din Austria, personali
convinse că aceasta ar constitui un pas important pe dru jumătatea anului 1959 un Protocol privind schimbul de
mărfuri pe perioada 1961— 1965.
mul preîntîmninării pericolului războiului atomic şi ar tăţi ale vieţii politice, delegaţii
•A-
reprezenta începutul unor înţelegeri mai largi în dome Cele două delegaţii îşi exprimă convingerea nestrămu Joi dimineaţa membrii dele- C.C. al P.M.R. şi ai guvernului, locuitorii Capitalei care ii a- ale asociaţiilor de luptători din
tată că dezvoltarea multilaterală a relaţiilor dintre Repu
niul dezarmării. 1 a '. blica Populară Romînă şi Republica Populară Polonă va gaţiei Partidului Muncitoresc ' membri ai Prezidiului Marii A- clamă îndelung manilestind U.R.S.S., Ungaria, Polonia, Ce
contribui la întărirea continuă a prieteniei frăţeşti dintre
Cele două guverne consideră că se poate încă împie cele două popoare şi va servi unităţii statelor lagărului Unit Polonez şi a guvernului dunări Naţionale, conducători ai pentru prietenia trainică dintre hoslovacia, Franţa, Italia, R.D.
socialist şi cauzei păcii în întreaga lume.
dica predarea armei nucleare în rtiiinile rnifitariştifor ger Bucuroşii, 14 mai 1958. Republicii Populare Polone, to- instituţiilor centrale şi ai- orga- cele doua popoare, pentru uni- Germană, R.F. Germană, Iugo
mani, preîntîmpinîncln-se astfel o gravă primejdie pentru
varăşii Wladyslaw Gomulka, nizaţiiior obşteşti, academicieni, tatea marii familii a ţărilor la- slavia, Bulgaria. De asemenea
pace şi pentru securitatea popoarelor Europei. Pentru Iosef Cyrankiewicz, Edward oameni de ştiinţă şi cultură, ge gărului socialist în frunte cu U- au fost de faţă reprezentanţi ai
realizarea acestui ţel este necesară o acţiune perseve Ochab, Feliks Pisula, Tadsusz nerali, ziarişti romini şi străini. niunea Sovietică. unor misiuni diplomatice din
rentă a tuturor statelor şi forţelor care doresc destin Kropczynski, precum şi persoa Au fost de faţă Janusz Zam- Membrii delegaţiei şi condu Austria.
browicz, ambasadorul extraordi cătorii de partid şi de stat ro- Au fost depuse numeroase co
derea, dezarmarea şi colaborarea paşnică. nele oficiale care i-au insoţit — nar şi plenipotenţiar al R.P. Po inîni îşi strâng călduros mîinile.
Maria Wierna, Josef Kzesak, lone in R.P. Romînă, şefi ai mi roane şi flori din partea guver
Guvernul Republicii Populare Romîne îşi exprimă con Jerzi Grudzinski, care ne-au vizi siunilor diplomatice acreditaţi împreună cu delegaţia de par nului federal austriac, a guver
tat ţara la invitaţia Comitetului la Bucureşti, membrii ambasa tid şi guvernamentală a R.P. nului landului Austria de sus, a
vingerea că realizarea propunerilor poloneze de a crea Central al Partidului Muncito dei R.P. Polone şi alţi membri Polone a plecat la Varşovia delegaţiilor străine, a unor mi
resc Romîn şi a guvernului Re ai corpului diplomatic. siuni diplomatice, a Partidului
In Europa centrală o zonă denuclearizată, care să cu publicii Populare Romîne, au Marin Florea Ionescu, ambasa Comunist Austriac, a numeroa
părăsit ţara indreptindu-se spre Compania de onoare alinia- se organizaţii democratice şi a
prindă ambele stale germane, Republica Cehoslovacă şi dorul R.P. Romîne în R.P. Po
Republica Populară Polonă, eliminînd arma nucleară de
pe un teritoriu deosebit de important pentru securitatea
Europei, ar contribui la destindere, la creşterea încre
derii în relaţiile internaţionale şi ar favoriza rezolvarea patrie. .tă la aeroport a prezentai ono lonă. (Agerpres). coloniei romine din Austria.
altor probleme litigioase. O mare mulţime de locuitori rul. Au fost intonate imnurile
Guvernul Republicii Populare Polone sprijină propu ai Capitalei au venit în zorii zi de stat ale R.P. Polone şi R.P.
nerile cuprinse în mesajul guvernului romin adresat gu lei la aeroportul Băneasa pen Romîne.
vernelor ţărilor balcanice considerînd că înfăptuirea lor tru a şi lua rămas bun de la so- Tovarăşii Wladyslaw Gomul-
ar contribui la întărirea păcii în această parte a lumii, Iii poporului frate polonez. Ei ka şi Josef Cyrankiewicz, în-
ia întărirea securităţii colective în Europa. au întîmpinat cu aplauze şi u- soţiţi de tovarăşii Gheorghe SIMBÁTA 17 MAI 1958
Pronunţîndu-se împotriva împărţirii lumii în blocuri rale la sosirea pe aeroport pe Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica, SPECTACOLE CI NEMAT OGRAF1GE
conducătorii de partid şi de stat
militare, Republica Populară Romînă şi Republica Popu ai ţării prietene, ca şi pe condu au trecut în revistă compania de DEVA: Un om obişnuitj HAŢEG-: Hunedoara : cinema „Maxim Gor
cătorii partidului şi statului nos onoare. Conducătorii de partid Godzila; ORAŞTIE: Mai presus de k i“ ; Ştrengăriţa ; SIMBRIA : Mîn-
lară Polonă, ca şi celelalte ţări ale lagărului socialist, tru, care au condus pe oaspeţi şl de stat polonezi şi-au luat dragoste ; ALBA 1ULIA : Articolul d rie : TEIUŞ ; Intîlnire la bal; LO-
apoi rămas bun de la persoane 420! SEBEŞ : Drumuri şi destine ; NEA : Coordonate necunoscute ; BARU
consideră că aiîta timp cit forţele imperialiste duc o po la plecare. le oficiale şi şefii misiunilor di B R A D : In Oceanul Pacific j PE MARE : Thérese Raquin j ZL'ATNA :
Aeroportul Băneasa era pa plomatice aflaţi pe aeroport. TROŞANI: Flacăra stinsă; Si ra Brutarul din Vaiorgue; APjSLDCJ DE
litică de primejduire a păcii şi cît există Pactul Atlanti da mare; I L I A : Vagabondul seria I I ; SÜJS ; Gamelia.
voazat festiv cu drapelele de Tovarăşul Wladyslaw Gomul
cului de Nord ale cărui planuri prevăd intensificarea stat ale R.P. Polone şi R.P. Ro ka, prim secretar al C.C. al P ar
tidului Muncitoresc Unit Polo
goanei înarmărilor este necesară menţinerea organiza mine.
ţiei tratatului dp la Varşovia.
Ambele guverne subliniază cu tărie că cea mai sigură
bază a securităţii ţărilor, lor, cît şi un factor important SELECŢIUNI DIN PRO GRAMUL DE RADIO l .....
al consolidării păcii, este solidaritatea şi coeziunea la Membrii delegaţiei de partid nez, s-a apropiat de microfon şi Programul 1: 6,15 Melodii populare mul 11: 14,03 Goncert de prînzî 14,40
gărului socialist şi politica de pace a primului şi celui şi de stat a R.P. Polone au fost a rostit o'cuvîntăre de rămas romîneşti; 6,45 A sosit poştaşul; 8,00 Gîntă Ştefan Lăzărescu ; 15,00 Prin
mai puternic stat socialist — Uniunea Republicilor So conduşi la plecare de' tovarăşii bun, care a fost primită cu pu Materiale din presă; 9,30 Cutezătorii; sălile de concert ale ©apitalëîi 16,20
vietice Socialiste şi a celorlalte ţări socialiste. Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu ternice aplauze şi urăle. Un 10,30 Muzică ¦ populară rorriînească ; Interpreţi romîni de muzică de ope
II. Stoica, Gheorghe Apostol, Emil grup de pionieri au înconjurat 11,45 Concert de estradă; 14,00 <3în- re; 17,15 Tribuna Radio; 18,55 Sfa
Partidul .Muncitoresc Romîn şi Partidul Muncitoresc Bodnăraş, Petre Borilă, Nico- p e ' membrii delegaţiei poloneze tece' şi jocuri populare romîneşti; 15,05 tul medicului: „Despre copiii slabi" ;
Unit Polonez sînt hotărite să contribuie la întărirea
lae Ceauşescu, Alexandru Dră- şi le-au oferit flori. ' Muzică uşoară; 15,35 Concert de mu 19,00 Sîntece populare romîneşti ;
ghici, Alexandru. Moghioroş, Apoi,' membrii delegaţiei ele zică populară romînească; 16,15 Vor- 19,30 Cronica teatrală; 19,45 Seară
Prim Secretar al C.C. al P M.U P. Constantin Pîrvulescu, Dumitru partid şi guvernamentale a RiP. beşte Moscova; 17,25 De lă strămoşi .de operetă; 23,15 Concert de noapte,
WLADYSLAW GOMULKA
Prim Secretar al C.C. al P.M-R. Coliu, Leonte Răut-ii,. general co- Polone, însoţiţi de conducătorii pentru nepoţi; 18,15 Revista presei Buletine de ştiri : 5,00; 6,00; 7,00;
GHEORGHE GHEORGHHJ-DEJ Preşedintele Consiliului
de Miniştri al R. P. Polone Ionel Leontin Salăjan, Ştefan partidului şi statului nostru, străine: 19,05 La ordinea zilei; 19,55 11^00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 20.00;
Preşedintele Consiliului 3 0 SEE CYRANKIEWICZ
de Miniştri al R. P. Romîne Voitec, Janos Fazekaş, Vladimir trecînd prin faţa miilor de ce- Noapte bună, copii; 20,45 Muzică de 22,00) 23,52 (programul I), 14,00;
CHIVU STOICA Gheorghiu, Anton Moisescu, A- tăţeni veniţi la aeroportul Bă- dans; 21,35 Gîntă Aurelia Fătu-Ră- 16,00; 18,00; 2i,00; 23,00 (programul
vram Bunaciu, de membri ai heasa, îşi iau rămas bun de la duţu; 22,30 Muzică de dans. Progra- II)'. . . . iit>,
"R edacţia "şi ad m in istra ţia ziarului str. 6 M artie nr, 9, ie le tm i: 188— 189. .Taxa p lătită în n u m o n r conform ap ro b ării D irecţiu n ii G enerale I U .I .R . nr. 236.320 din 6 noiem brie 1 9 1 9 . - T ip a ru l: În tre p rin d erea P o lig rafică „i M ai" - DEVA.