Page 5 - 1958-05
P. 5
PROLET AM m ITOATE TA M IE OMŢI-VA ! i KARL M A R X
C iţiii ?n Pa 9- 4 -a î Întemeietorul comunismului ştiinţific
J © Popoarele au sărbătorit 1 Mal sub t
1 semnul luptei pentru întărirea păcii în J
I lumea întreagă. i1
ţ
i © Succese ale opoziţiei în alegerile j
din Coreea de sud. j
© Rezoluţia conferinţei de la T-an- *
.ger. J
• © Pentru un front unic al clasei » JPfr-îpT'v : ţ. V
W ßm
ţ muncitoare germane. | ,.
ţ @ Pentru restabilirea păcii în Al-1 ' ; - , AN a. ' . ;i l j j  i-
Duminică 4 mai 1958 4 pagini 20 bani jŢ.Î geria. ¦
Anul X Nr. 1050 n *<a>> i >¦ !4 » • i» i «7 S a # ; ¦'¦"t V;; >1
Z IU A ( VĂ PREZENTĂM: Şfoismceeseh y w w ^ lilS il
C O M U N IS T E mineri fruntaşi SCHIM BURI DE ONOARE . "1
de ia mina Vulcan ;; N R D
p ilsN i
La 5 Mai se împlinesc 46 de ani de un mijloc de mobilizare şi antrenare
la apariţia primului număr al zia a maselor în opera istorică de con HUNEDOARA {de la subre- ţinute şi de alte echipe cu o
dacfia noastră voluntară). Ziua zi înainte. Angajamentul de a
rului „Pravda" — 5 mai 1912. Ziua strucţie a societăţii noi socialiste în de 1 Mai a fost întimpinatâ de da pînă la 1 Mai 3.9’00 tone
siderurgiştii hunedoreni, cu rea
de 5 mai, aniversarea apariţiei „Prav- ţara noastră, un mijloc de dezvolta lizări deosebite in producţie. In laminate a fost depăşit cu
majoritatea secţiilor au fost or peste 700 tone.
dei“, este o sărbătoare a presei comu re şi stimulare a activităţii creatoare ganizate numeroase . schimburi
de onoare. Numeroşi muncitori
niste şi progresiste. De 46 de ani a maselor, un mijloc de a scoate şi-au depăşit cu mult sarcinile
de plan, dind cantităţi sporite
„Pravda“ slujeşte cu credinţă parti la iveală, de a studia şi generaliza de oţel, fontă, laminate, mine
reu aglomerat etc.
dul şi poporul sovietic. tot ceea ce este mai de preţ în prac La secţia furnale vechi
La oţelăria Siemens
Slujitoare devotată poporului mun tica de fieoare zi a maselor, în prac Martin
citor, presa sovietică şi-a adus şi îşi tica construcţiei socialiste. In schimbul de onoare din La sectorul furnale vechi,
aduce o contribuţie rodnică în toate Acum, cînd în faţa întregului popor 29 aprilie a.c.., organizat in ziua schimbului de onoare a
domeniile de activitate, începînd de cinstea zilei de 1 Mai, echipa fost rodnică. Patria a primit ca
la marile probleme ale construcţiei stă sarcina înfăptuirii hofărîrilor ce condusă de prim-topitorul Lo- dar in acea zi însemnate can
economice şi de stat,ale vieţii de lui de ai II-lea Congres ai partidu ghin Topor de la cuptorul nr. tităţi de fontă peste plan. Schim
lui, pentru dezvoltarea intr-un ritm 2, şi-a realizat norma de pro bul condus de topitorul Ion Chi-
ducţie in proporţie de 146,8 la roşca, de la furnalul nr. 1 a
partid, pînă la cele ale ştiinţei şl ar mai rapid a economiei şl culturii, a EMERIC CSIKY sută. Avintată a tost şi munca obţinut o realizare a normei de
şef de brigadă Ia sectorul III, Bri echipei prim-topitorului Mariş- producţie in proporţie de 119,12
tei, ale educării tineretului. Nu există bunăstării poporului, presa noastră gada pe care o conduce îşi depă- ca Partenie, care a obţinut o la sută. Schimbul condus de to
L şeşte zilnic sarcinile de pian. realizare a normei de producţie pitorul Tlie Aâitcă, de la furna
domeniu de activitate în care pre comunistă militează cu înflăcărare in proporţie de 128,5 la sută, lul nr. 2, de asemenea şi-a rea
sau a echipei prim-topitorului lizat norma de producţie cu
sa sovietică, traducînd în viaţă ideile pentru mobilizarea tuturor forţelor po Gheorghe Andruţ, care a înre 118,38 la sută, iar cel a lui
gistrat o realizare a normei de Alexandru Uţiu, de la furna
şi linia partidului, să nu-şi fi adus porului, la înfăptuirea sarolnilor tra producţie în proporţie de 138,2
la sută. Tot în cadrul schimbu lul nr. 3 (al tineretului), şi-a
o contribuţie însemnată la lupta pen sate de partid. {m lui de onoare au fost elaborate
l un număr de 5 ş.arje rapide. realizat şi el norma cu 118,87
tru făurirea unei societăţi noi şl a u- Tribună a experienţei înaintate, pre
La laminoare la sută. Asemenea rezultate au
nui om nou. sa comunistă din ţara noastră este
Cu prilejul intîmpinădi zilei avut şi alte echipe.
Presa sovietică — arma cea mai totodată o armă puternică în lupta ) de 1 Mai, în cadrul sectorului
ascuţită a partidului, sprijin de nă împotriva rutinei, conservatorismului, de muncă al laminoarelor, a Pe întreg sectorul I furnale,
dejde , al clasei muncitoare şi Stegar, indolenţei, lipsei de răspundere, bi avut loc tot în ziua de 29 apri s-a înregistrat în ziua schimbu La 5 mai 1958, de K SELEZNEV 1848, din însărcina
al internaţionalismului proletar, al rocratismului, împotriva nepăsării fa oamenii muncii din __ rea „Ligii Comuniş
lie a.c., un însufleţit schimb de lui de onoare o depăşire a nor
prieteniei între popoare, luptătoare vi ţă de cerinţele şi nevoile oamenilor întreaga lume sărbătoresc 140 de ani tilor”, ai căror conducători erau, Marx
onoare. In această zi laminato- melor de 120,41 la sută.
gilentă şi înflăcărată împotriva a tot muncii, împotriva tendinţei de înăbu de la naşterea lui Karl Marx, marele
rii au dat peste sarcina de plan La aglomerator întemeietor al comunismului ştiinţific,
ce este dăunător cauzei comunismului, şirea criticii de jos. genial conducător şi învăţător al cla şi Engels alcătuieso celebrul „Mani
Presa comunistă din ţara noastră, o cantitate de î 25 tone lami sei muncitoare. fest al Partidului Comunist“ — do
cauzei păcii şi progresului — şi-a cumentul program al comunismului
cucerit dragostea trainică a poporu ca armă ascuţită şi puternică a parti nate.
lui sovietic, dragostea şi stima în dului luptă cu intransigenţă pentru
înfăptuirea liniei politice a partidului, Schimbul maistrului Alexan
tregii omeniri progresiste. Karl Marx s-a născut la 5 mai 1818 ştiinţific, în care este expusă cu o
pentru înfăptuirea ideilor marxist-leni- dru Savu a dat peste sarcina
Presa din ţara noastră urnind e- în oraşul Trier, din Prusia. Tatăl lui preciziune genială o noua concepţie
'nişte împotriva concepţiilor reformiste, de plan 88 tone laminate, iar
xemplul glorios al presei sovietice şi oportuniste şi revizioniste. Ea ţine trează
tradiţiile de luptă ale presei comuniste vigilenţa ideologică şi intransigenţa schimbul condus de maistrul era avocat. După absolvirea liceului despre lume, materialismul consecvent
ilegale, slujeşte cu devotament nemăr RUDOLF KARA'CSONYI Gheorghe Andrăşescu 37 tone. Muncitorii de la fabrica de In Trier, Marx urmează cursurile uni care îmbrăţişează şl domeniu) vieţii
miner fruntaş. Aptlcînd iniţiativa )
ginit cauza partidului, interesele cla faţă de orice abatere de la spiritul minerilor de la Aninoasa) îşi de- ] Asemenea rezultate au fost ob aglomerare a minereului au pro versitare, întîi la Universitatea din sociale, dialectica — cea mai cuprin
păşeşte planul cu peste 30 la sută, j
sei muncitoare, ale întregului nostru de partid. dus peste plan in ziua schim Bonn, apoi la cea din Berlin, studiind zătoare şi cea mai adîncă teorie a e-
Presa din ţara noastră este un pro
popor, kinîînd cu fermitate pentru fău bului de onoare, cantitatea de dreptul, dar mai ales istoria şi filozo voluţiei — şi teoria luptei de clasă şi
rirea societăţii noi, socialiste în .par. pagandist consecvent şl un slujitor
688 tone minereu aglomerat...
'credincios a! internaţionalismului pro -fi—fi—f\—/«—t —t v J i —i __t, fia. Absolvind facultatea în 1841, Marx a rolului istoric revoluţionar de im
tria noastră. letar, al unităţii şi prieteniei de ne Unitate fruntaşa Printre brigăzile care aii reuşit şi-a susţinut în mod strălucit teza de portanţă mondială al proletariatuIui.
Presa comunistă din ţara noastră zdruncinat cu toate ţările socialiste, să se remarce se numără bri doctorat asupra filozofiei lui Epicur. In perioada revoluţiei din 1848,
— armă încercată a partidului —
un duşman neîmpăcat al oricăror for pe regiune
este unul din principalele mijloace me de naţionalism, un prieten credin gada a Il-a condusă de ingine Marx a înfiinţat la Köln „Noua Ga
Marx se distingea încă din tinereţe zetă Renană”, •de pe paginile căreia el
prin care Partidul Muncitoresc Romîn cios şi devotat cauzei păcii şl prie CALAN (de la subredacţia rul Gheorghe Mateescu, cu o printre cei de o vîrstă cu el prin apti- demască laşitatea şi trădarea burghe
îşi exercită rolul lui de organiza noastră voluntară). întrecerea tudinele sale neobişnuite. El citea mult, ziei. Izgonit de către autorităţi în
tor şi mobilizator al oamenilor muncii. teniei între popoare. lansată de depozitul de desface cantitate de 360 tone minereu cugeta profund la destinul amar al po 1849, Marx pleacă din Prusia la Pa
re a combustibilului din Brad, porului său, care gemea sub jugul mo ris, după aceea la Londra, unde şi-a
Izvorul de forţă al presei comuniste Manifestând o mare exigenţă faţă a fost ciştigată de unitatea de aglomerat peste plan, urmată şierilor, al regelui şi al vîrfurilor bur publicat lucrările „Luptele de clasă in
de presă, partidul nostru îndrumă zi desfacere din Călan, care a o- gheziei în ascensiune. Marx, bare nu
îl constituie conducerea ei de către cupat locul I pe regiune, însu de brigada a IlI-a a tehnicia trea o dragoste fierbinte faţă de po Franţa” şi „Optsprezece brumar al
partid, spiritul de partid, condiţie fun mând 2.375 puncte. Această u- por, şi-a format convingeri revoluţio lui Ludovic Bonaparte”, în care el
de zi, pas ou pas activitatea ei pen nului Simion Armaş, cu o can nare ferme, şi a devenit un luptător face bilanţul revoluţiei din 1848.
tru a o lega mai strîns de practica nitate a obţinut cele mai fru
damentală pentru ca presa să nu se construcţiei socialiste, pentru a întări moase realizări. titate de 212 tone aglomerat
abată nici o clipă de la slujirea cu spiritul ei combativ, ofensiv în lupta peste plan.
devotament a cauzei poporului.
împotriva tuturor duşmanilor şi de GH. MARINOVIC.1
corespondent
Presa comunistă şi-a cîştigat de-a făimătorilor socialismului, în lupta îm
lungul anilor dragostea, simpatia şi potriva a tot ceea ce împiedică mer
preţuirea întregii lumi progresiste. In sul nostru înainte. Un nou sp ectaco l înflăcărat pentru libertatea şi fericirea In 1864 este întemeiată îa Londra
contrast cu presa capitalistă venală Indrumînd în permanenţă presa, oamenilor muncii. Internaţionala I-a, Asociaţie Interna
şi coruptă, pusă în slujba exploata partidul i-a creat şi-i creează condiţii La vîrsfa de 24 de ani el conducea ţională a muncitorilor — o organiza
„Gazeta Renană“, care demasca cu ţie revoluţionară de masă a proleta
torilor, presa comunistă, presa cu a- pentru a-şl ridica nivelul său ideologic In cadrul pregătirilor ce le fac ele a fost interpretat âp Doina Şiricu. S-au O contribuţie de seamă lă calitatea curaj samavolniciile autorităţilor. Du riatului. Karl Marx a fost sufletul a-
vii studioului actorilor amatori din Si- discuţiilor au adus-o Aurel Bîzgă, pre pă ce guvernul a suprimat acest ziar cestei asociaţii, autorul primei el
devărat liberă, slujeşte ou credinţă şi politic la înălţimea sarcinilor ce-i meria pentru examenul de sfîrşit de mai remarcat: Vasile Gonea şi Traian şedinţele comitetului de linie G.F.R., (în 1843), iar Marx a fost nevoit să „Adrese” şi al unui şir de rezoluţii,
an, a avut loc de curîndun nou specta Minerva Vlad, membră a cercului dra plece în Franţa, el a continuat să declaraţii, manifeste.
cauza şi interesele celor ce muncesc. revin, pentru a se adresa maselor col experimental. Membrii formaţiei Herci.
dramatice simeriene au prezentat piesa matic al clubului G.F.R. Simeria, Ioan
Exprimînd năzuinţa maselor, presa într-un chip cît mai viu şi mai a- „Răsfăţaţii" de S. Andrcescu şi T. In discuţiile purtate pe marginea
comunistă este nu numai o presă ci tractiv, într-un limbaj cît mai accesi Mănescu, sub regia elevului Cornel Tema, directorul căminului cultural din
tită, dar şi scrisă de mii şi zeci de bil şi în forme cît mai variate. Stîrcescu. spectacolului s-a scos în evidenţă buna Topliţa, precum şi profesorii studioului
mii de oameni ai muncii. Este o presă Gel mai realizat rol al Domnicăi —' orientare în interpretare şi montare Ştefan Nusbaum şi Aurel Marinescu.
CORNEL1U S.
care aparţine maselor populare. Ziarul „Drumul socialismului", bucii- constatîndu-se un simţitor progres faţă răspîndească prin presă convingerile La 14 martie 1883, inima Iui Marx
rîndu-se de îndrumarea şi sprijinul de spectacolele precedente. Tot cu a-
Căiăuzindu-se în întreaga sa activi permanent al Comitetului regional de
cest prilej au fost secase în relief şi sale revoluţionare democratice. La Pa a încetat să mai bată. El a fost în-
tate după învăţătura leninistă potri partid, îşi aduce, de la un an k al lipsurile spectacolului. ^ ris, în 1844, Marx s-a apropiat de F. mormîntat în cimitirul Highgate din
vit căreia ziarul este nu numai un tul, o contribuţie tot mai însemnată Engels, care a devenit prietenul şi Londra. La mormîntul său a fost înăl
propagandist colectiv şi un agitator în dezvoltarea industriei, agriculturii, T IN E R II DIN SA C A R IM B tovarăşul său credincios de luptă. In ţat un monument pe care se află tot
colectiv ci şi un organizator colectiv, a învăţământului şi culturii, în înfăp aceşti ani, Marx şi Engels participă deauna flori.
presa comunistă luptă cu fermitate tuirea sarcinilor pe care partidul i ie în modul cel mai activ la viaţa cloco
pentru înfăptuirea politicii partidului pune în faţă. Dintr-o analiză făcută de către or „Să nu crezi in farmece“. Ultima pie Vinţan, şi C. Tincă — secretarul or Karl Marx este autorul a sute de lu
clasei muncitoare. ganizaţia de bază U.T.M. din Săcă- să a fost prezentată şi in deplasare ganizaţiei U.T.M. crări de o nepreţuită valoare ştiinţi
Avînd sprijinul permanent al Co rîmb, a reieşit că iinerii din Săcărtmb ta Vărmaga.
Presa din ţara noastră în frunte mitetului regional de partid, ziarul au muncit cu spor pe tărlmul cultu Un ajutor preţios l-au primit tine
cu „Scînteia“, continuîncl tradiţiile „Drumul socialismului", a reuşit să ralizării. In ultimul timp, pe scena Cu ocazia pregătirii şi prezentării rii din Săcărimb de la . organizaţiile titoare a grupurilor revoluţionare din fică. Dar lucrarea lui de căpătâi este
din localitate au fost prezentate mai spectacolelor, s-au evidenţiat tinerii: de partid — sat şi mină — ca şi
presei comuniste ilegale şi învăţind se lege mai strîns de masele largi ale multe piese de teatru printre care Elena Miintoiu, directoarea căminului de la . deputaţii comunali. Paris, publică lucrările „Sfînta fami (Agerpres).
din experienţa presei sovietice, duce oamenilor muncii din regiune. Fap- am intim : „Bărbaiul fără opinci" şi cultural, Maria Bija, V. Miintoiu,. Mina lie" şi „Ideologia germană”. La sfîrşi-
zi de zi cuvîntul partidului în rindu- V. HANEŞ
' corespondent
riie maselor largi populare. Ea este (Continuare în pag. 3-a) tul anului 1847 şi la începutul anului (Continuare în pag. 3-a)
Aspect de la dem onstraţia oamenilor din Deva