Page 48 - 1958-05

Pag: 2 r ~ r’MUE SOCIALISMULUI Nr. 1061

STEFAN si-a învins îndoiala L U C R Ă R I mmm "A ....1 ' "
« fi

Sint oameni In viaţa cărora crezi intr-un frumos palton. Era cam des se îngrijeşte de melegare pentru ră­ de inferes obştesc

că rui s-ar petrece nimic nou, nimic întrebată: sad. Ani de-a riadul apele riului Lucrările au început l-a sfir-
4«. t Am aruncat ochii pe fereastră. A- Drejman care şi-au croit albia şitul lunii martie. Acum, deşi
chiar prin centrul comunei Cioa­ oamenii se găsesc în plină cam­
din ceea ce le-ar putea schimba con­ — Cît te-a costat? ra, au făcut locuitorilor d6 aici panie agricolă, totuşi aceste lu­
mari necazuri. Au încercat oa­ crări -sint destul de avansate.
vingerile sau deprinderile adine în­ -— Numai ceva peste 1.000, răs­ fără, în direcţia arătată de prietena menii să potolească turia aces­ Explicaţiile -succesului le-am a-
tor ape, dar intre timp s-a ivit flât chiar la locul construcţiei.
rădăcinate in firea lor. Aşa îl cre­ pundea ea. mea, Ştefan plivea buruienile ce altă problemă care cerea o re­ Şantierul de construcţie a nou­
zolvare mai urgentă: era vorba lui pod este condus de maistrul
deam puia acum clteoa zile pe Şte­ — Cum de ţi-a dai Ştefan alifia crescuseră prin răsadul de tulim. de terminarea şcolii elementare
la care cetăţenii au contribuit Ion Bolco — singurul om sala­
fan Goţa, soţul prietenei mele Auri­ bani pentru o haină? — In anul acesta vrea să sădeas­ cu toţii ’prin muncă voluntară.

ca. Prea îşi vedea omul acesta nu­ — Mi-a dat sfatul, nu Ştefan. '• că tutun pe cel puţin 20 de ari. Şi După terminarea şcolii, priviri­
le tuturor s-au îndreptat din
mai de treburile strict gospodăreşti, — Pentru ce ţi-a dat statul ? cînd te gîndeşti că anul trecut nici nou tot spre ,valea Drejman.
Mai intii au discutat această
pentru ca să-ţi poţi închipui că l-ar — Pentru că am contractat — răs­ mina n-a pus-o pe lutwn. Aceasta
problemă intr-o adunare cetă­
putea determina cineva sau ceva să pundea Aurica rîzînd. bineînţeles, la început, dar cînd a ve­
ţenească. Aici, deputatul regio­
privească vreodată cu interes dincolo Aceia care o întrebau începeau nit culesul frunzelor nu l-a mai răb­ nal Vaier Şendruc şi deputatul

de ceea ce se intîmplă în ograda lui, s-o privească alunei nedumerite, cînd dat inima. El l-a cărat acasă, el a comunal Ion Zachiu au arătat

sau între haturile celor cîteva parcele pe ea, cînd pe băiatul ei Ştefăniţă, ridicat sforile sus şi chiar la nete- că amenajarea văii Drejman nu riat. Restul oamenilor — vreo
mai suferă nici o amînare. Fă-
de pămînt ce le are în hotarul co­ care era îmbrăcat de asemenea in zirea foilor a ajutat. Nu-i vorbă, nici cînd apel la cetăţenii din comu­ 10 la număr — erau localnici.

munei Peţelca. haine noi, călduroase, din cap piuă cu n-am cheltuit decît jumătate din nă, aceştia au fost la fel de In frunte cii Nicoîae Ţîrlea, for­

Pămînt mult nu prea are. In fie­ în picioare. Aurica nu le lăsa mult bani pe haine. Din cealaltă jumătate săritori ca şi la terminarea şco­ mau echipa de serviciu din a | La cel dinţii concurs al pionierilor şi şcolarilor din re- î
care toamnă însă strînge bucate cît timp în încurcătură, aşa cum nu m-a am plătit impozitul şi şi-a cumpărat
aceia care au încăodată atîta. Coşa­ lăsat nici pe mine, mai dăunăzi, cînd, şi el o prăsitoare. Abia aştept să lii. Ei s-au oferit ca prin con­ icea zi, şi lucrau la săparea fun­ giunea noastră, echipa de dan suri populare a şcolii din Sîngă-1
rul cel mare de porumb abia l-a în­ mergînd cu nişte treburide-ale noas- termine plivilul ca să vină în casă.
căput. in coteţ are patru porci, In ire muiereşii pe la ea, am discutat Af-am gîndit să-l trimit la lăpţărie tribuţie benevolă în bani, mate­ daţiei pentru piciorul din mij­ tin a obţinut premiul I. I
riale şi muncă voluntară, să
loc al podului.. De menţionat că -9 - ¦ • Iată
construiască un zid de canali­
grajd două vaci de lapte şi o iapă multe lucruri. Am găsit-o atunci ţe- să încheie un contract.,. zarea apei, pe o lungime de 250 cele două picioare exterioare t
cu un minz, iar în aria şurii, fel de m.L, iar peste vale să constru­
fel de unelte agricole. Toate şi le-a sună urzeală de bumbac. Am între­ Aici, Aurica se opri din vorbă. iască un pod de ciment. sint deja gata.
pus în rînd, numai grajdul a rămas — Piciorul acesta, ne-a spus
aşa cum era: mic, vechi şi aşezat In­ bat-o : Mai aruncă o privire spre melegar S-au strins apoi banii şi ma­ §c munceşte la am arai §c®l!
tr-un loc nepotrivit. Are însă gata
cărămida în grădină pentru a cons­ — De unde l-al cumpărat ? şi apoi reluă aproape în şoaptă: terialele necesare. In sprijinul
trui altul nou. La toamnă îl va dă-
rîma pe cel vechi şi în locul tui va — De la cooperativă. — Am fost azi dimineaţă la coo­ lor a venit şi sfatul popular ra­ cetăţeanul Nicolae Ţirlea, ne-a Printre măsurile 'menite a con­ veste acest an şcolar, direcţiu­
răsări altul încăpător şi luminos. îşi nea şcolii a întocmit un proiect
va cumpăra apoi doi boi şi un alt­ — Ai avut ceva contract? perativă să-mi iau nişte săpun, Mi- ional care le-a oferit pentru ter­ dat mult de lucru. Vreo zece tribui la educarea patriotică a de conţinut, repartizind fiecăruia
fel de cal. dintre responsabilii sectoarelor
— Da, am avut. Ştefan al meu nu hai, gestionarul, mi-a spus că Şie- minarea lucrărilor propuse un zile în şir, ce săpam ziua noap­ elevilor se numără şi întocmirea de muncă sarcina să pregăteas­
vagon de ciment şi fierul beton că o scurtă dare de seamă des­
oroia nici în ruptul capului să con- fan al meu a contractat peste 200 necesar. tea era astupat de apele furioa­ pre activitatea din sectoarele
lor. In plus, anuarul va cuprin­
tracteze nimic. Eu am văzut însă că kg. de grîu şi peste 200 kg. porumb, se ale riului. Dar am găsit şi anuarelor şcolare. de un modest ghid al oraşului
şi al cetăţii Alba lulia, care să
cei cu contracte de tutun au obţinut Acasă n-a spus nimic. Aseară l-am Şcoala m.edie nr. I din Alba stea la îndemîna elevilor altor
şcoli care ne vor vizita, precum
venituri mari. In anul trecut i-am văzul că parcă ar vrea să-mi spună aici soluţia. Astfel, am instalat lulia are un bogat trecut de şi unele Lucrări metodice şi de
specialitate ale profesorilor şco­
z i s : ceva dar nu-i prea venea la înde- un motor pentru extragerea ra­ fapte şi o activitate cu frumoa­ lii. Se va rezerva, bineînţeles,
spaţiul cuvenit părţii de statis­
Intr-un cuvînt Ştefan Goţa este — Ştefane, fă şl lu contract cu mină. pidă a apei şi am mobilizat se realizări. Ele sint, insă, mai tică.
tipul cel mai perfect al omului gos­
podar. Lui Goţa nu-i place să dea tutun. Unchiul Petru a luat peste Aurica mi-a mai povestii multe toate forţele pentru terminarea întocmirea anuarului cere
ceva dtntr-a lui, nici în schimb şi nici timp, muncă şi presupune inte­
altfel, decît cu folos direct. Mai pre­ 2.000 lei pe foile de tutun adunate despre felul în care bărbatul său şi-a într-o singură zi a fundaţiei. puţin cunoscute şi sint 'sortite a res şi stăruinţă din partea re­
cis : cu folos pe car'e-l poate vedea, dactorilor săi. Sintem, însă, ho-
pipăi şi aprecia pe loc, ca fiind de de pe 14 arii, schimbat părerea despre contractări. fi uitate pe măsura absolvirii a tăriţi a ne îndeplini angajamen­
o valoare cît de cît superioară va­ tul şi am fi foarte bucuroşi ca,
lorii mărfii oferite de el. Acest punct — Nu fac, zicea el. In timp ce povestea, mîinile-i um- Alături de cetăţeanul Nicolae noi şi noi serii de elevi. In gri­ la editarea lui, să putem concura
de vedere al său îl făcea să îndră­ şi cu alte anuare şcolare a ce­
gească iîrgul şi tocmeala într-atît in­ — Da’ de ce să nu faci? blau cu repeziciune. Privirea îi sirălu- Ţirlea i-am găsit în plină acti­ ja de a consemna pentru gene­ lorlalte şcoli medii din regiune.
cit dacă cineva, în glumă, i-ar fi
oferit din prima vorbă preţul cerut, — Nu fac, de ce să-mi leg capul cea cu drag Ia valul de pînză ce vitate şi pe Achim Ghiura, Ni­ raţiile ce urmează.şi în scopul Prof. Lascu TIT LIVIU

Goţa s-ar fi simţit păgubit şi ar fi dacă nu mă doare ?... Şi-apoitrebuie sporea cu fiecare fir ce-l trecea cu colae Molodeţ, Tănase Binţin- de a populariza in riadul pu­ dir. şcolii medii nr. 1 Alba lulia
regretat iîrgul o viaţă întreagă. Toa­
te acestea l-au făcut pe soţul prie­ multă migală la lucrul ăsta, al tăba- suveica prin rost. ţan, Simion Voina şi alţii. Din
tenei mele ca înlr-un timp să nu fie
de acord cu sislemal de contractări. cuini. Ăsla-i de fapt lucru muieresc. POP ESTERA blicului albaiulian toate aceste
El obişnuia să răspundă cînd cineva
ii vorbea despre contractări cam în Nu mă încurc. membră a întovărăşirii agricole carnetul maistrului Toan Bolco realizări, colectivul pedagogic
felul următor: „Nu mă încurc cil
aşa ceva. De ce să mă leg la cap — Muieresc ? ! Bine t Atunci am „Zorile roşii“ din comuna am notat că in ziur respectivă al şcolii noastre a hotărit edita­
dacă nu mă doare".
să fac eu contract, eu am să lucrez Peţelca, raionul Alba aceşti cetăţeni .au săpat peste rea unui anuar pe anul şcolar
-k
şl ţie n-am să-ţi dau nici un ban. 7 m.c. pămînt. Tot din carnetul in curs.
maistrului am extras şi urmă­
Scurt. i

— N-ai decît, dar să fim înţeleşi. toarele n o tări: „In total, la a- Istoricul şcolii — şi mai ales

Eu mîna n-am s-o ating de tutun. ceste lucrări cetăţenii din co­ perioada de după 1942, data a-

Cu aceasta, discuţia s-a încheiat. pariţiei ultimului anuar — va fi

Ani încheiat singură contractul, am muna Cioara au săpat 160 m.c. redactai de către un colectiv de

arat singură 10 ari în care am să­ pămînt, iar în cei 200 m.c. fun­

dit Mumii, l-am udat, l-am săpat daţie pentru construirea podu­ profesoare /urmat din fostele di­

şi-am scos peste 200 kg. foi uscate. lui, au turnat 10.000 kg. be­ rectoare ale liceului de fete care

Pe acestea am primit la predare ton“. cunosc bine munca din acest

2.500 lei şi bon pentru a-mi puiea I. M. răstimp. Pentru partea ce pri-

cumpăra mărfuri din comerţul de în-

In duminicile acestei ierni am vă­ iîmpinare. Ştefan al meu a văzul a- »»»*»«»« »***¦¦¦-¦¦¦* *¦¦¦¦*¦*¦»¦¦ *• »»**¦*•* i

zut-o pe nevastă-sa la căminul cul­ cest lucru şi şt-a dai seama că nu CE FAC APICULTORII !

tural şi pe uliţele satului îmbrăcată făcuse bine. Acum uită-te la el cum

î î,D» in Supta P.C.R. .pentru închegarea alianţei IN PERIOADA ACEASTA?!
clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare
Anul acesta este anul unor de albine: aprovizionarea cu răţenie, înlăturîndu-se rumegu- *
în bătălia pentru reforma agrară din 1944—1945 % încercări deosebite în ceea ce hrană, polen, nectar, ceară şi şurile de ceară, focare perina-*

Studii şi referate monografice, voi. II % priveşte albinăritul, prin faptul în Plus înmultirea- " e"ie pentru boli şi insecte.

Volumul cuprinde 9 studii monogra­ pămînt în condiţiile anilor 1944-1945 ‘ că ploile abundente au întîrzi- *n Le" eral trebuie să ne în- Cadura >n stup trebuie menţ,-
fice care rediu aspecte din lupta dusă cît şi trăsăturile specifice ale acestei , . , • , „ A , grijim de hrana lor şi starea nuta prin salteluţe puse dea-*
de masele ţărăneşti sub conducerea lupte în regiunile amintite. at foarte mult lucrările in stu- p ie re a el de â depune supra stupului şi în părţi. CaL
muncitorilor şi a Partidului Comunist
pentru ocuparea şi împărţirea părtini­ pină şi au îngreunat calculele ouăle. Se introduc faguri de la să dăm un aspect frumos stu-*
turilor moşiereşti în fostele judeţe
Dîmboviţa, Vlaşca, (plasa Vida), Ro- Ca şi primul volum al colecţiei, în alimentaţie, cules şi înmul- rezervă sau faguri artificiali, pinei şi pentru a înlătura even-*
manaţi, Mehedinţi, Gorj, Bihor, Să­ volumul al doilea aduce date noi des­
laj, Mureş şi Iaşi. pre situaţia grea a ţărănimii munci­ tirea familiilor- In faţa acestei la început pe marginea cuibu- tualii microbi pripăşiţi trebuie*
toare în anii regimului burghezo-mo-
Studiile se bazează pe un bogat ma­ Pe ecranele cinematografelor din regiune a început să ruleze o nouă pro­ situaţii trebuie să luăm măsuri "sAe î“ntVăreş' te•, "*fa«g"u*rii« se intro- 'oareviid.reaslnch?.iLsa", aas,ţtflel,saduev0enifn*d?*
terial de arhivă şi reliefează atît ca-
ractiristicile generale ale luptei pentru şieresc şi scoate în evidenţă criza po­ ducţie a studioului „Mosfilm", filmul „Un om. obişnuit", „ “!7ente pe" tru Pre2atirea stu- dllc în Cllib. Se recomandă me- ?i un punct de orientare pentru*

litică care a cuprins clasele dominan­ Incepînd cu ziua de 16-18, el rulează pe ecramil cinematografului „Fiii- pilor in vederea maielui cules. ...... , albine atunci cînd se întorc în-»

mon Sîrbu“ din Deva. v « in această lună încep eveni- ocaspaigeui cui u ui, pen ru cgrcafe cu nectar. Vatra stupi-*

te din Romînia după 23 August 1944. î ..mente mari în viaţa familiei Ca aceasta "icleamna matca sa nei trebuie să fie curată, pli-*
* depună ouăle într-un ritm mai vită de buruieni. Aici se reco-t
384 pag. 7,75 lei
accelerat. Se măreşte urdinişul manelă să funcţioneze adăpăto-î

‘'©>¦O <ţL>**$> < pentru aerisirea stupului şi e- tuI, topitorul şi să fie insta-*

EXPOZIŢIA DE LA IH A massateasaam Găseşti la această cărnaşă de­ Mic şi Roşeam’. Incrustările mi­ vaporarea apei provenită din Iată o bancă, ca loc de odih- *
licateţea, gingăşia, şi talentul nunate ce înconjoară caucul şi nectarul florilor strîns de lâ nă şi supraveghere pentru stu-*
cusătoarei îndrăgostite de fru- toarta măiestrit sculptată, sur­ pomii fructiferi. Se unesc fa- par. Pentru stupăritul pastoral t

*mos. Opregul de-un 'lat de pal­ prind prin frumuseţe şi gingă­ miliile slabe în vederea împu- sau întovărăşirile apicole, s e «
şie. Este expus şi un blidar din terniciriî, pentru a fi gata de va identifica din timp masivul *
mijise de prom re a mă, cu poale, se termină în fran­ lemn, afumat de timp în casele culesul nectarului din florile melifer şi locul unde urmează »
pădureneşti, datînd din 1828 salcîmului. La unirea lor trebu- a se instala stupina, stupii*
juri lungi roşii. Cineva din ex­ ie să avem grijă ca fagurii să riu urmînd a fi transportaţi numai ¦
Cîteva furci de tors sint deose-
poziţie a numit cămaşa „primă­ bit de valoroase ca şi ploştile

In faţa hîrtiei pe care încerc naşi şi incheetura gitului, izme­ In centrul expoziţiei, este pre­ vara“ — şi n-a greşit. şi baltagul cu rnîner, minunat fie mucegăiţi sau atacaţi, de noaptea, in concluzie: luna *
să schiţez cîteva din impresiile ne largi de vară ce se termină zentat un costum naţional feme­ lucrat. găselniţă (molia cerii). Fagurii mai cere din partea apiculfo- ?*
culese la expoziţia de artă cu ciucuri, chimir larg de piele iesc din Holdea, lucrat în bogate Este expus în sală un port negriţi sau diformaţi vor fi rului multă atenţie şi o muncă *
populară din Ilia, mă cuprinde la brîu, un laibăr alb împodobit cusături negre pe mîneci şi pe bărbătesc din Mihăieşti ; căma­ Sînt multe lucrări minunate topiţi sau făcuţi cocoloşi prin deosebită, fiind începutul peri- *
regretul de nu o fi vizitat încă cu măiestrite împletituri de fir piept, îmbinate admirabil cu bro­ şă albă din pînză de casă cu introducerea în apa caldă pen- oadei de recoltare a mierei şi ¦
din ziua deschiderii. De altfel negru brăzdat ici colo cu roşu derii şi încins cu un brîu cusut- modele de ţesături din aţa albă, la expoziţie şi toate s-ar cere
Deosebit de măiestrit, costumul cu pumnaşi răsfrânţi şi izmene descrise. Dar ce să faci ? Expun
'trebuie să recunosc că nu mă şi pe cap pălăria verde obişnu­ atrage atît prin cusături, cît şi largi, terminate în ciucuri. Din peste 15 sate şi nici' ele nm cred
aşteptam să văd ce am văzut. ită pădurenilor. prin opregele ţesute gingaş în Visca este expus un costum băr­
Mă gîndeam la început: ce mare motive populare în alb şi negru. bătesc ; suman de pănură albă că au depus tot ce au mai fru­ tru a deveni mai rezistenţi la cerii, precum şi de sporirea *
grozăvenie de expoziţie s-ar In colţul drept al sălii, un alt cu fir negru, prins între cusături,
Tot din Holdea, între alte lu­ cioareci albi de lînă chenăruiţi mos. însemnările lăsate de spec­ atacul molilor. efectivului- ¦
putea organiza într-o comună ! manechin prezintă un costum crări este expusă încă o cămaşă cu negru, costum simplu şi mo­ tatori în registrul de impresii lnv. BRINZA ION *
Azi mă căiesc pentru gîndul me- femeiesc, romînesc, aşa cum se femeiască lucrată în cusături dest ca viaţa oamenilor de aici- mărturisesc interesul viu stîrnit Fundul stupului va trebui ţi-
judecat ce l-am avut. Obiectele roşii. Dantela ce-i îmbogăţeşte de prima expoziţie de artă popu­ corespondent *
poartă la Muncelul Mic. O bro­ poalele denotă influenţele flora­ Portul din Roşcani este repre- lară din Ilia şi toate sugestiile nut într-o perfectă stare de cu-
expuse mi-au furat cîteva ore boadă albă cu marginile lăsate le. Cusăturile sînt o splendidă zentat şi printr-o şubă lungă, t
şi drept să spun îmi pare rău una pe piept şi alta pe spate în­ femeiască, din pănură albă îm-
că n-am putut zăbovi mai mult- făşoară capul cu fruntea legată şi valoroasă lucrare in stil geo­ podobită cu fir negru ce aleargă cer ca organizarea expoziţiilor, telefonistul Ion Pardoş
într-o cipcă albă. Cămaşa are metric. Opregele au un specific de-a lungul cusăturilor şi se adu­ prin identificarea valorilor ne-
In sala căminului cultural din bogate platei de cusături geome­ mai puţin local şi pretenţios, nă din loc în loc în găielane preţuite de artă populară locală,
Ilia, de cum am păşit, m-a cu­ fiind lucrate în pluş roşu. ornamentale.
prins aerul sărbătoresc şi impu­ trice executate cu aţă roşie pe să se continuie, pentru a fi cu­ La centrala telefonică a minei Vul­ dovadă o constituie cele aproape 150
nător, comun expoziţiilor reu- mîneci şi la piept. Ici colo cu­ O altă cămaşă minunată este Place mult vizitatorilor căma­ volume cît numără biblioteca sa per­
şiîe. In sala de la intrare, ca o sătura roşie e împănată cu fi­ adusă din Pojoga. Lucrată cu şa ţărănească din Holdea; laibă- noscute de mase cît mai largi. can lucrează telefonişti destoinici care sonală, precum şi faptul că pentru el
pregătire a celei mari, m-au în­ guri negre pe pînza albă de roşu şi cu alb din mătase albă, rul bărbătesc din pănură cu cu­ a devenit ceva obişnuit ca la fiecare
tâmpinat c-îtefva tablouri în ulei, casă. La gît, tradiţionalele salbe prezintă elemente florale stiliza­ sături negre. din Mihăieşti, lai- Pentru organizarea expoziţiei veghează în permanenţă ca totul să salariu să-şi cumpere cîte 2-3 cărţi.
executate de cîţiva artişti ama­ de bani prinse în lănţuguri de te geometric. La gît cămaşa e bărul femeiesc din Muncelul Mic La concursul „Iubiţi cartea“, etapa
tori din raionul Ilia în frunte sîrmă meşterite de inînă. Pe croşetat din lînă roşie şi cusut deschise din iniţiativa şi cu meargă bine. Aici lucreiză şi tînărul II-a pe oraş, el a ieşit primul.
cu Margareta Surdu. Nu m-am umeri, cojocel de piele înfiorat strînsă imitînd cuiburile de cu flori imitînd minunat cojocul
oprit prea mult în faţa lor, nu cu cusături multicolore dominate viespi avind pliurile marcate pe de piele; e splendidă cămaşa sprijinul comitetului raional de Ion Pardoş. Deşi are numai 20 de ani, Tînărul Ion Pardoş activează de a-
pentru că n-ar fi fost reuşite, de roşu şi chenăruit în negru la margini de îndoituri cu fir roşu- femeiască din Almaş Selişte pe semenea în echipa artistică i sindica­
'c.i pentrucă m-a captivat în mod mîneci şi jur împrejur. Cămaşa Onregul din pluş bordo, lucrat care cusăturile geometrice şi sti­ partid, s-au străduit colective telefonistul Pardoş a dobîndit o expe­ tului minier din Vulcan, de mai bine
deosebii expoziţia de artă popu­ e strînsă la mijloc cu brîu roşu ¦în motive reliefate de fabrică lizările de flori sînt în negru şi de 5 ani. El se numără printre ele­
lară ce-mi făcea cu ochiul din ţesut în casă şi pe opregul din şi înconjurate, de fir auriu, albastru; place totul. Sînt apre­ harnice şi pricepute de oameni ¦ rienţă preţioasă în această meserie. mentele talentate ale acestei forma­
faţă de mătase roşie înflorată poartă cusături de mătase gal­ ciate de vizitatori covoarele ex­ ţii.
cea de a doua sală. se întinde lanţul cu cheiţe ciu­ benă — influenţă a vecinilor puse, nenumăratele ştergare cu din diferite domenii de activitate De curînd l-am întîlnit pe tînărul
Am intrat. Bogăţia obiectelor date şi nenumărate inele legate bănăţeni. figuri ţesute sau cusute. .şi în special Comitetul raional acesta înalt şi vioi la căminul munci­ Munca ce o desfăşoară în produc­
şi comitetele comunale de femei toresc nr. 3 din Vulcan. Lucra li in­ ţie, precum şi activitatea sa din tim­
ce încărcau pereţii m-° derutat în zale de sîrmă de aramă. Cine Bogată ca o primăvară în Mai slab reprezentată este din raionul Ilia. Nu pot fi a- stalarea unei noi centrale telefonice. pul liber, pot constitui un exemplu
şi mai că nu găseam cu ce să poate spune ce simbolizează ? cusături geometrice şi florale, sculptura în lemn şi lucrările în mintiţi toţi cei care au contribuit Era îmbrăcat cu o haină oauciucată. pentru mulţi tineri vulcăneni. Apre-
încep. M*am îndreptat spre pe­ lut. Sînt expuse cîteva blide în
retele central, hotărit să pornesc Opregul din spate e negru ca în culori de curcubeu minunat specific romînesc şi cîteva ulce­ la expoziţie !prin. trimiterea de cu ochelari de protecţie pe ochi şi tur­ ciindu-i calităţile, organizaţia de ba­
din colţul stîng străjuit de un şi cusăturile ce înconjoară poa­ asortate, o cămaşă femeiască
manechin bărbătesc îmbrăcat lele cămăşii terminată în dante­ dih Pojoga, lucrată cu migală, le din domeniul lucrărilor în lut. obiecte. Dăm doar cîteva n u m e : na acid în acumulatori. Lucra cu mul­ ză P.M.R. din sectorul electromeca­
din cap pînă-n picioare cu haine lă. Ga o reprezentare specific uimeşte. Mînecile gîtuite într-un Ca lucrări în lemn sînt prezen­
romîneşti, cum se poartă la purnnaş scurt se deschid vesele tate splendide cauce din lemn, Victoria Irimia din Holdea, Bo- tă îndemînare. Abia mai tîrziu, discu- nic al minei l-a primit candidat de
Dumbrăviţa. Cămaşă albă cu pădurencelor, în brîu poartă în­ încheindu-se cu ciucuri multico­ partid.
cusături simple tot albe la puni* fipt caierul de lînă înfăşurat pe bolea Maria din Ilia, Sinefta Pe- tînd cu el, am aflat că împreună cu
o furcă de lemn încrustată cu AL. ANDRONESCU
modele. traşcu din Roşcani, Rumeniţa şeful de echipă, Partenie Bîrlea, şi Ion
muncitor de la mina Vulcan
Laz din Pojoga, Elena Tone din Udrea, s-au angajat să termine lu­
.!a sectorul II
Mihăieşti, Cornelia Sima din crarea cu mult înainte de data sta­
Almaş Selişte, Silvia Toma şi bilită. Şi angajamentul a fost înde­
Maria Zaharie din comitetul ra­ plinit. Centrala telefonică funcţionează.
ional al femeilor şi ca ele multe
alte femei dornice de a promova In afară de faptul că este un mun­
frumuseţile artei populare lo­
cale. citor priceput, tînărul Ion Pardoş îşi

petrece cu folos timpul liber. Cititul

lori croşetaţi în forme mărunte. aduse de la Bătrîna, Muncelul C. SOARE 1-ă făcut să îndrăgească literatura. O