Page 51 - 1958-05

PRfV.ETARI H/.V TOATF. T \ HHE UNITI-VA ! \:m u « i Semnalele celui de-

¦ sovietic recepţionate !a Petroşani
¦
în seara zilei de 16 mai a. c., stafia de radio-recepţie
n %f ¦¦¦¦¦ Y O 6— 1684 din Petroşani a recepţionat semnalele de tăria
5—516 după scara R S T enise de cel de-al treilea satelit
L Printr-o hotărire a Consiliului de * sovietic.

L Miniştri a fost stabilită repartiza- « Semnalele au fost auzite timp de 45 secunde la ora 21 şi
L rea debitelor ie gaze naturale in % 32 minute G M T — in condiţii grele din cauza descărcărilor
atmosferice — pe lungimea de undă de 20,05 K c pe secundă,
L localităţile şi centrele de consum % adică 15 metri, undă scurtă.

* situate pe traseul conductei magis- t Aparatul utilizat a fost un super cu 6 tuburi, cu antenă
tip loung-wire de 83 metri, diri fată nord- sud.
t tralei de vest. ¦
e¦ -®®-
* Hotărirea prevede intre altele ca *
O expoziţie reuşita
t^jpur,r—m j u u i v;^rr-i - r > ¦uvra.t—rx'J.ir-j g .u:.n c i n a Duminică 18 mai 1958 4 pagini 20 bani îJ întreprinderile industriale ce vor f i «¦

Anul X Nr. 1082 A wA *^ racordate la conductă să funcţiona-*¦
o ze in regim mixt de alimentare, atit *
tfXKnsgBsgaagg:
* cu gaz metan cit şi cu combustibil«

** lichid. In acest fel se asigură con-*J HAŢEG (D e la subredacţia depărtat locuitorii nu ave&u de-
noastră voluntară). Expoziţia în­ cît lămpi cu petrol, azi, strălu­
* sumul de gaze pentru un număr J ceşte cu putere lumina electrică.
titulată „Din viaţa şi lupta ma­
X mai mare de locuitori din oraşele« selor populare din raionul Ha­ De asemenea, extrem de im­
t şi centrele industriale aflate pe ira- * ţeg" deschisă din iniţiativa co­ portante realizări s-au obţinut
*I mitetului raional P.M.R. s-a şi în domeniul cultural şi sa­
* seul conductei. « bucurat de succesul scontat, nitar. Graficele şi fotografiile ex­
Campania agricolă din primăvara a- terminarea însămînţărilor. Condiţiile fiind vizitată de numeroşi oa­ poziţiei mărturisesc viu aceas­
cestui an a pus lucrălorii de pe ogoa­ pedoclimatice au fost asemănătoare şi % Odată cu avantajele pe care le a- « meni ai muncii din Haţeg şi ce­ ta. Dacă în 1948 existau 8 că­
re în faţa unor situaţii deosebite. în restul raioanelor: Hunedoara, Brad, lelalte localităţi din cuprinsul mine culturale, în 1958 sînt 78.
Ploile abundente, variaţiile dese şi Orăştie şl Sebeş, Cu toate acestea în * duce populaţiei utilizarea acestui¦ raionului. La fel, în ultimii ani au fost în­
bruşte de timp, au împiedicat desfă­ raioanele amintite însămînţările nu au fiinţate 8 puncte sanitare, 5 case
şurarea normală a lucrărilor şi au o- fost terminate. *l Vizitatorul care a trecut pra­ de naşteri, 2 cabinete stomatolo­
bligat conducerile gospodăriilor colec­ gul expoziţiei, minat de o curio­ gice, 2 farmacii,, un spital urban
tive, întovărăşirilor agricole şi ţăranii Aici a lipsit preocuparea intensă ce combustibil ieftin se realizează şi o , zitate firească, a avut ocazia cu 115 paturi şi unul rural cu
individuali să aplice măsuri speciale trebuia manifestată atit de comitetele de a lua cunoştinţă de o serie 30 paturi.
ANINOASA (de la subredac- mentelor luate ei au pornit la pentru a asigura totuşi reuşita cam­ raionale de partid, cît şi de comitetele î importantă economie de lemne de* întreagă de realizări importante
paniei de însămînţări. executive ale sfaturilor populare raio­ obţinute în acest colţ pitoresc Expoziţia, cuprinzînd un bo­
tia 'noastră voluntară). Era la lucru cu mult entuziasm. Pri­ nale şi comunale. Organele de îndru­ * foc şi păcură in mediul urban. ¦ al regiunii noastre în ultimii gat material documentar, are
Pentru toate raioanele regiunii noas'- mare şi control au ieşit pe teren foarte zece ani de zile. Astfel, a putut darul de a face cunoscute rea­
începutul lunii februarie, cînd de ma jumătate a lunii mai le-a tre au fost indicate, măsuri specifice, rar, mulţumindu-se să dea indicaţii * De pildă, numai in oraşele Blaj şi J să-şi dea seama de marile tran­ lizările obţinute, provocînd vi­
a căror aplicare şi urmărire practică din birou. Activitatea organizaţiilor de sformări petrecute în această mi­ zitatorului o legitimă mîndrie şi
la r in a Aninoasa a pornit in adus rezultate îmbucurătoare. în teren, era menită să asigure rezul­ bază pentru a mobiliza tractoriştii şi % Deva — care urmează să treacă nunată ţară a Haţegului, de a- sugerîndu-i alte şi alte minunate
întreaga ţară preţioasa iniţiati­ Fiecare miner din cele patru tatele scontate. S-a dovedit practic că ceilalţi muncitori să folosească fiecare vîntul pe care l-a luat transfor­ realizări care nu întîrzie să ia
acolo unde organele de partid şi de zi bună de lucru a fost destul de sla­ t Jprintre primele la consumul casnic marea socialistă a agriculturii, fiinţă în acest raion.
vă de a da în fiecare schimb, biigăzi din sectorul IV a reuşit stat au fost preocupate în primul rind bă. Şi sfaturile populare din raioanele
de rezolvarea acestei probleme impor­ respective, prin atitudinea lor, au fa­ * . .¦ de importantele succese obţinu­ / NI CU SBUCHEA
pe fiecare post, o tonă de căr­ să-şi întreacă propriul angaja­ tante, rezultatele bune nu au întîr- vorizat râtnînerea în urmă a însămîn­ te de unităţile industriale care,
bune peste plan. De atunci, ran­ ment. Membrii brigăzii lui Şte­ ziat să apară. Buna organizare a mun­ ţărilor. ¦ de gaze naturale — se va economisi« deşi puţine Ia număr şi rela­ L ucrători din
cii politice în rîndurile luorătorilor de tiv mici, s-au dezvoltat mult în
pe ogoare, aplicarea măsurilor orga­ Este de datoria comitetelor raionale X anual o cantitate de circa 1000 va- ¦ ultimul timp. com erţul de stat
nizatorice în gospodăriile colective şi de partid, ca acolo unde insămînţă- &*
damentele minerilor de la Ani­ fan Biro au dat fiecare nu 0,500 în întovărăşirile agricole, mobilizarea rile încă n-au fost terminate, să ia * goane lemne de foc. + Apoi, urmărind harta care re­ cu
tuturor lucrătorilor pentru a folosi tim­ măsurile cele mai eficace, pentru ca în prezintă electrificarea raionului,
noasa au sporit mereu, pentru tone, oi 0,890 tone cărbune în pul prielnic de lucru a avut drept re­ cel mai scurt timp să se termine a- vizitatorul a aflat cu o justifi­ M ii
zultat în raioanele Majeg, llia şi Alba, ceastă importantă campanie menită să cată mîndrie că în 19 localităţi
că n-a fost brigadă care să nu fiecare zi peste plan. De aseme­ asigure pîinea poporului muncitor. în care, într-un timp nu prea în-

îmbrăţişeze iniţiativa şi n-a tre­ nea, minerii din brigada lui

cut lună ca ea să nu le aducă Gheorghe Barz au dat c-îte 0,300 in pag. -al

roade bogate. tone, cei din brigada lui Iosif o pagină

La începutul lunii mai, minerii David cîte 0,310 tone, iar cei

din biigăzile conduse de Gh. din brigada lui Florian Dorogy

Barz, Ştefan Biro, Florian Do- cîte 0,650 tone cărbune de fie­

rogy şi Iosif David, brigăzi ce care post peste plan. Aportul pe

au condiţii destul de grele de care-1 aduc brigăzile mai sus a-

lucru, s-au angajat să dea de mintite face ca producţia secto­ ţ
fiecare miner, în fiecare zi, între
0,100 tone şi 0,500 tone de căr­ rului IV să crească zi de zi, în- A

bune peste plan. registrînd cele mai frumoase re­

Dornici de a da viaţă angaja- alizări pe exploatare.
* -k ¦A-
La Aninoasa, ziua de 14 mai peste 30 la sută. Ca răsplată

a fost zi de salariu. Mulţi mi­ pentru munca depusă, minerul

neri, in urma realizărilor obţi­ Mihai Costa a primit la 14 mai ln în tîm p in area \ * i1
nute în luna aprilie, au primit un salariu de 3.800 lei. Minerul
Zileo infernafioiţaS e M ISw h
la 14 mai salarii sporite. Dumitru Dridca, a realizat de
a copâSuiiiî
Minerul Mihai Costa, de pildă, asemenea un salariu de peste
In regiunea Hunedoara, în în-
este şef de schimb în brigada lui 3.700, ajutorul de miner Carol timpinarea Zilei internaţionale
a copilului se amenajează noi
iosif Damian. Împreună cu orta­ Elekeş 3.100 lei, iar vagonetarul parcuri pentru copii, se deschid
grădiniţe sezoniere, se organi­
cii săi, a executat în luna pre­ Dumitru Sălceanu 2.517 lei. A- zează bazare şi expoziţii cu lu­
cruri executate pentru cei mici
cedentă betonarea unor mari semenea salarii au realizat mulţi etc. Cel mai mare aport în a-,
porţiuni din suitorul de aeraj mineri de la exploatarea Ani­ ceastă acţiune îl aduc femeile.
între suprafaţă şi orizontul VI. noasa.
In raionul Orăştie şi-au înce­
La această lucrare, brigada a LUCIA L1CIU put activitatea 14 grădiniţe se­
înscris o depăşire de plan de zoniere, iar alte 10 sînt în curs
de organizare. Pe lingă fiecare
Cooperativa meşteşugărească grădiniţă din raion comitete de
sprijin organizează manifestări
„ Partizanul“ din Petroşani — iar cu fondurile realizate se pro­
cură diferite obiecte necesare u-
fruntaşă pe regiune nităţilor de copii.

Pentru colectivul de lucrători laţiei, cum sînt secţiile de toci- S ip issiip ® * « La Deva, Hunedoara, Alba Iu- ALEXANDRU BDDRÎOG A
arie şi vulcanizare. lia şi llia s-au organizat cursu­ geslînnar — .O.C.L. Alintrnlara f
de la cooperativa „Partizanul” rile intitulate „şcoala mamei“. / , Petroşani.
din Petroşani, ziua de 10 mai După cum a arătat tov. Cos-
a fost o zi' de neuitat. In sala tescu Napoleon — secretarul Insămînjînd ultimele boabe, colectiviştii din gospodăria agricolă Pentru a serba în mod plăcut F/ ..........
clubului „Constructorul“ a avut orgnizaţiei de bază P.M.R. — ziua de 1 Iunie, în aproape 500 '.....
loc în această' zi solemnitatea o contribuţie însemnată la ob­ Concursul echipelor „Filimon Sirbu“ din Şibot raionul Orăştie, au terminat insătnin- şcoli şi unităţi de copii din re­
inminărli steagului de coopera­ ţinerea acestui succes au adus de teatru giune, cei mici pregătesc fru­
tivă fruntaşă pe regiunea Hu­ şi membrii, candidaţii de partid ţările de porumb pe o suprafaţă de -15 ha. De altfel în această moase programe artistice şi re­
citări.
nedoara. şi utemiştii. gospodărie, colectiviştii s-au străduit să folosească orice timp pri­
Sarcinile de plan ale coopera­ Cu această ocazie unor mem­
elnic pentru terminarea campaniei în condiţiuni bune. Folosind mijloacele me­
tivei au fost îndeplinite şi de­ bri cooperatori li s-au acordat
păşite la toţi-indicii în cursul premii în valoare de 7.500 lei, canizate şi atelajele proprii, gospodă ria colectivă a reuşit să termine prin­
anului 1957. Producţia globală s-au înmînat 10 diplome de
a fost realizată în proporţie de „fruntaş în producţie“, iar 12 6' In cadrul festivalului bie- tre primele din raion lucrările din primăvara acestui an.
129,60 la sută. S-au deschis noi cooperatori au primit insigna de
secţii pentru deservirea popu- „fruntaş în producţie“.- | nai de teatru „I. L. Caragia- IN CLIŞEU: Tractoristul loan Robescu de Ia S.M.T. Orăştie, împreună

în raionul Hunedoara cu colectiviştii loan Baba şi Toma Mădean la însămînţarea ultimelor boabe

concursul s-a desfăşurat în ae porumb. F oto: I. TEREK

(ll trei centre intercomunale.V)

fi Printre echipele de teatru par-« Q>

i!!!i!!l!---------------------------------------- %ticipante Ia concurs se nu­

4 li rnără echipele căminelor cul­ IC O .

turale din Peştişul Mare (cu

I. >( piesa „Umbra“ de Ferenţ| Mina Vulcan are poate cea mai fră- dat de Uniunea Sovieţică în utilaje de bune, şi sectorul IV 13.853 tone căr­
nuntată istorie dintre exploatările din mare productivitate. bune. Cele mai valoroase dintre bri­
A PRIMIT DRAPELUL DE ÎNTREPRINDERE fi Laszlo), Cristur (cu piesag Valea Jiului. Clndoa, de sub colbul ce găzile care s-au evidenţiat in întrece­
s-a aşternut peste documente, vor a- Pe măsură ce producţia creştea, un rea socialistă sîn t: brigada condusă
(l „Fata de pe Mureş" de Ra-|vj pare evenimentele dramatice din care număr tot mai mare de mineri au re­ de tînărul miner Visa loan, care a dat
se va închega cronica acestei mine, în venit in Vulcanul din care în 1929 ple­ peste plan 6.279 tone cărbune, briga­
F R U N T A Ş A P E R E G IU N E | du Boureanu), Sîntandrei (cu'/ care abundă luptele minerilor pentru caseră şomeri. Oraşul a început din da condusă de Boyte Pavel care. a dat
o viaţă mai bună. nou să pulseze de viaţă. La chemarea peste plan 784 tone cărbune şi bri­
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO'OOOOOOOOOOOOOOOOVOC &piesa „Cantonul 27“ de 1.« partidului, mineri vechi ca Mihai Şte­ gada lui Csiki Emeric care a dat peste ADOLP, SCHRETER
In anul 1929, mina Vulcan a fosl fan, Golgoţ Carol, Cioară Alexandru, plan 5.437 tone cărbune, precum şi gestionar — O.C.L, industria!
<$ Franko), Simeria Veche (cu« închisă de către capitalişti. Mii de Roman Petru şi alţii, au venit la mi­ brigada lui Bordea Emanoil care a dai
muncitori au fost aruncaţi atunci pe na Vulcan. Ei au calificai sute de peste plan 490 tone cărbune, ly Petroşani,
Ieri. după-amiază colectivul văruirea a 2.782 pomi, planta­ fi piesa „Răfuiala" de Tiberiu« drumuri. Cîte drame ale mizeriei nu muncitori care ¦astăzi formează îm­
muncitori ingineri şi tehni- rea a incă 2.600 pomi decorativi, se vor fi desfăşurat atunci, neştiute preună cu minerii vechi cadrele de ba­ Comuniştii în frunte mm
fi Vornic). Toate aceste echipe^ de nimeni, anonime t Vreme de 20 de ză ale exploatării... Semnificativă esie
mi de la l.G.O. Deva a !ost plantarea a 3.000 flori de dife­ ani, pină in anul 1949, mina a ră­ şi creşterea efectivului de muncitori tn In fruntea întrecerii au fost în 'a- CAROL OTVOS
ucercat de simţăininlul unei rite specii in zonele verzi ale S au luat primele locuri la« mas închisă. In 1949, partidul şi gu­ cei 7 ani. de cînd s-a deschis mina cest timp minerii, tehnicienii şi ingi­ ospătar - T.A.P.L, Deva
ilte preţuiri: primirea drape­ oraşului şi întreţinerea in bune vernul, în vederea redresării, econo­ Vulcan. La sfîrşitnl anului 1957, nu­ nerii comunişti. Numele lor sînt cunos­
rii de colectiv fruntaş pe re- condiţiuni a celor 40.000 flori «concursul din faza raională.« mice a ţării şi asigurării bazei con­ cute din presă şi din emisiunile de iii
ine. Raportul prezentat cu a- din sere, punerea in funcţiune strucţiei socialiste, •hotărăsc redeschi­ mărul lor a crescut de aproximativ radio, lată ciţiua din e i: Fedor Petru,
istă ocazie a scos in evidenţă a unui autobus pe ruta Deva— n In afară de aceste echipe^ derea minei Vulcan. Im această mină 15 ori. faţă de 1951. In anii aceştia Micloş Laureaţiii, Ganţ Ştefan, Fodor
otul că pe primul trimestru al Şoirnuş—Simeria şi retur, re­ sînt trimişi atunci muncitori pentru s-au construit în oraşul Vulcan 497 a- Arcadie, Blaj Traian, Iovi Traian,
estui an l.G.O. Deva a reali- yfau mai participat şi căminele/; începerea lucrărilor pregăliloare în ve­ parlamente in blocuri, 4 cămine pen­ Hunyadi loan, Sabău Vasile şi alţii.
t planul producţiei, globale in pararea unui mare număr de derea deschiderii minei, Oameni, de nă­ tru muncitorii necăsătoriţi, s-au des­ Contribuţia comuniştilor la extrage­
opnrţie de 108,7 la sulă, planul clădiri naţionalizate — sînt nu­ culturale din satele: Nandru,^ dejde, ca minerii. Potoki Wilhem, Pe­ chis1 11 magazine pentru aproviziona­ rea celor 17.548 tone cărbune peste
mai citeva din realizările între­ trul Cornet, Reisz loan şi alţii au rea minerilor, s-a dat în folosinţă un plan., în semestrul II al amilui 1957, a
investiţii in proporţie de 142 prinderii de gospodărie orăşe­ d Ranolt, Răpolţel şi altele. reuşit prin munca lor plină de abne­ stadion sportiv şi altele. fost hotăritoare.
sută, iar preţul de cost a fost nească Deva. gaţie să repună instalaţiile in stare,
ius cu 0,80 la sută. Aceste fi} Piesele prezentate de cătreV de funcţionare şi să scurteze timpul După 7 ani
re reprezintă o muncă susţi- Cu ocazia primirii drapelului de reintrare a minei in producţie.
tă depusă de colectivul intre- de 'întreprindere fruntaşă pe pOartiştii amatori au relevat / Din succes in succes, mina Vulcan
inderii in buna gospodărire regiune, colectivul acestei între­ După o aţii de lungă perioadă de
prinderi s-a. angajat că-l va păs­ talentul şi străduinţa multor/ a ajuns, prin realizările harnicilor mi:
oraşului. tra cu cinste şi că va munci neo­ inactivitate, tn ziua de 1 aprilie 1951,
întreţinerea in bune condiţiuni bosit pentru obţinerea de noi ?(tineri şi tinere de a da o in -/ neri, ca tn semestrul U al anului 1957
m im Vulcan a livrai patriei primele
29.860 m.p. alei, curăţirea şi succese. fix terpretare cît mai ridicată L să se situeze in fruntea tuturor între­
tone de cărbune.
^ rolurilor încredinţate. Specta-)- prinderilor carbonifere din ţară. Anul

6; col ele au fost astfel bine pri-vj

«m ite de către spectatori, ca-y

fi) re au răsplătit cu aplauze^

fi îndelungate pe artiştii ama- A

% tori. I

FI,OR IN IZDRA1LA K

corespondent «

Din ziua • aceea dezvoltarea minei acesta, la 21 aprilie, Departamentul Perspective de v iito r

Vulcan se desfăşoară in ritm din ce cărbunelui din Ministerul Industriei In ritmul în care se dezvoltă, mina
in ce mai rapid, dind patriei an de Grele şi Comitetul Central al Sindica Vulcan va deveni în ciţiva ani cea
an tot mai multe tone de cărbune. tului minier au acordat exploatării mai importantă exploatare din Valea
Jiului şi chiar din întreaga industrie
Infre formaţiile care au luat premiul I pe regiune la concursul pe regiune al pionierilor şi şcolarilor este Luind ca bază producţia obţinută în Vulcan Drapelul roşu de producţie pe carboniferă. Minerii de la exploatarea ANDREI POLGAR
şi corul Şcolii medii „Aurel Vlaicu" (clasele l-VII) din Orăştie. anul 1951. şi' fâcind o comparaţie cu ramură pentru realizările, obţinute. în Vulcan alunei cînd au primit Drapelul I merceolog — O.C.L. Alimentara
anii următori, putem să ne dăm seama această perioadă. roşu de producţie pe ramură s-au an­
IN CLIŞEU: Corul Şc lii medii Aurel Vlaicu" din Orăştie. mai bine ¦de ritmul in care s-a dez­ gajat ca in aniii 1958 să îndeplineas­ Deva
voltat această exploatare. Succesele acestea sînt fără îndoia­ că planul înainte de termen, să mă­
lă o însumare a eforturilor întregului rească productivitatea muncii şi să re­
In anul 1952 s-a produs de 3,1 ori colectiv de mineri, tehnicieni şi ingi­ ducă preţul de cost.
mai mult cărbune decît în anul 1951; neri al minei Vulcan. Dar in mod deo­
de 9,4 ori mai mult în 1956 şi de 12,2 sebit au contribuit cele l H sectoa­ Succesele obţinute in anul 1957. a-
ori mai mult in anul 1957. Creşterea re de tineret care au avut următoarele plicarea pe scară tot mai largă a ini­
producţiei. într-un ritm atit de impre­ realizări: sectorul II d dat peste plan ţiativei minerilor dq la Aninoasa. sînt
sionant nil era posibilă fără ajutorul 4.428 tone. sectorul 111 1.278 tone căr­ e> 'garanţie că minerii de la Vulcan
bor îmbogăţi cronica acestei mine cu
realizări toi mai valoroase.

1 B.