Page 52 - 1958-05

Pag: 2 drüm uî sociA Nr. 1062

t -Xe, 'S i. -% Un micrometru 'Rial Sebeş, UHtg 'de 96 km., izvo­
electric fără
Prof. Ivan VasilQenko, cunos­ descrierea din capitolul XL drept răşte din muntele Frumoasa. Cele do­
cut botanist din Leningrad, a fantezistă- contacte
dezlegat misterul arborelui des­ uă izvoare ale sale, Frumoasa şi Bo-
cris în „Cartea lui Marco Polo" Prof. Vasilcenko, care a călă­ Un colectiv al Institutului de
torit mult prin Asia centra­ energetică al Academiei de Ştiin­ şordgnl, se împreună la Ţârtărău şi
şi a cărui existenţă era uneori lă, a stabilit că arborele ţe a R.S.S. Kazahe a realizat
în cauză a fost adus un micrometru electric fără con­ formează, pînă la Qaşa, rial Frumoa­ muntelui acestuia: „La Balele". fac şi asupra castelelor celor două jelios la vale, formînd un rîu repede,
chiar pusă Ia îndoială. acum 800 ani din China în re­ tacte, oare funcţionează prin in­ sei. In vechime, întregul curs al Se­ Odată a venit din alte părţi ale lu­ zîne şi asupra castelului bătrînulul furtunos şi bogat în ape, care este
giunea muntoasă Kainat, din ducţie şi care este destinat mă­ beşului se numea Frumoasa şi a pri­ lor tată din Boşorogul, ca să le ardă. rial Frumoasei. Numai Mindra, zîna
Se ştie că Marco Polo, vestit Iranul de est, unde a fost culti- surării grosimii benzilor metali­ mit denumirea de „Valea Sebeşului" mii un flăcău mirtdru şi viteaz, îm­ Castelele Insă nu se aprinseră ci se din Paruigul, prefăcută şi ea în rîu,
călător italian din secolul al vat de horticultori amatori. Ar­ ce laminate la rece. Noul apa­ odată cu începerea exploatărilor fa brăcat în haine de aur, cu gtndul de transformară în duri care stinseră fo- încearcă s-o ia spre răsărit, spre su­
XIII-lea, descrie în capitolul XL borele, denumit „toreea", are un rat măsoară în mod automat, cu restiere din această parte a locului a îndrăgi pe una din zîne, cînd cei rioara ei, apoi pierde drumul şi se în­
din faimoasa lui carte ciudatul trunchiu mare, lemnul — de mare precizie, o bandă groasă dreaptă spre apus, vărsîndu-se în apa
arbore „sol", care creşte în Iran. culoare galbenă, în timp ce de 50-300 microni. Legenda, culeasă de la &nea Lo Legenda Frum oaselor liniai.
In carte sînt descrise caractere frunzele sînt albe în partea in­ ghin din cătunul Tău, comuna Şu
foarte variate ale arborelui, ferioară şi verzi în cea superi­ Micrometru] electric este ali­ gag, spune că înainte de venirea oa doi feciori ai zmeoaicei din Balele ie­ oul) Frumoasa se prefăcu în rîiil Fru­ Bătrîna zmeoaică, neputincioasă de
ceea ce a făcut cu neputinţă cate­ oară. Roadele „toreei", care se mentat cu curent alternativ cu menilor pe aceste meleaguri, în mun­ şiră in tntîmpinarea lui Pătru — aşa moasei, care porneşte meu înltl spre durere, voi să plece spre alte melea­
gorisirea lui într-o specie defi­ aseamănă cu castanele, sînt co­ o frecvenţă de 10.000 Hz. El se ţii Sebeşului locuiau două zîne, cu se numea flăcăul nostru viteaz — şi apaş, spre casa părintească, băirînul guri dar ajungtnd la Tău, crăpă şi
nită. In jurul capitolului XL mestibile şi totodată sînt folosite prezintă ca un transformator cu părul de aur, faţa ca spuma laptelui, se încinse Intre ei o luptă, cam na se prefăcu în rîul Boşorogul care por­ se prefăcu — ca şi feciorii săi — în
s-au ivit numeroase controverse în medicina populară. răcire liberă în aer, în al cărui corpul mlădios şi drept ca tulpina bra­ se mat văzuse alia. Lupta s-a dat pe neşte spre răsărit, spre a-şi vedea încă manie, care a fost numit „Muntele
între oamenii de ştiinţă. Deşi întrefier este aşezată banda de dului, „Prigoana” şt de la răsărit de soa­ Bătrîna",
cartea lui Marco Polo se distin­ Toate aceste particularităţi măsurat. Tensiunea bobinei se­ re, pînă la amiază se luptară zmeii odată fata, apoi ambele rîuri curg vi-
ge în ansamblul ei prin multă coincid întrutotul cu descrierea cundare a transformatorului va­ Una din zlnei îşi avea castelul pe I. R.
autenticitate şi seriozitate, anu­ făcută de Marco Polo. riază în funcţie de grosimea a- virfal Mindra, alta pe muntele Fru­
miţi specialişti au considerat cestei benzi.

Noul aparat, montat pe un la­ moasa. Zinele aveau cute o grădină cu viteazul Pătru.
minor pentru tablă subţire de la
o uzină metalurgică din Kazah- cu flori minunate pe aceşti munţi şl Pătru avea însă un buzdugan fără
stan, a permis să se mărească
sectoare corespundea unui cu­ considerabil producţia anuală de la ele a rămas numele munţilor seamăn, de putea despica cu el pînă ¦LA î t ?A t T '" Hsw
pon determinat. Preţul cupoa­ de laminate. Mindra şi Frumoasa. şi firul de păr in patru, buzdugan fău­ 1
Un aperifiv periculos nelor varia în funcţie de „im­ rit de Vaci Potro-Covaci, cel mai ves­ i 'v i- S , 5Î.V-
portanţa“ corpurilor cereşti. Despre frumuseţile celor două 'gră­ tit faur de la marginea lumii. Către . i&M" '
Peştele tetrodon se întîlneşte Astfel, de exemplu, soarele a dini şi mai ales despre frumuseţea şi­ amiaza zilei, cum făcu Pătru cum nu, <V i Aţi : l %'A*9
des în mările Extremului Orient. fost evaluat la 10.000 de dolari, nelor, mersese vestea peste mări şi
Gura sa mică este prevăzută cu în timp ce stelele „neînsemna­
patru dinţi ca nişte dălţi. Din te“ s-au vîndut la preţul acce­ ţări. Mulţi feciori şi feţi frumoşi ve­ lovi pe zmeul cel mai tinăr şi mai
această cauză pescarii din ţinu­ sibil de un dolar.
tul Primărie (U.R.S.S.) l-au de­ neau aici să admire florile şl frumu­ prostuţ, cu atita repeziciune, Incit ii
numit „dinţosul”. După ce s-a terminat constru­
irea planetariului, „posesorii seţea fără seamăn a fetelor şi glasul zbură capul peste doi munţi. Către
Acest peşte este foarte preţuit sectoarelor de cer” au avut po­
in Japonia, unde este cunoscut sibilitatea să contemple corpu­ lor de privighetoare. seară, Pătru înfipse buzduganul în
sub denumirea de „fugu”. El rile cereşti care „le aparţin“.
este socotit aici ca un aperitiv La început, cele două surori trăi­ pieptul zmeului mai bătrîn, care răcni
foarte gustos. Dar ingerarea a- HNlSi
cestui peşte implică o mare pri­ seră pe Boşorogul, unde băirînul lor odată de se cutremură pămînlut, apoi
mejdie. lllliii
tată îşi avea castelul, dar de dragul căzu într-o dungă, pe tocul unde este
Carnea citorva specii de fugu
conţine o otravă puternică. Nu florilor, fetele îşi făcură grădini şi astăzi Virful Negru, care s-a făcut
se ştie insă care specii de fugu castele aparte, pe cei doi munţi. Ta­ din leşul afurisitului de zmeu. Jepii
sînt veninoase. De aceea, con­ tăl lor rămăsese singur şi era atit de incîlciţi de pe acesi virf sînt firele
sumarea lui este o adevărată
loterie. bătrîn incit îi crescuseră de trei coţi din barba nepieptănată a zmeului.

Există chiar o zicătoare : „Da­ genele ochilor. După numele bătrînu- Se porni atunci o furtună mare, de Opustul (barajul) cel vechi la Oaşa.
că vrei să mănînci fugu, fă-ţi lui i se spuse unuia din izvoarele mai să se prăpădească lumea şi odată -------------------------------- ©®--------------------
intîi testamentul”. Sebeşului Boşorogul, cu ea, apăru şi mama zmeilor, zme-

In fiecare an în Japonia se Nu prea departe de grădinile zîne- oaica cea băirînă, care tuna şi fulgera
semnalează in medie 150 de
cazuri de otrăvire cu peştele lor se aşezară cu timpul, pe muntele împotriva feciorului cu haine de aur.
„fugu”, dintre care 95 de ca­
zuri sînt mortale. Balele, nişte afurisiţi de zmei, cu ghi­ In ura ei, suflă puternic asupra fe­

dul de a prinde în mrejele lor pe ciorului şi-l prefăcu în munte şi acesi

cele două frumoase. Cei care treceau munte este Virful lui Pâini, cel. mai Drumul spre templu şerpuieşte Khmerilor pi-a încetat existenţa.
prin apropierea lor erau răpuşi de înalt munte de prin împrejurimi. peste podul de piatră printre Nu avem date precise despre
„balele zmeilor”. De atunci i s-a zis porţile înfrumuseţate cu trei ceea ce s-a întîmplat cu oraşul
De pizmă mare zmeoaica suflă cu Angkor. Ca de obicei, în ase­
turnuri. Oriunde ţi-ai arunca menea cazuri au ap.ărut diferite
-HH- ipoteze. Cîţiva dintre savanţi
privirea, spre riduri, la faţadă, susţineau că triburile vecine cu
T /A • ®G Khmerii, printre care se aflau
la coloane, la pilaştri, pretutin­
deni se văd basoreliefuri pito­

Dim ensiunile Iurnii ...Numele de „bibliotecă ampelogra- ...Recent, colectivul de tehnicieni şi reşti. Dansatoare în poziţii ciu­ şi siamezii, au încheiat între ei
lunare fică” îl poartă colecţia cea mai rară muncitori de la întreprinderea „Tesla” date, războinici, vinători. Pe te­ o alianţă militară şi cu forţele
de varietăţi de viţă de vie existentă din Prelouc (R. Cehoslovacă) a în­ rase, lingă porţi şi pe scări stau lor unite au ocupat capitala, mă­
Suprafaţa totală a Lunii este W/Sy în sovhozul din Digomi (în apropierea cercat noul tip de aparat de radio de strajă elefanţi uriaşi şi lei celărind populaţia.
de 14 ori mai mică decît su­ oraşului Tbilisi). Colecţia cuprinde „Choral" cu opt tuburi. De acum îna­ sculptaţi...
prafaţa Pămîntului. După nu­ 1.000 de varietăţi de viţă de vie cul­ inte se vor produce zilnic cîte 140 a- Totuşi, în ruinele oraşului nu
mărul de kilometri pătraţi, su­ tivate în Griizia, Ucraina, Crimeea, semeneă aparate; In Cambodgia, la nord de la­ a fost găsit nimic care să dove­
prafaţa satelitului nostru este Uzbekistan şi alte republici ale Uni­ cul Ton-pe San, în junglă, se dească această năvălire sau
doar cu ceva mai mic decît su­ unii Sovietice, precum şi în Franţa, Tot în cursul acestui an „Tesla" va află ruinele măreţe ale unui urmele vreunui asediu.
prafaţa celor două Americi. Iar Spania, Italia, Germania. Un loc im­ produce pick-up-uri marca „Uvertura“ vechi oraş. Palatele şi templele
acea parte a Lunii care este în­ portant îl ocupă aici varietăţile gru­ şi pick-up-uri mobile marca „Bolero“. lui ocupă o suprafaţă de peste Mai aproape de realitate pare
toarsă spre pămînt şi pe care zine al căror număr se ridică la a- Anul viitor vor fi puse în vînzare apa­ 9 km. pătraţi. a fi ipoteza că izbucnind o epi­
o putem observa, este aproape proximativ 500. Printre acestea sînt ratele de radio pentru voiaj „Minor demie în oraş au murit majori­
exact egală cu suprafaţa Ame varietăţi cultivate pe teritoriul Gruziei Duo”, înzestrate cu elemente de co- Despre acest minunat oraş se tatea locuitorilor, iar supravie­
ricii de sud. în secolele al X-lea şi al Xli-lea şi neotare la reţea, precum şi aparate de ştiu puţine lucruri. El se numea ţuitorii s-au mutat la sud, unde
care s-au mai păstrat pînă. astăzi în radio de buzunar şi pentru automobile. Angkor şi era capitala Khmeri­ au înfiinţat oraşul Pnom-Penh,
A sfrs v'ndufe cu anumite podgorii ale republicii. lor, al căror stat a atins culmea actuala capitală a Cambodgiei.
...Acum cîţiva ani medicul francez înfloririi în secolele ÎX-XIV.
un dolar ...In provinţia Iunan din China de Âlaine Bombard a traversat Atlanticul Khmerii erau teribil de război­ Intr-un fel sau altul Angkor-ul
sud-vest s-au descoperit importante ză­ într-o barcă pneumatică de cauciuc, nici. Intr-un timp scurt ei au a fost pustiit şi în decurs de
Conducerea Muzeului de ştiin­ ¦i-îvSw căminte, de cărbune brun, care poate lungă de 4,65 metri şi lată de 2 metri. supus toate triburile vecine. Ei multe secole a rămas necunoscut
ţe din Boston a întîmpinat mari fi folosit ca materie primă pentru ob­ In 65 de zile el a făcut drumul dintre şi-au construit capitala folosind în Europa. Mult timp europenii
greutăţi financiare la termina­ Iii primăvara aceasta, fabrica de confecţii „Gh. GHeorghiu-Dej” din ţinerea ţiţeiului. Rezervele de cărbune insulele Canare şi insulele Antile. A- munca a armate întregi de robi nici nu bănuiau existenţa în
rea construirii unui planetariu Bucureşti a pregătit noi modele de rochii, pe gustul tuturor - cumpărătoa-^ brun din zăcămintele situate de-a lun­ ceasta era o experienţă ştiinţifică vrînd capturaţi în timpul frecventelor junglă a acestui oraş al temple­
propriu. Ea a găsit o scăpare relor. Rochia pe care o vedeţi in clişeul nostru e unul din noile modele. gul liniei de cale ferată Iunan-Viet- să dovedească că naufragiaţii pier în lor incursiuni de jaf. lor şi palatelor. Abia în anul
foarte originală din situaţia nam sînt evaluate la 800 milioane de majoritatea lor nu din cauza lipsurilor, 1911 s-au început lucrări siste­
tone. In porvincia Iunan unde au fost ci de frică. Pomenindu-se singuri pe Dar spre sfîrşitul secolului al matice de curăţhe a ruinelor.
creată- descoperite de asemenea 36 de varie­ întinderea nesfîrşită a mării fiind con­ XlV-lea uriaşul oraş cu o popu­
Muz.eul a pus în vînzare cu­ tăţi de minereuri, în afară de cele mai vinşi că apa de mare nu se poate bea, laţie de aproape un milion de Una dintre cele mai intere­
bogate zăcăminte de fosfaţi, cositor şi locuitori a fost pustiit brusc şi sante construcţii din oraşul An­
poane denumite „sectoare de cupru, lucrează numeroase detaşa­ că nu au hrană, ei îşi pregătesc sin­ a devenit pradă junglei. Statul gkor este templul Baion, închi­
cer”. In acest scop bolta cereas­ mente de prospecţiuni care cuprind în
că a fost împărţită in prealabil total aproximativ 20.000 de persoane. guri moartea pierzîndu-şi cumpătul. In nat cultului zeului hindus Şiva.
în sectoare. Fiecare din aceste
majoritatea cazurilor, în lipsa unui a- Această clădire uriaşă are un

jutor imediat ei pier. etaj şi 49 de turnuri. Din vîrful

turnurilor privesc feţe uriaşe de
piatră pe buzele cărora au încre­
menit zîmbete misterioase- In

părţile laterale alş celor două

>«v • »--o-n •o -y tei ase, la intervale egale, sînt
aşezate statuile zeiţei-şarpe
In China există mai multe mami­ oasele sale folosite ca tonice în me­ el continuă încă să fie categorisit sînt foarte îndetnînatice la urcatul în fumuluî precum şi un apreciat stimu­ Unul din cele mai mari rozăloare J Naga.
copaci şi pot face salturi mari de la lent medicinal. Acest animal trăieşte din ţară este porcul ghimpos (Hystrix î
fere sălbatice decît în orice altă ţară. dicina tradiţională chineză. drept carnivor. Adultul cîntăreşle apro­ un copac la altul ajutîndu-se de bra­ în munţii păduroşi din nord-eslul şi cristaia) care se întîlneşte în valea fiu- I Se poate afirma fără greş că
ţele lor foarte lungi cu care se agaţă vestul Chinei. cercetarea viitoare a monutnen-
Teritoriuf imens al acestei ţări cu­ Leoparzii sînt de asemenea frecvenţi ximativ 110 kg. Are un corp greoi, de crengi. viului lanţzî şi în China de sud. El j te’or din acest vechi oraş va
Puţin cunoscută în alte ţări este furniza materiale preţioase pen­
prinde două zone importante în ceea în pădurile chineze, O varietate im­ poate sta pe picioarele dinapoi şi a- Două din numeroasele varietăţi de varietatea de antilopă (Budorcas ta- iese din vizuina sa în timpul nopţii j tru istoria culturii şi artei po­
căprioare chineze prezintă o deosebită xicolor) care cîntăreşte cca. 300 kg. spre a căuta fructe şi rădăcini şi ast- j poarelor din Cambodgia.
ce priveşte fauna. In provinciile d'.n portantă a leopardului este Felis ne­ puca cu picioarele dinainte. importanţă pentru medicina tradiţiona­ Acest animal trăieşte în munţii pră­ fel pricinuieşte multe pagube recolte- j
lă. Astfel căprioara sika are o înălţime păstioşi din China de vest şi coboară lor. Carnea acestuia este folosită în î Moda cehoslovacă
sud şi din sud-vest trăiesc animale a- buloasa a cărui blană are un fond Animale din clasa maimuţelor se de numai 0,9 m. Coarnele catifelate in văi numai în timpul verii. medicina chineză încă de multă vreme, r
ale masculului au fosf întrebuinţate
semănătoare jcu acele din India şi din galben cenuşiu cu pete brune brodate afla mai ales în sudul semitropical al Iacul (Poephagus grunniens) a fost Printre animalele acvatice se numără r
o serie de specii de foci. In apropi-
alte ţări tropicale şi subtropicale. Imu­ cu negru. Interesantă este şi variela- Chinei.

na din China de nord şi nord-est, tea leopardului de zăpadă (Uncia un­ Chiţoranul (Tupaia) considerat în

Tibet, Mongolia Interioară şi Sinţ-ian cia) care trăieşte la mare altitudine trecut ca un insectivor, este în pre­

se aseamănă cu aceea din Siberia şi în munţii Himalaia şi Altai. Acest ani­ zent clasificat printre maimuţele infe­

Europa. Relieful variat şi vegetaţia mal are o blană albă cenuşie cu pete rioare. Este un animal asemănător unei timp de 20 de secole la prepararea domesticit în Tibet, unde este folosii erea coastelor Alării Chinei se găsesc de primăvară
unor substanţe fonice pentru sistemul ca animal de povară şi penfru laptele balene cu fanoane, cum sînt cele de
atit de bogată a ţării determină o mare închise în formă de rozete încercuite veveriţe şi se hrăneşte cu fructe şi circulator si cei nervos. Aceste coarne său deosebit de bogat în substanţe nu­ specia Alysticeti, printre care balena j>
tritive. Iacul are un păr foarte lung uriaşă sei, (Balaenoptera borealis Les-
bogăţie de specii de animale. de inele negre( partea abdominală ră- insecte. El trăieşte în provincia Yunnan, şi moale, care îi ajunge pînă la copile. son), precum şi balene cu dinţi (Odon-
Acest animal trăieşte la înălţimi de toceti), inclusiv caşalotul. De asemenea
Unul dintre cele mai mici mamifere mînînd albă. Leopardul negru are bla­

din China şi chiar din lume este chi- na aproape neagră şi strălucitoare.

ţoranul (Sorex minutus) lung de mai Apreciate în întreaga lume sînt blă­

puţin de 50 mm. şi avînd o greutate nurile samurului, vidrei şi herminei din peste 4,000 m. tot aici se află varietatea de delfin
Cămila bactriană (Camelus bactria- Neomeris p’nocanoides care migrează
mai mică de 3 gr. China. Ursul brun (Urstis arctos) şi în amonte pe fluviul lanţzî pînă la o
nus) trăieşte în stare sălbatică în re­ distanţă de 1.000 de mile. Delfinii! Li-
La polul opus se află elefantul din ursul negru (Selcnarctos thibetanus) giunea de frontieră dintre R.P. Mon­ potes vexillifer este o varietate de apă
golă şi regiunea autonomă Sintzian — dulce care trăieşte în lacul Tupfin. Un
provincia Iunnan, iar balena s«=i din sînt foarie răspîndiţi prin regiunile pă- Uigură. Calul sălbatic mongol (Equus alt mamifer marin este aşa-numitul
przevalski) este foarte rar. El este de dugong. Acesta cîntăreşte aproximativ
apele Chinei are o lungime de cca. dnroase ale R.P. Chineze. culoare cenuşie gălbuie. Capul este 400 kgt trăieşte în golfurile mai puţin
disproporţionat de mare şi foarte ase­ adînci şi se hrăneşte cu vegetaţie ac­
45 m, şi cîntăreşfe pînă la 150 tone. In valea fluviului lanţzî exislă nu­ mănător cu capetele de cai sculp(ate vatică.
pe friza Partenonului de la Atena.
Cîteva animale, ca de pildă, ursul meroase varietăţi de civete (mamifere Guvernul R.P. Chineze a luat nu­
Printre animalele rozătoare se nu­ meroase măsuri pentru ocrolirea ani­
spălător, maimuţa cu păr galhea-atiriu, din familia viveridelor). Foarte inte­ în sud-vesful provinciei Guansi şi în sînt tăiate de cîte două ori în fiecare mără veveriţele, marmotele şi altele. malelor rare, de pildă s-a interzis vî- $
şi calai sălbatic (Equus przevalski) resantă este recenta descoperire în pro­ vestul provinciei Guandun. vară înainte de a se fi dezvoltat pe Veveriţa „uriaşă” (Ratufa) se află în narea urşilor spălători în provincia
nu mai există nicăieri în afara Chinei. vincia Yunnan a unei varietăţi a aces­ deplin, fără ca prin aceasta să se a- pădurile tropicale din Yunnan şi Hai­ ţ
tei familii (Artictis binturung), care Maimuţa cu părul galben-auriu (Rhi- ducă prejudicii sănătăţii animale'or. nan şi este cunoscută prin partea
Printre carnivore, cele mai numeroa­ trăieşte mai ales în copaci. nopithecus roxellanal), care trăieşte la Căprioarele sika au început să fie locului sub numele de „cîinele de co­
se sînt felinele. Cel mai important din o altitudine de cca. 2.700 m, în mun­ domesticite încă în timpul dinastiei
această specie este tigrul manciurian Ursul spălător (Ăiiuropoda melano- ţii păduroşi din nordul provinciei Sî­ Tin. In prezent aproximativ 6.000 de
(Panfhera figris auiurensis), unul din leucus) trăieşte în munţii din vestul ciuan, are o înălţime de 1,2 m şi o căprioare sînt crescute în gospodăriile
cei mai mari tigri din lume şi. după provinciei Sîciuan şi este unul din coadă lungă de 0,6 m. Faţa este de de stat din provincia Ghirin,
părerea unora, cel mai frumos, avînd cele mai interesante animale din China. un cenuşiu albăstrui, spatele negru-
dungi înguste pe blana galbenă-porto- Strămoşn acestuia" erau animale carni­ cenuşiu, iar partea abdominală este a- Moscul masculat (Moschus moschi- paci“. Este lungă de aproximativ 870 Sîciuan, precum şi a tigrului manciu- f
calie. Un tigru din China de nord-est vore şi aveau o înfăţişare de felin. proape albă. Blana acestei maimuţe ferus) este mic şi fără coarne, are o mm. şi cîntăreşte cca. 1,5 kg. Veve­ rian din China de nord-est. Zoologii
poate ajunge pînă la o greutate de Mai tîrziu ei au început să se hră­ este foarte căutată. înălţime de 50 cm. şi o lungime de riţele zburătoare — cea mică (Ptero- fac numeroase colecţii, studiază în a- Pardesiu de primăvară, de promena­
aproape 200 kg. Acest animal superb nească şi cu plante şi astăzi ursul 0,9 rti. Secreţia unei glande din abdo­ mys) şi cea mare (Petaurisfa) — au mănunţime fauna bogată a ţării şi dă, cu croiala largă, mineca largă în
trăieşte în munţi, unde se ascunde în spălător se hrăneşte numai cu mlădîţe In insula Hainan şi în provincia menul moscului reprezintă o preţioasă o blană deosebit de moale şi preţioa- descoperă noi specii de animale. cot şi strimtă spre manşetă confec­
ierburi înalte. El esie vînat pentru de bambus. Craniul* şi colţii acestui ani­ Yunnan trăiesc două varietăţi de mai­ materie primă pentru prepararea par- să. ţionat în fabricile de confecţii din

l blana sa, precum şi pentru carnea şi mal s-au modificat în consecinţă, dar muţe antropoide (Hylobates). Acestea

ka n t t m : : ; ; 3 ! ( t ; î s ; m e s M h t n i i m i ; : u t t s s ! ! : n ; i rc c i î : i n : î î î oc o : î e 5 c¦ : » o l t • i n t i - H H - f-W W -l-« i i i i i m o i o o : o t t o i I i I t I ¦ I l m I I I I * M - H • * • • » * « l - H - M - H + l - H M Î /?,. Cehoslovacă.