Page 49 - 1958-05

Nr. 1061 DRUMUL socialism ului Pdg- 3

Sk?VBURtMSX*V*L& Ksiroaanam&jflaaeMMHn^^^ . tg z a n g a g a a a VCTsaaffiffiiggKSgsecnBcaaa^^

VBATTA DE IFAIRHÍ1D Inginerii p fÉ n in ii io Valea I i i

Comitetul de partid se preocupi cercetători activi în domeniul
de dezvoltarea economică a comunei tehnicii miniere moderne

Au trecut mai bine de cinci p-artid, pentru organizarea muin-

luni de cînd în comuna Sîntan- cii şl buna desfăşurare a lucră­ Fabrica de acid azotic din cadrul Combinatului chimic nr. 1 se află în Hotăririle celui de-al Il-lea niai o parte din complexitatea Astfel, la mina Petrila şi la
drei, raionul Hunedoara, s-a ter­ rilor agricole la gospodăria a- plină construcţie. Pină în prezent s-au construit 6 din cele 10 turnuri de Congres al P.M.R., pun fn faţa de teme tehnice, pentru a că­ mina Lupeni au fost făcute stu­
minat cooperativizarea agucul- gricolă colectivă din Sîntandrei, absorbţie. S-au construit de asemenea două tancuri pentru depozitarea aci­ ror rezolvare inginerii şi tehni­ dii interesante în domeniul ar­
' turii. Comitetul comunal de par­ precum şi la întovărăşirea agri­ dului. In hala de ardere a amoniacului a început montarea agregatelor. Prin colectivelor miniere, sarcina de cienii noştri trebuie să se situ­ mării cu prefabricate, al dega-
tid se preocupă acum îndeaproa­ colă din Bîrcea Mare. Datorită punerea in funcţiune a fabricii de acid azotic se va putea mări în mod con­ a spori necontenit producţia de eze în primele rinduri. zării, îmbunătăţirii aerajului
pe de a face ca de pe cele 1060 acestui fapt colectiviştii au ter­ siderabil producţia de îngrăşăminte azotoase. In fo to : Aspect de pe şan­ cărbune cocsificabil şi energe­ sau găsirii unor noi metode de
ha. cooperativizate să se obţi­ minat însămînţările de primă­ tierul construcţiei fabricii de acid azotic. tic. Pentru traducerea în fapt Cu toată diversitatea de pro­ protecţia muncii la adîncirea
nă anul acesta o recoltă bogată vară la 12 mai, iar la cele două a acestor sarcini, pentru creşte­ bleme care le stau în faţă, acti­ puţurilor in timpul producţiei,
ceea ce va duce la dezvoltarea întovărăşiri se îmsămînţează a- Brigada de Ia secţia rea producţiei, a productivităţii vitatea de cercetare tehnico- fără să mai vorbim de rodnica
economică a întregii comune- cum ultimele suprafeţe de teren. muncii şi reducerea preţului de ştiinţifică a cadrelor tehnice din activitate în domeniul inovaţii­
conserve cost, un rol hotărîtor îl’ are in­ Valea Jiului este încă sub posi­ lor, raţionalizărilor şi conferin­
înainte de declanşarea cam­ Organizaţiile de partid din troducerea largă a tehnicii mi­ bilităţile existente. La mina Lo- ţelor cu caracter de populariza­
paniei însămînţărilor de primă­ comuna Sîntandrei, împreună cu La începutul lunii aprilie rea întrecerii, membrii din bri­ niere moderne. In acest scop, nea, activitatea pe linie de re a tehnicii.
vară, Comitetul comunal de par­ comitetul executiv al sfatului muncitorii fabricii LA.R.T. Deva gada Iui Cornel Nistor s-au an­ inginerii şi tehnicienii din Va­ A.S.I.T. se limitează doar la
tid din Sîntandrei, şi-a întocmit popular comunal, analizează la au ţinut pe secţii mai multe con­ gajat ca pînă la 1 Alai să reali­ lea Jiului au misiunea ca, pe munca de inovaţii şi raţionali­ Faptul că unele cercuri ASIT
un plan de acţiune cu sarcini timp şi celelalte probleme din sfătuiri de producţie în cadrul zeze pianul în proporţie de 127 lingă conducerea cu competen­ zări. Ce-i drept, aici s-au reali­ au o activitate sub posibilităţi
concrete pentru fiecare membru viaţa comunei. Este demn de cărora au analizat care sînt po­ la sută. ţă a procesului de producţie, să zat în acest an inovaţii preţioa­ iar altele, cum ar fi cele de la
al comitetului. Ţăranul în+ovără- remarcat că în ceea ce priveşte sibilităţile pentru ca în cinstea fie şi activi cercetători pe tărl- se printre care amintim cele ale filatura Lupeni, mina Uricani,
şit Ioan Bocan, învăţătorul Va- contractările de cereale şi car­ zilei de 1 Mai să sporească can­ Mai întîi, şeful brigăzii a mul noului în minerit. Lor le re­ tov. Constantin Augustin, Wa- preparaţia Lupeni, preparaţia
sile Lupulescu, colectivista Ele- ne, comuna Sîntandrei se situ­ tităţile de preparate din carne. împărţit operaţiunile procesului vine sarcina grea şi de mare chold Mihai, Constantin Ciocan Petrila etc. sînt pur şi simplu
ează de asemenea pe primul loc Printre cei care s-au consîătuit de producţie pe oameni. De pil­ răspundere de a studia şi aplica care au adus importante eco­ inexistente, se datoreşte în ma­
onora Băda şi alţi membri ai faţă de celelalte comune din ra­ au fost şi muncitorii clin briga­ dă, muncitoarea Susana Hrubi în condiţiile specifice fiecărui nomii în producţie. Dar, despre re măsură lipsei de îndrumare
comitetului de partid şi-au luat ion- da candidatului de partid Cornel a fost repartizată să lucreze la loc de muncă, procedeele noi de problemele tehnico-ştiinţifice de şi control din partea comitetu­
Nistor de la secţia conserve. Pe închizătoare. Teodora Gologa, armare, de mecanizare şi auto­ sporire a productivităţii muncii, lui filialei raionale A.S.I.T.
fiecare cite un sector de care să Comitetul de partid de la Sîn­ lîngă alte probleme ei au dis­ Ana Bota, Maria Fiorca şi Ana matizare. despre posibilităţile de mecani­
răspundă atît in campania de tandrei se preocupă îndeaproape cutat şi despre organizarea ju­ Terec, la umplutul cutiilor, iar zare sau automatizare, s-a făcut In Valea Jiului posibilităţi
şi de problemele social-culturale. dicioasă a procesului dc produc­ Afet Oancea să se ocupe cu ste­ Concursul organizat de filia­ foarte puţin. Nu se prezintă mai pentru înviorarea activităţii cer­
însăminţări cit şi pentru întreţi­ Astfel, prin organizaţiile de rilizarea cutiilor de conserve. la A.S.I.T. regiunea Hunedoara, bine situaţia nici la Aninoasa, curilor A.S.I.T. sînt multiple.-
nerea culturilor. bază P.M.R. şi cu ajutorul celor ţie şi despre folosirea la maxi­ pentru cel mai bun cerc A.S.I.T. unde cercul A.S.I.T. este aproa­ Bucurîndu-se de o îndrumare
40 de agitatori, al comitetului mum de către fiecare membru Trecînd Ia aplicarea în practi­ din regiune, vine tocmai în sco­ pe inexistent, nici la mina Vul­
Acţiunile pe care comitetul de executiv şi al deputaţilor, au al brigăzii a celor 480 minute că a angajamentului luat, mem­ pul stimulării şi ridicării pe o can sau la Uricani. Se motivea­ mai atentă şi printr-un control
partid le întreprinde în comuna fost mobilizaţi ţăranii din co­ lucrătoare- Considerînd că apli­ brii acestei brigăzi au început treaptă cît mai înaltă a cercetă­ ză că producţia nu lasă mult mai activ din partea conducerii
sînt discutate în şedinţe lărgite mună la diferite alte acţiuni de carea în practică a acestor clouă să lucreze toţi ca unul. încă din rilor tehnice in toate domeniile timp liber pentru alte preocu­ filialei raionale (preşedinte tov.
la care participă numeroşi mem­ interes obştesc. La Bîrcea Mare probleme poate duce la cîştiga- prima zi brigada a luat, faţă de de activitate industrială. In Va­ pări tehnice. Or, lucrul acesta inginer Petru Roman), cercuri­
ţăranii lucrează la construirea planul zilei, un avans de cîteva lea Jiului, concursul a început este cu totul nejustificat. Ingi­ le A.S.I.T. pot deveni adevărate
bri de partid şi candidaţi, con­ unei şcoli noi. Prin contribuţia intr-o perioadă cînd introducerea nerul sau tehnicianul minier tre­
ducerile organizaţiilor de masă, voluntară a locuitorilor din tehnicii noi în abatajele mine­ buie să-şi găsească timp liber centre de cercetări tehnice în
deputaţi şi agitatori, asigurin- Sîntandrei s-a adunat anul a- lor cunoaşte un deosebit avînt. şi pentru cunoaşterea şi aplica­ sprijinul producţiei. In fruntea
du-re astfel succesul îndeplini­ cesta suma de 70.000 lei, sumă .Maşinile de încărcat în abataje­ rea ultimelor noutăţi în minerit, activităţii trebuie să se situeze
rii lor cu sprijinul larg al ma­ ce va fi folosită pentru constru­ le cameră, introduse de cîteva pentru a fi în pas cu mersul cadrele tehnice, membrii şi can­
selor. irea unui cămin cultural şi s-au iuni în unele abataje de la A- înainte al tehnicii miniere. Fap­ didaţii de partid, care să desfă­
transportat peste 300 m- c. pie­ ninoasa şi Vulcan, metoda de tul mai este infirmat şi de acti­ şoare o intensă muncă ştiinţifi­
Datorită îndrumărilor date de triş pentru executarea lucrări­ armare a galeriilor cu inele de vitatea fructuoasă a unor cer­ că, să fie exemplu mobilizator
comitetul de partid, membrii ce­ lor de fundaţie. bolţari care se aplică cu succes curi A.S.I.T. de la exploatări ca pentru toţi ceilalţi ingineri şi
la mina Petrila, armarea meta­ Petrila, Lupeni şi uzina electri­ tehnicieni.
lor două întovărăşiri agricole de La obţinerea tuturor acestor lică a abatajelor de pe stratul că Vulcan, unde cadrele tehni­
la Sîntandrei şi Bîrcea Mare succese au muncit cu multă 18 la mina Vulcan, aerajul refu- ce cu toate că au tot atît lucru Activînd cu mai multă hotări-
şi-au organizat munca înlr-o dragoste comunistul Emil Sto- lanl şi diverse încercări pentru în producţie ca şi cele din alte re pe linia de cercetare tehnică,
formă mai superioară Jecît în degazarea straielor de cărbuni exploatări, au găsit timp pen­ cadrele noastre, inginerii şi teh­
anii trecuţi. La întovărăşirea ian, candidatul de partid Drago- la mina Lupeni, procedee teh­ tru rezolvarea şi tratarea unor nicienii minieri, pot aduce un
nice avansate pentru sporirea aport deosebit de important in
din Sîntandrei, care numără 160 mir Haida, Juja Băda, preşe­ importante probleme tehnice. lupta pentru îndeplinirea şi de­
de familii cu 720 ha. teren, mun­ productivităţii muncii, iată nLi­
ca a fost organizată pe echipe. dinta comitetului de femei, ute- păşirea sarcinilor de plan.
Celor 10 echipe formate pe
străzi, în care intră cite 13-17 miştii Augustin Popa, Olimpia Ing. GH. DUMITRESCU
familii, li s-au repartizat întrea­
ga suprafaţă de teren ce revine Lupăşel, Viorica Popa şi Ioana In cariera de andezii
membrilor din echipă. Fiecare
echipă execută în comun toate Murar, deputaţii Gheorghe Sîm-

lucrările atît la cereale cit şi la crăian, lozefina Crăinicescu,
prăşitoare, iar la repartizarea
produselor se va ţine cont atît Aurelia Muntean şi mulţi alţii.
de suprafaţa de teren a fiecărui
A. Z.
întovărăşit, cît şi de munca de­
pusă- Pentru ca evidenţa mun­

cii în echipă să fie ţinută în Pregresul Bucureşti — procente, fapt care a situat-o in Drumul de ţară, uscat şi pră­ — Am venit la cariera acea­
fruntea întrecerii pe fabrică. fuit, şerpuieşte de-a lungul văii, sta anul trecut. Cariera era,
bune condiţiuni, pe lî-ngă fiecare străjuită de dealuri bătrine aco­ cum zicem noi, !.încuiată”. A* bine — peste 1400 lei lunar. O
Zilele trecute cînd s-a făcut perite cu păduri. clică nu se mai. putea exploata parte din bani ii trimite acasă.
şef de echipă, este repartizat CorvinuS Hunedoara 4—2 (2—2) bilanţul realizărilor obţinute în fără riscul prăbuşirii. Era ca şi- Mi-a mărturisit zimbind: „Vreau
cinstea zilei de 1 Mai s-a con­ Şoferul priveşte atent spre părăsită. In marginea pîriului să mă însor. O să fac nuntă /”
Işi cîte un membru din comitetul statat că brigada condusă de roata volanului. Pe drumul a- zăcea un compresor descoperit
Cornel Nistor de ia secţia con­ cesia îngust, săpat uneori cu di­ şi 3-4 roabe. Lîngă „ciocul de ra ţă “
de conducere al întovărăşirii. serve a dat peste prevederile namită în stincă, trebuie să fii
Intovărăşiţii de la Sîntandrei [ Joi după-a miază am putut vedea că amatorii de fotbal planului 8 tone de prepanic din foarte atent la minuirea vola­ Oamenii nu prea aveau ce lu­ Peretele aproape vertical, ce
carne- întreaga brigadă a fost nului. Cea mai mică greşeală te cra aici, iar planul era realizat se. ridică deasupra celor aproa­
au îngrăşat în primăvara aceas­ | din Hunedoara şi împrejurimi sînt dornici să vadă meciuri evidenţiată pe fabrică. O-unenii poate arunca peste marginea şo­ numai pe jumătate. Au urmat pe 9000 tone de piatră esca-
ta cu îngrăşăminte naturale pes­ care să le ofere un adevărat spectacol fotbalistic. Acest lucru erau bucuroşi că eforturile lor selei, in adîncul prâpastiei. zile grele, de muncă încordată. vată, ce zac sub picioarele noas­
te 150 ha. teren. Cele 35 ha. l-a arătat numărul mare de spectatori prezenţi pe stadionul sînt apreciate. De fapt, fiecare Minute in şir, pereţii grei de tre, este brăzdat de vinişoare şi
pe care au însămînţat sfeclă de din Hunedoara pentru a urmări meciul amical de fotbal dintre a muncit cu multă sirguînţă nu După vreo douăzeci de mi­ stincă se prăbuşeau sub presi­ crăpături.
numai pentru cantitate, ci şi nute, orizontul se lărgeşte şi, unea exploziilor.
zahăr sînt lucrate de asemenea echipa locală Corvinul şi Progresul Bucureşti. pentru calitate. Ei s-au străduit trecînd pe Ungă movile enorme Aproape de virf, o bucată de
ca pentru atingerea acestui scop de piatră, maşina opreşte Ungă Cariera a fost „descuiată” şi stincă de forma ciocului de ra­
în comun. In fiecare zi bună de In general meciul a satisfăcut cerinţele spectatorilor prin să respecte în întregime reţete­ cîteva barăci. Am ajuns la ca­ încet, încet, producţia de piatră ţă, aiîrnă ameninţătoare deasu­
le de fabricaţie. Măiturie a ca­ riera de andezit de la Valea Ar­ a început să crească. Basculan­ pra golului. Un om coboară în­
lucru pe perimetrul întovărăşirii spectaculozitatea şi rapiditatea lui. Corvinul Hunedoara a lup­ lităţii preparatelor date peste sului — o gură uriaşă, deschi­ tele urcau acum tot mai sus spre cet pe peretele de andezit. Este
plan de brigada lui Corne! Nis­ să spre albastrul cerului. Valea Arsului. Au sosit şi oa­ minerul Aurel Serei, in urma
au lucrat pe lîngă cele 5 trac­ tat pentru un rezultat cît mai bun; în schimb Progresul nu a tor stau şi fişele de expediere meni. noi — 28 de minieri şi cio­ lui se întinde, aidoma unui şar­
către beneficiar pe care în lot Tovarăşul P. Moraru, şeful plitori. pe uriaş, fringhia de siguranţă.
toare ale S.M.T-ului Orăştie şi făcut decît, aşa cum era şi de aşteptat, un antrenament mai carierei, are peste 54 de ani,
cursul lunii aprilie s-a făcut nu­ dar mişcările-i sînt vioaie şi Cioplitorul Buduhală Serei se opreşte, priveşte
cite 110-120 atelaje ale întovără- greu înaintea meciului cu Dina mo Cluj. privirea ageră ca la un tinăr. „ciocul de raţă”, îl pipăie. Apoi
mai menţiunea „nici un rebut". O potecă şerpuieşte prin hă­ strigă spre înălţim e:
şiţilor. Meciul, după cum era şi de aşteptat, s-a terminat cu sco­ Ne povesteşte despre carieră: ţişuri. Urminclu-i firul, ajungi
I. MANEA — Adameee!.
întrecerea organizată între rul de 4-2 (2-2) pentru Progresul Bucureşti. Golurile au fost De sus, Adam trimite încet,
marcate de P. Moldovan în (min. 8), Leucă (min. 40 — la care legat cu o frînghie, un perfo­
echipe la începutul campaniei a contribuit şi Calotă — Hunedoara prin schimbarea direcţiei
de primăvară a fost cîştigată
din primele zile de echipele 2 mingii trase puternic de acesta) Banciu (min. 73) şi Ozon (min.
şi 5, conduse de Lucian Muram 89) din I! metri, pentru Progresul şi Huzum (min 13 şi 41)

şi Aronim Ocoş, care au fost pentru Corvinul Hunedoara.
Pentru jocul bun desfăşurat am reţinut de la Corvinul Hu­
primele la toate lucrările.
Tot atît de rodnică este pre­ nedoara pe Chec (care a marcat strict pe Ozon), Zapis (în afa­
ocuparea comitetului de partid, ra gestului nesportiv făcut lui Caricaş) şi Huzum iar de la

a membrilor şi candidaţilor de Progresul pe Oaidă, Mateianu, P. Moldovan şi Caricaş-

Ungă o încăpere cu acoperiş rator. Coboară apoi. şi el. insta­
gudronat, la 15 metri deasupra lează împreună conducta de aer

(Urmare din pag. l-a ) OAMENI SI FAPTE — Păi în două vorbe termi­ şoselei. Inlăuntru, cîteva mese comprimat, apoi Serei, strigă
năm ce avem de spus. Ungă care, cioplitorii, oameni
turnate peste plan fără nici un iuţi, precişi în mişcări, lovesc spre mecanicul ce-i priveşte de
rebut. Fără să mai aştepte alte în­ de zor în piatra verzuie şi sti­
trebări tovarăşul Varodi a dat cloasă, transformînd-o in cuburi jos.
— Şi care crezi d-ta că e drumul la vorbă fără însă să de diferite mărimi. Lingă fie­
cheia succesului ? înceteze lucrul- care masă zac grămezi de pia­ — Dă aer!
tră cioplită.
— Oamenii ! — Uite, piesa asta Ia care Compresorul mugeşte înăbu­
lucrăm o făceau înainte 4 oa­ Sint harnici cioplitorii. E har­
— Cum adică oamenii ? geau aşa strălucit aşa că cu şi-a dat cu părerea atunci tur­ gurii. S-a uitat Ia ajutorul său, meni în 8 ore. Acum o fac 2 nic şi. Buduhală Traian, un ti­ şit şi peste cîteva clipe, bur­
prilejul fiecărei c- uiri de nătorul Varodi Francisc — eu Petre Cocoş, un tînăr de prin oameni în 8 ore. Productivita­ năr înalt, voinic, cu faţa înăs­
— Uite, aşa bine. Ei hotă­ producţie, turnătorii constatau zic că noi membrii şi candida­ părţile Moldovei, cu care s-a tea a crescut sută la sută. Re­ prită de vini şi soare. S-a năs­ ghiul ele oţel al perforatorului
răsc totul. Avem de mulţi ani că încă odată nu reuşiseră ţii de partid să muncim în aşa înţeles parcă din priviri asu­ but zero. cut prin părţile Hălmagiului şi
şi fontă bună şi pămînt bun să-şi respecte unul din puncte­ fel îneît să nu mai dăm nici pra răspunsului. lucrează in carieră de vreo 2 se împlintă jiămind în stincă.
şi cu toate acestea tot mai dă­ le cele mai de seamă din în­ un rebut. Pe urmă să vedeţi că, —- Bine, dar ce metode folo­ ani de zile. L-am întrebat:
deau rebuturi. trecere — reducerea procentu­ încet-încet, o să ne urme/.e — Da, este adevărat- Zilnic siţi ? «fi *
lui de rebuturi. Cum era şi fi­ pilda şi ceilalţi muncitori (lin dăm gafa 40-45 de coturi de — Cum reuşiţi să spargeţi Am cunoscut încă mulţi oa­
— Multe ? resc urmau noi angajamente, jurul nostru. astea, pe care le vezi, în ioc — Muncim cu pricepere şi piatra cu feţe aşa de regulate 2
promisiuni solemne că şi acest de 30 cît avem planificat; re­ atenţie. Nu pierdem nici un meni. in cariera de la Valea Ar­
— Nu chiar multe. Să nu obiectiv va fi cucerit dar... to­ Aşa au făcut şi Nicolae Du- but nici măcar unul- minut fără rost. Ca să nu ne — A fi cioplitor este o artă.
zic vorbă mare, erau luni cînd tul continua în acelaşi ritm cu mitrana şi Viore! Avram, Ion încurcăm unul pe altul orga­ Trebuie să cunoşti piatra, să sului, harnici şi pricepuţi in
nu atingeau procentul admis rezultate care nu-i mulţu­ Roaină, Ion Şoimoşi, înir-un — Bine, dar care e secre­ nizăm in aşa fel treaba îneît deosebeşti ne cea bună de cea
— 21 la sută — dar vorba-i meau. Pe la sfîrşitu! anuiui cuvînt toţi membrii şi candida­ tul ? fiecare să aibă ce face. Cînd rea, să ştii unde s-o loveşti cu meserie, c a : Nistor Mărgău,
că dădeau rebuturi. Acum la trecut şi începutul acestui an ţii de partid au început asal­ eu lucrez la capac, losif îi da ciocanul.
unele produse au fost lichidate începe însă prefacerea de tul final împotriva rebuturilor, — Simplu. Foarte simplu. El zor cu partea dedesubt. Asta-i Ioan Mateeş, Victor Vesa, Liviu
complect- Meritul aparţine lor, care am aflat de la oameni, de au început bătălia pentru oro» constă, în priceperea şi aten­ tot. Vorbind, s-a entuziasmat, ii
muncitorilor. la comuniştii din biroul orga­ duse multe şi de bună calitate. ţia cu care lucrăm. Cînd ne place munca în carieră. Giştigă Mărgău.
nizaţiei de bază. Văzînd ca apucăm de lucru muncim cu ...Am găsit în schimbul de
Ne-am dat seama că discu­ treburile nu se îndreaptă, mem­ Pe Nicolae Dumitrana î-am suflet şi treaba merge. zi mulţi turnători, membri şi Seara, la întoarcerea spre
ţia atît de interesantă la în­ brii de partid au început să găsit tocmai în clipa în care candidaţi de partid, muncitori
ceput devenea aproape inutilă, studieze, să discute cu munci­ controla pentru ultima dată Nu departe de locul de mun­ fără de partid. Prea multe cu­ Crişeior, în urma noastră, o ex­
nu aflam prea mare lucru cu torii felul cum cred ei că tre­ forma în care urma să toarne că al tov. Dumitrana lucrează vinte nu ne-au spus. Cu toţii
privire la metodele de muncă buie dusă munca politică de un colţ pentru un tub de scur­ comunistul Francisc Varodi. însă ne-au făcut să înţelegem plozie puternică a răsunat de-a
folosite de harnicii muncitori masă pentru a pune capăt şi gere. împreună cu losif Stranschi că depăşirea zilnică a planului,
de aici pentru a da produse acestui neajuns. Ei au vorbit batea de zor pămîntul într-o reducerea Ia maximum a pro­ lungul văilor.
multe, bune şi la un preţ de atunci muncitorilor, aşa de ia — Bucuroşi de oaspeţi ? centului de rebuturi, realizarea
cost redus. Aşa că am pără­ inimă la inimă, ca unii care La auzul acestor vorbe Ou- formă de turnare a unei săli de economii — toate se dato- Sub puterea dinamitei, „cio­
sit biroul şi am pornit sa cu­ cunosc bine viaţa, oamenii, bu­ mitrana s-a apropia* de noi de uscare pentru semicocs- resc noului fel de a judeca
noaştem secţia, oamenii, acolo curiile şi necazurile lor. Ca un şi ne-a întins mina bărbăteşte. Cum l-a văzut pe secretarul rostul muncii de aci, ataşamen­ cul de raţă" se prăbuşise. Pu­
la locul de producţie, în viaţă fir roşu a trecut prin tot ceea — In timpul lucului nn organizaţiei de bază, tovară­ tului care-1 au faţă de uzină-
să vedem, cine sînt acei turnă­ ce au spus ei, id^ea că trebuie prea sîntem bucuroşi dar pen­ şul Speriosu, care era alături terea omului învinsese tăria an­
tori care, înţelegînd rostul tru că aţi venit n-o să vă iăm de noi i-a sp u s : Urmînd exemplul comuniştilor,
muncii lor, obţin asemenea făcuţi să înţeleagă că numai afară Cu ce vă putem fi de colectivul acestei secţii a do­ dezit ului.
succese cu care se mîndreşte folos — Tovarăşe secretar, gata. vedit că nu există obstacole
pe bună dreptate biroul orga­ în puterea lor, în munca lor Toţi oamenii ştiu că duminică care să nu poată îi trecute a- I. PIRVA ~
— Uite, am aflat că aţi iz­ mergem Ia iarbă verde. Nu tunci cînd muncitorii luptă cu
nizaţiei de bază. stăruitoare stă putinţa de a butit să reduceţi definitiv rebu­ le-am spus locul ci doar a t î t : FABRICA „SOLOMIX“ - TULCEÂ
undeva prin ţara Haţegului.
...Luni de-a rîndul treburile îndrepta o situaţie căreia par­ turile la piesele pe care le vinde unităţilor din sectorul socialist, fără repartiţii :
turnaţi. Cum a-ţi izbutit să — Lasă asta, Francisc, mai
faceţi acest lucru ? avem noi timp de vorbit. Uite, de 3,5 cm. grosime, tip A cu sîrmă mată lei 4 m.p
tovarăşii sînt de la ziar. Vor
i» 5 h ii A 11 VI n i» 5 m.p.

h 3,5 » ii 11 A 11 »» gaiv. ii 5 m.p

h 5 ii h 11 A 11 11 galv. h 6 m.p.
ii 5 ii ii 11 B 11 ii mată ii 5,62 m.p.
ii 5 ii
h 11 B 11 ii galv- ii 6,75 m.p.

De asemenea, întreprinderea mai execută panouri de stufit

înrămate în lemn, gata pentru montat case prefabricate şi ba-

racamente de şantier cu materialul lemnos din partea clien­

tului, întreprinderea neavînd planificate cantităţi de material

lemnos.

Doritorii se pot adresa la sediul întreprinderii din Tulcea

în secţia turnătorie a uzinelor că nu i s-ar putea pune capăt. La auzul acestei întrebări un să afle ceva despre voi, despre toată puterea şi priceperea lor str. Grădinarilor nr. 5, cu comenzi ferme.

. Pentru orice alte relaţii, solicitanţii se pot adresa între-

„Victoria" — Călan nu mer- — Uite ce-i, măi tovarăşi — zîmbet -i-a înflorit în colţul munca voastră. pentru a le învinge. ) s prinderii.
-¦yv'vx' C