Page 47 - 1958-05

întărirea PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA LUCRATORI
din comerţul de stat
prieteniei raniN-ptae,
decoraţi cu
„Medalia M uncii“

a lagărului socialist

Timp de cîteva zile {ara noas­ lenţă rodnică se împlineşte anul Anul X Nr. 1061 Sîmbătă 17 mai 1958 4 pagini 20 bani
tră a găzduit oaspeţi dragi din acesta un deceniu. In cadrul pu­
Republica Populară Polonă. La ternicului şi invincibilului lagăr IN C A UN R A IO N întrecerea siderurgicilor
invitaţia C.C- al P.M.R. şi a al socialismului şi păcii, ţările
guvernului R.P. Romîne o dele­ noastre sînt legate de asemenea >000000000000000000000000000
gaţie guvernamentală şi de par­ prin Tratatul de Ia Varşovia —
tid din R.P. Poiană a făcut în­ chezăşie sigură a apărării cuce­ a terminat însămin|ăriie continuă cu succes
tre 12-15 mai o vizită în patria ririlor socialiste din Polonia şi
noastră. Romînia. In ziarul nostru de ieri, am scris despre succesul colec­ in cadrul întrecerii socialiste calendaristică, oţelarii de la cup­ SZALLOSY CAROL
tiviştilor, intouărăşitilor şi ţăranilor muncitori individuali din pe care o desfăşoară penfru spo­ toarele Martin vechi au produs director — O.C.L. Alimentara
Pretutindeni unde s-au aflat, O mare contribuţie Ia adîncî- raioanele Ilia şi Haţeg, care au terminat campania însăminţă- rirea producţiei de fontă, oţel în prima jumătate a lunii mai
solii poporului frate polonez au rea şi consolidarea prieteniei rilor de primăvară. Acum anunţăm cu bucurie că încă un ra­ şi laminate, siderurgiştii de la l. 151 tone oţel peste prevede­ Hunedoara.
fost primiţi cu căldură şi simpa­ care leagă pe veci popoarele ro­ ion din regiunea noastră a terminat insăminţările. Este vorba Hunedoara aplică cu succes me­ rile planului. Echipele de oţe­
tie, ca reprezentanţi ai unui mîn şi polonez o constituie re­ de raionul Alba, care a raportat că in ziua de 16 mai a.c. pla­ todele înaintate specifice condi­ lari conduse de Gheorghe Ari- IEMEN BODEA .
popor de care ne leagă trainice centa vizită în ţara noastră a u- nul însămînţărilor pe raion a fost Îndeplinit. ţiilor lor de muncă. Datorită a- druţ, Simion Mihăilă şi Dumi­ gestionar — O.C.L. Alimentara
sentimente de prietenie, de care nei delegaţii guvernamentale şi cestui fapt, în prima jumătate tru Mihai, de la cuptorul nr. 1,
ne leagă idealuri comune — lu­ de partid a R. P. Polone. Trata­ Im acest îmbucurător succes şi-au adus din plin contri­ a lunii mai, pe graficul întrece­ fruntaşe în această acţiune, au Aninoasa.
pta pentru o viaţă mai bună, tivele şi convorbirile purtate cu buţia colectiviştii din Benic, Oiejdea, Berghin şi Teiuş, pre­ rii s-au înregistrat noi şi im­ dat în medie zilnic pe fiecare
pentru construirea socialismului. oamenii de stat şi de partid din cum. şi ţăranii muncitori individuali din comunele Hăpria, portante succese. m. p. vatră de cuptor 1.710 kg. KOVACS VILHELM
Atît la uzinele „23 August", cit ţara noastră, cunoaşterea mai Benic, Ciugud, Valea Dosului şi. alţii, care deşi au avut con­ oţel peste indicele planificat, iar gestionar — O.C.L. Alimentara.
şi în mijlocul petroliştilor plo- de aproape a poporului romîn, diţii mai grele, folosind fiecare zi bună de lucru au terminat La furnalele noi echipele conduse de Ioan Dră-
eşteni şi apoi la marele miting a năzuinţelor sale sincere, con­ printre primii insăminţările. ghin şi Dumitru Şerban de la Vulcan ,
închinat prieteniei romîno-polo- stituie, desigur, un valoros a- Colectivul de muncă din sec­ cuptorul nr. 5, şi-au depăşit nor­
neze care a avut loc în Capita­ port adus prieteniei romîno- po­ Colectiviştii din Oiejdea au început ţia furnale noi a reuşit să spo­ ma de lucru cu 32,1 şi respectiv SIMION CETF.RAŞ
lă, oaspeţii polonezi au fost în­ loneze, întregului lagăr socia­ lucrările de întreţinere a culturilor rească indicele de utilizare a 36,2 la sută. gestionar — O.C.L’. - Industrial
continuu obiectul unor puternice list. volumului util al furnalelor, cu
manifestaţii de simpatie, de dra­ Gospodăria agricolă colectivă muncit mai mult la plivit s în t; 2,77 la sută faţă de cel planifi­ La noua oţelărie Martin Vulcan.
goste tovărăşească, de solidari­ Cuprinsă de furie în faţa suc­ din satul Oiejdea, raionul Alba, Maria Nagy, Ana Hiter, Ir<na cat. Ca urmare a acestui fapt,
tate- ceselor construcţiei paşnice din a terminat insăminţările încă Bocci, Martin Hiter, Geza Bocci numai la furnalul de 700 m.c. Au trecut abia 10 zile de
ţările socialiste, în faţa influ­ — cel mai tinăr furnal al ţă­ cind a intrat in funcţiune cup­
In cadrul mitingului din Ca­ enţei tot mai mari pe care o din ziua de 7 mai a.c. De atunci, şi alţii. rii — s-a produs în plus peste torul nr. 1 de la noua oţelărie
pitală, tovarăşul Gfieorghe exercită ideile marxism-leninis- harnicii colectivişti din Oiejdea ©oooooooooooooooc-oooc <>©9 plan 342 tone fontă. La obţine­ Martin. Oţelarii de la acest a-
Gheorghiu-Dej spunea: „Pe vre­ mului, reacţiunea imperialistă au început lucrările de intreţi- © rea acestor succese s-a eviden­ gregat conduc cu pricepere pro­
me bună şi pe furtună, la bucu­ se străduieşte şi recurge la toa­ nerea culturilor. Astfel, pînă la L | | | ţiat în mod deosebit echipa con­ cesul tehnologic, obţinind astfel
rie şi necaz, popoarele romîn şi te mijloacele pentru a lovi în data de 14 mai ei au fâ:ut de c | | | dusă de Aurel Borza de la de­ o producţie de oţel din ce in ce
polonez sînt şi vor rămîne pen­ cuceririle istorice ale ţărilor so­ două ori plivitui la griu, orz şi servirea încărcării care şi-a în­ mai sporită. Succesul cel mai de
tru totdeauna prieteni credin­ cialiste, pentru a submina pute­ secară. trecut sarcina de plan cu 19,36 seamă obţinut de la intrarea în
cioşi, ca popoare care, învin- rea muncitorilor şi ţăranilor in­ la sută, precum şi furnaliştii din funcţiune a cuptorului, a fost
gînd nenumărate greutăţi, în staurată în aceste ţări, pentru a Printre colectiviştii care au brigada lui Alexandru Comşa înregistrat în ziua de 15 mai.
ciuda împotrivirii înverşunate slăbi unitatea lor de nezdrunci­ cu o depăşire a planului de In această zi, oţelarii de la cel
a claselor exploatatoare, au in­ nat. Forţele ostile păcii, ostile — 00— 18,32 la sută. mai mare cuptor au dat peste
staurat puterea populară şi pe construcţie; paşnice au recurs în planul de producţie 127 tone de
care le uneşte comunitatea nă­ ultima vreme Ia acţiuni şi mă­ Creşte numărul Furnaliştii s-au bucurat de oţel.
zuinţelor şi a ţelurilor lor: con­ suri de natură să îngrijoreze întovărăşiţiior sprijinul efectiv al colectivului
struirea socialismului şi asigu­ profund pe toţi partizanii păcii fabricii de aglomerare care a In secţia laminoare
rarea păcii in lume". din lumea întreagă. Armata care Paralel cu munca de antre­ livrat furnalelor in prima ju­
a mai declanşat două războaie mătate a lunii cu 5.152 tone de Laminatorii combinatului con­
Intr-adevăr, istoria popoarelor mondiale distrugătoare, armata narea ţăranilor muncitori la ter­ minereu aglomerat mai mult tinuă să adauge noi realizări la
noastre are multe laturi comune. care a călcat în picioare în două decît prevedea planul. cele obţinute in lunile preceden-
Eliberate de către glorioasa ar­ rînduri civilizaţia omenirii şi a minarea campaniei agricole de ie. In perioada de la 1 la 15 mai,
mată sovietică, popoarele romin fost condamnată în unanimitate A 400-a şarjă rapidă ei au laminat în plus peste sar­
şi polonez au luptat pentru zdro­ de către popoarele lumii — primăvară, Comitetul de partid la oţelăria veche cinile de plan 1.407 tone oţel.
birea fascismului german, au tre­ Bundeswehrul vest-german — a In acelaşi timp, au sporit pro­
primit încuviinţarea oficială de din comuna Teiuş, raionul Alba, In dimineaţa zilei de 15 mai ductivitatea muncii planificate
cut apoi la vindecarea rănilor a se înarma cu arma atomică. la orele 5,35, echipa de oţelari cu 9,7 la sută. Şi de data a-
grele ale războiului şi la con­ Prin intervenţia lor în treburile a desfăşurat o susţinută mun­ condusă de Dumitru Brujan de ceasta, in fruntea întrecerii se
struirea unei vieţi noi, fericite. interne ale poporului indonezian la cuptorul nr. 5, a elaborat o situează laminatorii din schim­
Alianţa trainică de nezdruncinat cercurile conducătoare din Sta­ că de lămurire pentru atrage­ şarjă de oţel in numai 6 ore şi bul lui Gheorghe Andrăşescu
dintre popoarele romîn şi polo­ tele Unite pun în mare primejdie 35 de minute. Cu aceasta, nu­ care au dat peste plan 635 tone
nez, bazată pe prietenia şi soli­ pacea în regiunea Asiei de sud- rea de noi membri în întovă­ mărul şarjelor rapide elaborate laminate urmat de schimbul lui
daritatea internaţională dintre est şi în lume în general. In Al­ în anul acesta la oţelăria veche Petru Constantin care înregis­
oamenii muncii din cele două geria au loc evenimente gravî. răşirile agricole. a ajuns la 400. trează aproape aceeaşi depăşire
ţări, a devenit posibilă şi s-a O clică de fascişti a trecut la de plan.
acţiuni făţişe şi demonstraţii, or- In urma acestei munci, de ia $ NICOLAE POPA Aplicînd cu succes iniţiativa
consolidat abia după ce ambele ganizînd o lovitură de forţă în de sporire a producţiei de oţel A. ZAHARIE
popoare, eliberate, au devenit Alger, unde au ocupat o parte a 7 mai pină la 14 mai a.C., in 6 maistru mecanic la oţelăria electr! pe m.p. vatră de cuptor şi zi
stăpîne pe interesele lor. Această clădirilor oficiale şi au adresat tV ------------------ —
alianţă şi-a găsit o puternică cele şase întovărăşiri agricole $ Că a Combinatului siderurgic Hu-
expresie în Tratatul de priete­ (Continuare în pag. 4-a)
existente în comună, s-au înscris 9 nedoara, este în acelaşi timp inova-
nie, colaborare şi asistenţă mu­
tuală dintre R.P. Romînă şi încă 48 de familii CU O supra- V tor în producţie. Inovaţia va aduce
R.P- Polonă, de la a cărui exis-
faţă de cca. 40 ha. pămint. O întreprinderii o economie de

A. OŢOIO R 113.494 lei.

corespondent <><><>c-o<x>©<><>©<>©<>©©©< ooo<x»,

Brigada iui Negrescu

Delegaţia de partid şi guvernamentală Vasile Negrescu., ilnărul acesia plin n-au fost vorbe aruncate In vini. Con­
de viaţă, t'uie la vorbă şi la treabă, ducerea minei şi a sectorului au ţinut
a R. P. Polone a sosit la Varşovia îmi este o cunoştinţă mai veche. II seamă de ele şi iată-i din nou la „doi". O INIŢIATIVA
cunoscusem, mai anul trecut, pe ia
VARŞOVIA (Agerpres). — Corespondentul Agerpres anun­ sfirşiiul lunii noiembrie, la alegerile In abataj era cald, dar tinerii mimceau
de Ü.T.M. de la mina Vulcan. Luase cu entuziasm. Negrescu, şeful brigă­
ţă : La 15 mai a sosit la Varşovia, venind de la Bucureşti, de­ şi el cuvintul spu- zii, era peste tot unde se simţea ne­ rare a dat rcztiSSate M im ,
nlndu-şl păsul lui
legaţia de partid şi guvernamentală a R.P. Polone in frunte şi al ortacilor săi. voie ds el: la bă­
tut "găuri, armat,
cu Wladvslaw Gomulka şi Josef Cyrankiewicz. Erau nemulţumiţi transportai lemn, ba
de un lucru. Negres­
împreună cu delegaţia R.P. Polone a sosit şi tov. Marin cu, şeful brigăzii, şi la crater, cind LUPENI (de Ia subredacţia noastră mai concludentă de ridicare a randa­
fusese ca tot omul in concediu. Cum acesta-i făcea nea­ voluntară). Cu trei luni în urmă, mun­ mentului în producţie şi cei mai pre­
Florea lonescu, ambasadorul R.P. Romîne in R.P. Polonă. brigada lucrase mai multă vreme in junsuri lui Crainic, citorii, tehnicienii şi inginerii de la cis obiectiv de urmărit în cadrul în­
abatajul nr. 2, unde se spune că „fier­ craferistul. Cu hărnicie muncea ‘întrea­ întreprinderea de explorări Lupeni trecerii.
La aeroport delegaţia a fost intimpinată de Alexandr Za- be şi oul” de cald ce-i, conducerea mi­ ga brigadă. s-au întrunit in şedinţă de produc­
nei şi a sectorului II au găsit de cu­ Bilanţul jieaărei luni arată că bri­ ţie şi au declarat deschisă bătălia în­ Astfel, fncepînd cu luna februarie
wadski, preşedinte al Consiliului de Stat al R.P. Polone, membri viinţă să-i dea un loc mai uşor de gada a trimis la ziuă 350-400 tone trecerii socialiste in cinstea zilei de toate brigăzile de la sondele în fo­
muncă. Tinerii din brigadă s-au sim­ cărbune peste plan. Iar in luna tre­ 1 Mai. Vechile melode de antrenare in raj, au pornit la întrecere sub lozin­
ai Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., membri ai guvernu­ ţit de-a dreptul jigniţi. cută aproape 700. întrecerea socialistă nu mai ţineau pas ca „omul şi metrul forat peste plan
Nu poate ji altfel cînd brigada este cu dorinţa muncitorilor de a îndeplini pe lună“. Rezultatele nu au intîrziat
lui, reprezentanţi ai armatei poloneze şi cîteva mii de oameni — Auzi vorbă, să ne dea toc de formată din uiemişti buni ca D. Mai­ şi depăşi planul de producţie lună să se v ad ă: 498,70 metri foraţi peste
muncă mai uşor. Şi încă, iăman acum eu, Al. Grădinara, I. Roca, V . Morarii de lună, trimestru de trimestru. Tre­ planul întreprinderii pe lunile februa.
ai muncii. — cînd ni-i plecat şejul brigăzii. O să şi alţii. Ce-i drept, şi conducerea sec­ buiau găsite metode noi, mobilizatoa­ rie, martie şi aprilie la sondeuze şi
creadă ¦cînd o veni că n-am scos-o la torului şi partea electrotehnică ii a- re, care să pună la îndemîna fie­ 129,10 rnelri Ia sondele B.U. 40.
Pe aeroport a avut loc un miting la care Wladyslaw Go­ capăt şi ne-am dus să ne văicărim jutâ să aibă asigurate condiţii bune cărui muncitor un obiectiv concret de
că-i greu. de muncă. realizat. După un studiu temeinic fă­ Aceasta înseamnă că metrii foraţi
mulka a rostit o amplă cuvin tare in care s-a ocupat de rezul­ AL. ANPRONESCll cut în specificul forajului de prospee. peste plan în cele trei luni depăşeşte
Au murmurat ei cit au murmurai, muncitor la sectorul II de ia ţiunl, brigadierul Dumitru Plţigoi a planul de producţie lunar al unui sec­
tatele călătoriei delegaţiei de partid şi guvernamentale polo­ dar, cînd s-a întors Negrescu din con­ mina Vulcan găsit că „omul şi metrul forat tor, că aceşti metri s-au forat cu ace­
cediu, au tăbârit toţi cu gura pe el. peste plan pe lună”, este metoda cea iaşi oameni, acelaşi utilaj şi cu chel­
neze la Sofia, Budapesta şi Bu cureşti. Cică ei nu-s neputincioşi şi nici cu­ tuieli mai puţine.
coane să dea bir cu jugiţii cind e -J Í P K
-®»- vorba de greu. Aşa că scurt pe doi. Acesta este bilanţul iniţiativei „0-
Şeful să ceară să li se repartizeze din .— *• .m S&¦-•Ş''X/aPcx.'<şX,.mimmi& mul şi metrul forat peste plan pe lu­
OAMENI ŞI FAPTE nou abatajul II. Şi de s-or !ace de nă" în cele trei luni, perioadă în care
ocară, vina a lor să fie. şi planul fizic pe întreprindere a fost
Doi oameni aplecaţi deasu­ oamenii noştri şi-au respectat« depăşit ia sondeuze cu 15,63 la sută
Ăsta era păsul pe care-l spusese Ne­ şi cu 29,91 la sută la sondele B.IL 40.
pra unor însemnări făcute pe cuvintul dat. Uite cum stăm' grescu la adunarea generală de a-
legeri U.T.M. Cuvintele lui Negrescu Rezultatele au confirmat că iniţia­
cîteva bucăţi mototolite de hîr- cu angajamentele ce le-am avut« tiva „omul şi metrul forat peste plan
pe lună“ esle metoda cea mal practică
tie stăteau duşi pe gînduri, pînă la 1 ale acestei luni.< de aplicat în domeniul forajului de
absorbiţi parcă de cifrele pe Ne-am angajat să depăşim cu - prospecţiuni şi ea va constitui şi pe

care le aveau în faţă. Din 3 tone planul pe care-l aveam«
timp în timp ochii lor căutau la cazane de încălzire centra-,

către noi şi apoi din nou înce­ lă şi l-am depăşit cu 7 tone,«
la radiatoare ne-am angajat,
peau să facă însemnări.
După cîteva minute tovară­ să dăm gata peste plan 30 de<
şul Speriosu Gheorghe, secre­ tone şi am realizat 70...
tarul organizaţiei de bază nr. Deodată tovarăşul Măgurea-,

1 de la secţia turnătorie a nu s-a oprit, a stat cîteva cli­
uzinelor „Victoria" — Călan, pe pe gînduri, după care a în-ţ
a început să citească cu mîn- ceput să vorbească mai depar-( mai departe descoperitorilor rezerve­
drie cifrele pe care le aşternuse te, rar, cîntărind bine fiecareJ In turneu cu piesa ......................... lor de cărbune din Valea Jiului, un 0-
cuvînt. ^ „Moralitatea doşmnei biecfiv concret în întrecerea socialistă
pe hîrtie. J g W N * ' -V-

— La radiatoare planul a — Ce-i mai interesant, tova-' Dulska“ GR. GOANŢA
fost îndeplinit în primele 12 răşe, este faptul că în luna a-
zile ale lunii mai în proporţie prilie au fost zile cînd munci­ C
Savuroasa comedie a Gabrielel Za-

de Î38.8 la sută, la cochile cu torii de la radiatoare n-au dat« volska — „Moralitatea doamnei Dul- !n întîmpinarea zilei internaţionale
133,2 !a sută, la cazane de nici un rebut, sau cum zic e i,« ska“, satiră adresată familiei burghe­

încălzire centrală cu 161 la au lucrat cu rebut de zero la ză poloneză, este prezentată în turneu pentru apărarea copilului
sută- Acest fapt nu s-a întîm- de Teatrul de Stat din Petroşani.
sută etc. Â In toate oraşele şi comunele reniunii noastre comitetele şi
Şirul cifrelor continua par­ plat de cînd facem noi radia­ Joi 15 mai a.c., spectacolul a fost ® comisiile de femei desfăşoară o rodnică activitate in intimpi-
toare şi slavă domnului execu­ prezentat cu un deosebit succes pc (< narea zilei de / iunie — Ziua internaţională pentru apărarea.
că fără să se mai oprească. tăm asemenea lucrări de prin scena teatrului din Deva. Spectatorii f? copilului. In acest scop, in oraşul Petroşani, Comitetul orăşe-
Cind termina tov. Speriosu în­ 33-34. au apreciat perfecta interpretare a ro­ K nesc al femeilor a începui pregătirile în vederea deschiderii
lurilor de către artiştii: Elena Anto-
cepea vorba tovarăşul Măgu- O realizare măreaţă, am nescu — artistă emerită, loan Stănes- unui bazar pentru copii. Aici au şi început deja să se confecfio-
cu, Tudor Branea, Stela Popescu, Şte- , neze costumaşe, şorfulete, spil hosene etc. Membrele comisiei
reanu ajutorul secretarului or­ putea spune demnă de laudă. fania Donca, Eugenia Botoşescu, Emi­ y de femei de pe Ungă O.C.L. Industrial din. Petroşani au ince-
lia Pantozopol, Ana ©olda şi Maria V put şi ele să confecţioneze obiecte in vederea organizării unui
ganizaţiei de bază, un om nu şi tocmai de aceea am căutat ( iordache Dumitrescu. 7 bazar pentru copii.

prea voinie de statură dar vîn- să aflăm ce anume lucru s-aţ Regia artistică aparţine maestrului jp ha Petrila, membrele corni siei de femei au confecţionat
petrecut în secţie, printre oa-( emerit al artei şi laureat al premiului >1 pină acum 16 şorţuleţe pentru copiii de la grădiniţa intre’ prin-
jos, făcut anume parcă pentru meni, ce anume secret au des-, de stat Sică Alexandrescu în asisten­ . v derii.
ţa lui Ion Cojar, regizor al teatrului
munca grea dar frumoasă de coperit muncitorii pentru a da, naţional I. U. Garagiale. In prezent in minele din Valea Jiului se duce o largă acţiune pentru I De asemenea, şi. comitetele de feniei din Deva, Alba Iulia
turnător- j ') şi Sebeş, au inc-mit confecţionarea de obiecte necesare des-
aşa mari cantităti de piese. economisirea lemnului. Ca urmare a acestei acţiuni, noile deschideri de
> chiderii de bazare pentru copii.
— Ce-a spus tovarăşul Spe­ I. POJOGEANU mine sînt armate cu prefabricate din beton şi grinzi metalice

riosu e adevărat. In totdeauna Continuare în pag. Ill-a. IN CLIŞEU: Vagonetarii Viţelarii Gheorghe şi Lupulescti Ion la tran­

sportul vagonetelor. (Tototext: AGERPRES)