Page 50 - 1958-05
P. 50
Eag. L ___ 'ffîffIIOK SOCIALISM ULUI tfr. 1061
jHpflprywwCTyscv^vt^'yys^iftKrgSSgşgS
0 contribuţie la M im a juJiirrvaijs şlm . • xdAinxele siim. • xtLtlmele şJkiri *xiîtimeta ştiri
pâini-polone,
a lagărului socialist
((Urmare din pag. l-a) încercare de amestec în treburi
le interne ale ţărilor socialiste.
un ultimatum preşedintelui re Dat fiind marea răspundere După o vizită de trei săptămînî în U.R.S.S. Cel de-al treilea sputnic sovietic
publicii. ce apasă în prezent asupra gu in centrul atenţiei opiniei publice mondiale
vernelor tuturor ţărilor în ce pri Preşedintele Hasser a plecat ia Cairo
Toate aceste acţiuni care pri- veşte apărarea şi consolidarea
mejduiesc serios pacea mondială păcii, ambele părţi consideră MOSCOVA 16 (Agerpres). şedinţele Nasser a fost condus
cer din partea forţelor iubitoare drept o sarcină fundamentală ce TASS transmite: In dimineaţa de Nikita Hruşciov, Frol Koz
de pace, unitate, vigilenţă, acţiu. a contribui activ la întărirea
ni hotărîte de curmare a pericolu
lui care planează asupra ome continuă a unităţii ţăriior soci zilei de 16 mai a plecat cu a- lov, Anastas Mikoîan, Nuriitdin
aliste, la legarea tot mai striusâ
nirii. In aceste condiţii, forţele a eforturilor paşnice ale acesto vionul „TU 104“ la Cairo, Ga- Muhitdi-nov, Mihail Suslov, Kli NEW YORK 16 (Agerpres). staţiunile de radioobservaţie au tr-un an sau în 18 luni să lan
socialismului mondial, ale păcii, state cu acţiunile forţelor păcii mal Abdel Nasser, preşedintele ment Voroşilov, de deputaţi ai Ziarele din New York au anun recepţionat semnalele celui de ai seze pe orbită un satelit artifi
în care se încadrează şi popoa din toate ţările pentru a se pune Republicii Arabe Unite şi per Sovietului Suprem al U.R.S.S., ţat pe primele pagini şi sub ti treilea satelit artificial al pă cial de dimensiunile noului sa
rele romîn şi polonez, au un rol capăt politicii imperialiste dc pe soanele care il însoţesc. Oaspe miniştri şi alte persoane oficiale. tluri mari lansarea de către U- mîntului. telit sovietic-
deosebit de important. Prietenia poziţii de forţă, pentru aplica ţii au vizitat Uniunea Sovietică Kliment Voroşilov şi Gamal niunea Sovietică a celui de al
şi unitatea de monolit a lagă rea în relaţiile internaţionale a timp de aproape trei săptămîni. Abdel Nasser au rostit cuvîn- treilea satelit artificial al pă- Conducătorul programului a- Lansarea celui de al treilea
rului socialist capătă în aceste principiilor de rezolvare pe cale mintului. merican pentru sateliţii artifi satelit, a spus von Braun, nu
paşnică a litigiilor şi de coexis La aerodromul Vnukovo, pre- tări. ciali, dr- Richard Porter, a de face decît să confirme părerea
împrejurări o semnificaţie deo tenţă paşnică. Ambele guverne -•e- Ziarul „New York World Te- clarat în cadrul unei conferin mea că ruşii ne-au depăşit.
sebită' subliniază cu tărie că cea mai si legram and Sun" înserează şti ţe de presă la Washington că
K . E . Voroşilov şi N . S . Hruşciov rea corespondentului din Mo>- Uniunea Sovietică trebuie feli ?
De aceea oamenii muncii oin gură bază a securităţii loi , cit şi cova al agenţiei United Press, citată pentru faptul că ea a
patria noastră se bucură sincer un factor important al consoli vor viziia Republica Arabă Unită Schapiro, sub titml „Cel de al creat o rachetă atît de mare şi ROMA 16 (Agerpres) Lansa
de rezultatele rodnice cu care dării păcii este solidaritatea şi treilea satelit gigantic pe orbi a elaborat un astfel de program rea de către Uniunea Sovietică
s-au încheiat recentele tratative coeziunea lagărului socialist şi MOSCOVA (Agerpres) TASS dintele Prezidiului Sovietului tă. Luna roşie în greutate de o de cercetări Ia cel de ai treilea a celui de al IlI-lea satelit ar
romîno-poloneze. politica de pace a primului şi transmite: La invitaţia preşe Suprem al U.R.S.S. şi Nikita tonă şi jumătate- S-.telitul este satelit. tificial al pămîntului a trezit in
celui mai puternic stat socialist dintelui Republicii Arabe Unite, Hruşciov, preşedintele Consiliu de o sută de ori ma! mare decît Italia un interes uriş. „Unita",
Ambele părţi au subliniat din — Uniunea Sovietică. Nasser, K. E. Voroşilov, preşe lui de Miniştri al U.R.S.S., vor al nostru." La şedinţa de Ia Washing organul Partidului Comunist, u
nou, ca şi în alte împrejurări, că vizita Republica Arabă Unită. ton a comisiei senatoriale pen
Această politică îşi găseşte o- Ziarul „New York Journal A- tru problemele cosmice, direc consacrat noului triumf al ştiin
atît Romînia, cît şi Polonia, ca glindirea în măsuri şi iniţiative PROGRAMUL merican" publică ştirea cores torul laboratorului de motoare
şi celelalte ţări socialiste, se ţei sovietice o ediţie special.
pronunţă cu hotărîre pentru co
existenţă paşnică între toate sta Ziarul anunţă lansarea noului
tele, indiferent de orînduirea lor înţelepte, în folosirea in scopuri I ochU Iot Olimpice de la nous pondentului din Aloscova ai a- cu reacţie al Institutului tehno satelit sub titlu mare pe întrea
socială, pentru relaţii de colabo paşnice a celei mai mari desco genţiei Associated Press sub ti logic din California, dr. W. Pi- ga pagină a I-a. Anunţînd datele
rare cu toate ţările. Poporul ro periri a ştiinţei — energia nu TOKIO 16 (Agerpres). — In acum. Nu se va mai alcătui cla tlul „Rusia lansează cel de al kering, şi-a exprimat părerea că tehnice ale celui de al treilea
mîn şi polonez au salutai cu cleară. Omenirea a abat ia 15 şedinţa din 15 mai a sesiunii sament pe echipe la proba de treilea satelit", „Luna în greu pentru lansarea pe orbită a sa satelit sovietic, ziarul sublinia
entuziasm hotărîrea nobilă a l-i mai de o nouă izbîndă măreaţă Comitetului Olimpic Interna şosea. In schimb se va intro tate de o tonă şi jumătate a in telitului sovietic a fost, pare-se, ză că lansarea sa constituie un
munii Sovietice de a înceta ex a oamenilor de ştiinţă din U- ţional a fost stabilit programul duce o cursă contracronometru trat pe orbită". necesară o rachetă cu o tracţiu nou pas în dezvoltarea ştiinţei
perienţele nucleare şi cer ca şi niunea Sovietică — lansarea la Jocurilor Olimpice de la Roma pe echipe de patru alergători şi tehnicii sovietice.
Statele Unite şi Marea Britauie o altitudine de 1880 km. a ce „New York Post" publică şti ne de cei puţin 500.000 de funţi.
rea agenţiei Reuter din Moscova
să asculte de glasul popoarelor, lui de-al treilea satelit artificial din 1960 pe baza propunerilor pe distanţe de 100 km. sub titiul : „Sovietele au lansat ? Ziarul independent „Paese
în Declaraţia cu privire la tra sovietic al pămîntului, cu o făcute de comitetul de organiza Nici o schimbare nu este pre „cea mai grea" lună. Aloscova NEW YORK 16 (Agerpres). Pressa" a consacrat satelitului
tativele dintre cele două dele greutate totală de 1327 kg, din re. Preşedintele C.I.O., Avery lansează cel de al treilea sa După cum anunţă coresponden o ediţie specială. ComunicaL.il
gaţii guvernamentale şi de par tre care numai aparatura ştiin Brundage, a arătat in cadrul văzută la box, lupte, canotaj tul din Washington al agenţiei cu privire Ia lansarea celui de
ţifică cintăreşte 968 kg- unei conferinţe de presă prin academic, haltere, fotbal, polo telit — cel mai greu din cele
tid se subliniază că ambele po pe apă, hochei pe iarbă şi bas care au intrat pe orbită". Toa
poare îşi exprimă îngrijorarea Această performanţă de răsu cipalele modificări adoptate în chet. te ziarele publică date compa United Press, cunoscutul specia al treilea satelit artificial sovi
faţă de înarmarea atomică a net a ştiinţei sovietice e un suc programul Jocurilor.
R. F. Germane. Guvernul şi po ces incontestabil al orîiidunii Comitetul Olimpic Internaţio rative ale celor trei sateliţi so list în domeniul rachetelor, dr. etic al pămîntului a fost trans
porul nostru, a spus tov. Gh- socialiste biruitoare, a lagărului
Gheorghiu-Dej la mitingul d h socialist care se consolidează cu Atletismul va cuprinde ace nal a atribuit trofeul „Bona- vietici şi ale celor trei sateliţi ai Werner von Braun, a declarat mis de asemenea de posturile
Capitală, se declară întrutotul fiecare zi. La întărirea lagăru leaşi probe disputate la Olim cossa“ comitetelor olimpice ale S.U.A. că Statele Unite vor putea in de radio italiene-
de acord şi sprijină importanta lui socialist şi a păcii-îşi aduce piada de la Melbourne, dar Fe R.D. Germane şi R. F. Germane
iniţiativă de pace a guvernului o contribuţie importantă şi .<?- pentru faptul că au reuşit să In ştirea agenţiei United „Călătoria iui Mixon In ţările Aetericii
centa vizită în ţara noastră a u- deraţia Internaţională va tre prezinte o echipă comună a Press se spune printre altele că s-a sfirşit printr-un eşec
polonez cu privire la crearea ri nei delegaţii guvernamentale şi bui să examineze pînă la Con Germaniei la Jocurile Olimpice „în cadrul celor trei lansări cu deplin a! 8. U. Â.“
nei zone denuclearizate în cen de partid poloneze, tratativele gresul de la Stockhohn urmă de la Cortina d’ Ampezzo şi succes ale sateliţilor, Rusia a
trul Europei. In cursul tratati şi documentele semnate dc oa toarea propunere: fiecare ţară Melbourne. lansat în spaţiu o greutate to NEW YORK 16 (Agerpres). Observatorul ziarului „New
velor, cele două delegaţii au menii de stat şi politici din R.P va avea dreptul să angajeze un tală de 4-329 de funţi, iar Sta Manifestările antiamericane clin York Post”, Leaner, comentînrl
manifestat hotărîrea neclintită a Polonă şi R. P. Romînă. atlet la fiecare probă şi alţi doi De asemenea comitetul a a- tele Unite au lansat pe orbită America Latină şi din alte re demonstraţiile antiamericane din
ţărilor lor de a respinge orice dacă aceştia deţin rezultate va doptat ca imn olimpic pe cel 65 de funţi — greutate totală
loroase. Minimum impus pentru executat la primele jocuri din a celor trei sateliţi mici'.
aceşti doi concurenţi ar putea 1896 — Atena şi a respins pro
să fie cea mai bună performan punerea lui Olto Ateyer (Elve ik
NEW YORK 16 (Agerpres).
ţă realizată de al şaselea cla ţia) de a fi admiri reprezen Laboratorul de cercetări ştiinţi giuni ale lumii continuă sa con Venezuela în timpul vizitei vi
______ A + ~, sat în ultimele două olimpiade. tanţii presei la lucrările Comi fice al flotei militare maritime a stituie obiectul comentai iilor pre cepreşedintelui Nixon, scrie des
Aceeaşi propunere va fi supusă tetului.
<SAsisVUf/ & A Â M l şi Federaţiei Internaţionale de S.U.A. a comunicat că trei din sei americane. pre „falimentul total al actua
lelor poziţii americane pe fron
Nataţie.
tul războiului politic“.
mişcare populară de protest îm * <&¦ -ojjy
MOSCOVA. — La 14 mai potriva înarmării atomice a Bun- Comitetul Olimpic a accep Ghinionul‘
1958 N. S. Hruşciov, preşedin deswehrului, pentru destinderea tat propunerea comitetului de N h xon iu Ziarul „New York World Te-
tele Consiliului de Miniştri al încordării internaţionale. organizare ca maratonul să se legram and Sun“ ajunge la con
U.R.S.S., a primit la Kremlin desfăşoare seara, iar nu ziua ca cluzia că „starea de spirit anti-
americană încurajată de oamenii
grupul de industriaşi şi finan HANOI. Comitetul permanent pînă acum, din cauza căldurii.
politici din Venezuela şi din al
ciari canadieni care au vizitat al Adunării Naţionale a R. D. Proba de 800 m. plat femei va
Uniunea Sovietică. Vietnam a dat publicităţii un co putea fi inclusă în programul Se vede treaba că d-l Nixon, de S.U.A. faţă de ţările Ame urma cărora, acestea să obţină fy te ţări este atît de puternică
municat în care se anunţă că Jocurilor Olimpice numai în ca vicepreşedintele Statelor Unite, ricii Latine: Toate aceste mă profituri fabuloase. Majorita- <) incit de fapt acolo nu există
WASHINGTON. După cum a peste cîleva zile o delegaţie par zul cînd Federaţia Internaţio e tare ghinionist. Dintr-o vizi suri se dovedeau insă de pri tea ţărilor Americii !.aline, din- ţ o stare de spirit proamericană
anunţat Ministerul Apărării al lamentară a R. D. Vietnam va nală de atletism va accepta re tă in care pleca ca mesager al sos in fala miilor de oameni tre care multe îşi bazează e- k care ar putea să contrabalanse
S-U.A., la 14 mai 49 de avioane vizita Cehoslovacia, R. D. Ger ducerea numărului de concu „democraţiei" supreme, a ţării care ieşeau pe străzi. ze atacurile duşmănoase“.
au transportat 1.000 de paraşu- mană, Ungaria, Bulgaria şi Po renţi. xisten ţa pe un singur produs, $
tişti la bazele militare din Por lonia- gata să ofere ajutoare (de tot In primele ţări, primirea sini nevoite să ducă un comerţ $ „Grindina de pietre cu care
to Rico şi Cuba. Trupele au fost Concursul de gimnastică va felul) in stingă şi in dreapta, fastuoasă făcută de oficialităţi net dezavantajos cu Statele a fost primit vicepreşedintele
aduse pentru a fi gata să-l „a- PRAGA. La 14 mai a avut loc comporta 14 probe şi va fi dis el, omul cu experienţă vastă era umbrită doar de manifesta Statelor Unite în Venezuela,
pere” pe vicepreşedintele S.U.A., o şedinţă a Comitetului Central putat între echipe reduse de la in materie de promisiuni şi ţii de mai mică amploare, or Unite, condiţiile acestuia fiind scrie ziarul „Washington Post
Nixon, în legătură cu acţiunile al Partidului Comunist din Slo 8 la 5 membri, primii patru făgăduieli, a trebuit să se în ganizate şi sprijinite in spe dictate de interesele S.U.A. ¦ and Times Herald“, este de na
antiamericane din ţările Ame-ri- vacia. In cadrul acestei şedin contînd in clasamentul pe ţări. toarcă de data aceasta din că cial de către studenţi. Insa, cu ¦ tură să împrăştie ultimele ilu
cii Latine. ţe a fost aprobat raportul cu Se va stabili un clasament pe lătoria făcută intr-o serie de cit Nixon înainta, creştea şi Din această cauză guvernul a- 0I zii cum că la sud de graniţa
privire la activitatea Comitetu echipe la gimnastică şi penta ţări din America Latină cu merican exercită şi puternice noastră totul s-ar prezenta mul
OTTAWA. Cadwell, lider al lui Central al Partidului Comu tlon modern, iar echipei câşti prestigiul complect şifonat, amploarea manifestaţiilor an ţumitor“- Vorbind despre spriji
Partidului social-democrat din nist din Slovacia şi cu privire gătoare ii va fi atribuită o sin huiduit şi boiec/tat, pus in dis- tiamericane. Cu fiecare ţară presiuni politice asupra ţărilor * nul acordat de Statele Unite
Canada, vorbind la Uibec a ca la alte sarcini. Acest raport va gură medalie. In competiţia de graţie şi — ceea ce e mai im vizitată, agenţiile de presă oc „regimurilor banditeşti“ din cî-
racterizat cursa continuă a înar fi prezentat de Karel Bacilek, scrimă va fi introdusa şi proba portant — cu o părere bine cidentale erau nevoite să con Americii. Latine, impunindu-le § teva ţări ale Americii Latine,
mărilor nucleare drept o „nebu prim-secretar al C.C. al Partidu de floretă femei pe echipe. verificată despre trecerea de semneze noi culmi, atinse de a- ziarul este nevoit să recunoască
nie”. El a condamnat S.U.A. lui Comunist din Slovacia, la Nici o schimbare nu este care se bucură Statele Unite ceste demonstraţii. Aşa stind guverne care să apere intere- s
pentru că nu au urmat exemplul Congresul partidului care va a- prevăzută iniţial pentru nataţie. (mai ales politica lor) in ţările lucrurile, ta capătul călătoriei că nemulţumirea faţă de un a-
U.R.S-S. şi nu au încetat expe vea loc în curînd- Dacă Federaţia Internaţională sale — în Venezuela — Nixon sete imperialiste ale Statelor |
rienţele cu arma atomică şi cu va accepta propunerea de redu vizitate. s-a văzut împiedicat să vizite semenea amestec în treburile in
hidrogen. HANOI. După cum anunţă a- cere a numărului de concurenţi Intr-adevăr, ceea ce nu s-a ze Panteonul, s-a renunţat la Unite. Cazul Guatemalei, unde $
genţia vietnameză de informaţii, se va adăuga şi proba de şta orice program de vizite oficia terne ale ţărilor latino-america-
BUENOS AIRES. Greva ce la 14 mai a fost semnat un a- fetă 4 ori 100 m. liber bărbaţi. intimplat niciodată pînă a- le, considerindn-se chiar util amestecul S.U.A. în lovitura Â
lor 100.000 de muncitori din in cord poştal între Republica De cum în ţările Americii Latine, ca d-l. Nixon să nu părăsească ne cît şi „neîndoielnicul avînt
dustria de prelucrare a lemnu mocrată Vietnam şi Republica Tirul nu va cuprinde decîl s-a intimplat în prezent. ln- reşedinţa ce i se pusese la dis de stat care a înlăturat regi- \
lui din Argenlina, care a fost cinci probe, cea de cerb aler tr-un reprezentant oficial al poziţie nici pentru o vizită al naţionalismului latino-ameri-
declarata acum 47 de zile, s-a Democrată Germană, care va in gător fiind suprimată. La călă Statelor Unite s-a aruncat cu protocolară la Consiliul de Mi mul democratic a fost dovedit
încheiat cu victoria greviştilor. tra în vigoare la 1 iunie- rie numărul de concurenţi în pietre, împotriva sosirii lui au niştri. can (adică năzuinţa spre eli
Ei au obţinut majorarea sala proba de dresai se reduce la doi fost organizate mari manifes cu fapte incontestabile, este de- $ berarea de sub jugul politic şi
riilor. A40SCOVA. La 14 mal a pă pentru fiecare ţară vşi se sus taţii de protest, la care partici Pentru a fi mai sigur de economic al S.U.A.—NR) au
răsit Moscova plecînd în Repu pendă clasamentul pe echipe. pau mii de oameni, a fost in imunitatea corpiorală a vicepre sigur destul de grăitor. 9 creat un teren prielnic demon
A40SCOVA- La l-t mai pia blica Federală Germană Corul tim pinat cu strigăte de „Go şedintelui. său, Statele Unite straţiilor antiamericane“.
nistul american Van Cliburn, popular rus din Omsk (Ansam In ciclism numărul concuren borne" (,,C,arăi-te acasă") etc. s-au grăbit să-şi. trimită trupe Popoarele din ţările Ameri A
ciştigătorul concursu'ui interna blul siberian de cînlece şi dan ţilor angajaţi pe fiecare ţară va Lozinca aceasta au mai auzit-o proprii la bazele militare din cii Latine nu mai. suportă o „Călătoria în ţările Americii
ţional „Ceaikovski”, a dat ulti suri) care va da spectacole in fi de 15 în loc de 16 ca pină de altfel şi alţi. reprezentanţi ai apropierea ţărilor vizitate pen astfel de politică. Ele s-au să (t
mul concert pentru moscoviţi. A- mai multe localităţi din R. F. Statelor Unite in ultima vre tru a fi gata să intervină ,,la * Latine a vicepreşedintelui Nixon
companiat de orchestra simfoni Germană- turat de promisiuni şi cer cu 9
tot. mai multă hotărîre o ade s-a sfirşit printr-un eşec deplin
vărată independentă, n adevă $
rată libertate. Trezirea con al S.U.A.“, — constată „New
ştiinţei popoarelor Americii ¦
Latine are o deosebită însem ¦ York Post“- Calificînd această
¦
$ călătorie drept „nesăbuită şi a-
nătate pentru evoluţia viitoare ş
venturicră“, ziarul exprimă pă
a relaţiilor dintre S.U.A. şi a- |
ceste ţări, pentru situaţia po- $
litică a întregii lumi, în ge- \
neral. $
me. însuşi d-l Nixon a mai a- caz de nevoie”. Călătoria d-lui Nixon în //- ^
că a Filarmonicii de Stat din Aivhasada americană de Ia Ojakasfa continuă vut nefericitul prilej de a o Cum e şi firesc, primirea fă nele ţări ale Americii Latine v rerea că deşi comuniştii s-au si
Moscova sub conducerea dirijo auzi cu citva timp in urmă, cută vicepreşedintelui. Statelor a dovedit cu prisosinţă exis- f tuat în primele rînduri ale de
cînd a făcut o vizită în mai Unite nu poate fi pusă pe sea tenta unui puternic curent in * monstranţilor din Venezuela şi
rului Kiri 11 Kondraşin, el a e- să se amestece în trebui i!e interne ale Indoneziei multe ţări din Asia şi Africa. ma ghinionului. El nu era o favoarea unei independenţe de- J
xecutat concertul nr. 1 pentru
pian şi orchestră de Ceaikovski DJAKARTA 16 (Agerpres). Ulama şi Maşumi. S.U.A., sub Insă violenţa manifestaţiilor persoană oarecare, un turist, pline, împotriva dependenţei « Peru, „reiese tot mai clar că
şi concertul nr. 3 pentru pian liniază buletinul, au un rol bine antiamericane, hotărîrea de ci reprezenta un stat — Sta economice şi politice faţă de ^ aceste incidente duşmănoase
şi orchestră de Rah naninov. A După cum relatează presa in determinat în aceste planuri.
sistenţa a aplaudat îndelung pe doneziana, ambasada america monstranţilor în faţa măsurilor tele Unite. In aceste împreju S.U.A. Şi, dacă ne gîndim ca ; sint explicate de decepţia gene
Van Cliburn. nă de la Djakarta întreprinde Prin vizitele sale, Jones a
urmărit să influenţeze asupra drastice luate de autorităţile rări e bine să vedem cauzele lucrul acesta se manifestă in j rală faţă de politica america
BONN. In ultimul timp în di acţiuni calificate aici ca un a- poziţiei liderilor partidelor po
ferite oraşe din R. F- Germana mestec grosolan in treburile in litice pentru a împiedica convo locale, nu-şi au egalul. marilor manifestaţii şi demon zilele noastre, cînd in intrea- | nă...“.
autorităţile pun la cale procese terne ale Indoneziei. carea mitingului de protest din
împotriva cetăţenilor învinuiţi dc 16 mai împotriva . amestecului începute intr-un ritm de straţii antiamericane ce au a- ga lume are loc o 'puternică ţ Cunoscutul comentator ameri
activitate comunistă ilegală. Un Presa a anunţat că recent am străin in treburile Indoneziei,
proces de acest fel a începui basadorul S-U.A., Jones, a vi sau să amine măcar convocarea pianissimo, manifestaţiile şi de vut loc în zilele din urmă in mişcare mondială de eliberare { can Waller Lippman califică e-
la 13 mai la Nurcnberg. Au fost zitat pe liderii partidelor poli sa şi să limiteze participarea monstraţiile antiamericane s-au ţările. Americii Latine in rela naţională, împotriva manifes- > şecul lui Nixon drept un „Pearl
deferite justiţiei 23 de persoane tice, Mardi, Vilopo, Suvirio şi partidelor politice la acest mi dezvoltat crescendo, ajungind la ţiile ce există între S.U.A. şi ţărilor imperialiste de orice ; [Jarbowr diplomatic“.
învinuite eă au creat în Bava- Halida. Buletinul serviciului na ting. In buletin se subliniază că forţe in ultima ţară vizitatei aceste ţă ri; mai precis, în a- fel, ne dăm. lesne seama că
ria de nord o organizaţie ilegală ţional indonezian al presei face
a P. C. din Germania. Atrage o legătură intre aceste vizite şi această activitate a ambasado de d-l Nixon, Venezuela. Şi titudinea 'pe care 'guvernul a- ceea ce i s-a intimplat vice- |
atenţia faptul că aceste procese încercările de a obţine demisia
se pun la cale în momentul cabinetului Djuanda şi înlocui rului american este strins lega nu trebuie uitat faptul că de merican o are faţă de aceste preşedintelui S.U.A. in ţările j
rea sa cu un cabinet format din fiecare clatâ erau luate severe ţări, faţă de interesele lor na
măsuri de securitate, de pre ţionale. Americii Latine, nu constituie LOTO CENTRAL
vedere şi precauţie, pentru a Se ştie că monopolurile din un ,!ghinion" adevărat, ci u- * La tragerea Loto Central din
împiedica pe acei ce voiau să-şi S.U.A. consideră ţările Ameri- nul firesc, un ,!ghinion" nece- < I seara zilei de 16 mai 1958. au
manifeste deschis sentimentele cii I.aţine ca o avantajoasă sar. fost extrase din urnă următoa
cînd în întreaga Germanie occi reprezentanţi ai partidului na tă de interesele blocurilor mi lor faţă de politica promovată sursă de materii prime, de pe CONST. MACOVEF t rele nouă numere: 55, 43, 73.
dentală se desfăşoară o largă ţional şi ai partidelor Nahdatul litare ale puterilor imperialiste. ';!><&>'<&¦ <<$> A 53, 20, 70, 3, 26, 76.
Rcdarpa şi adiuiiiiUi apa ziarului str. 6 Marile nr. 9, le le l.n : iSM-IH'J. taxa plătită în nimt»in tmil-rrrn aprobării Direcţiunii Generale l’ l.I.R . nr. Ză(i ăZO din 6 noiembrie l ;Jla. — lip a.u l: In (repi inderea Pol'jitafLa „i Alai — DEVA.
