Page 53 - 1958-05

Nr. 106*
Pentru consolidarea
şi dezvoltarea tieităţilor
soci a lisie
Vineri, 16 mai, au avui loc plena­ lucrările cons' fătuirii de la Constanţa,
rele lărgite ale comitetelor raionale de plenara lărgită a Comitetului raional
partid Sebeş, llia, Orăştie şi Alba, pe de partid llia a apreciat că în acest
tema dezvoltării sectorului socialist în raion au fost obţinute realizări în­
agricultură, în lumina Directivelor ce­ semnate pe drumul construirii şi întă­
lui de-al Ii-lea Congres al P.M.R. şi ririi întovărăşirilor. De la cel de-al
în baza lucrărilor consfătuirii ce a 11-lea Congres al P.M.R. şi pînă în
avut loc la Constanţa. Participanţii la prezent, în raionul llia numărul înto­
plenare au dezbătut situaţia existen­ vărăşirilor a crescut de la 44 unităţi
tă în momentul de faţă în sectorul so­ cu 1.423 familii şi 1.203 ha., la 103
cialist şi au discutat asupra metode­ întovărăşiri cu 5.304 familii şi 6.266
lor noi de muncă şi a sarcinilor ce
revin pentru lărgirea şi consolidarea
continuă a unităţilor socialiste, pen­
tru sporirea producţiei de cereah-
marfă.
P reo cu p ă ri ş i re zu lta te in
consolidarea g o sp o d ă riilo r
colective din raionul Sebeş
Comitetul raional de partid Sebeş
a desfăşurat munca pentru transfor­
marea socialistă a agriculturii pe ba­
za Directivelor Congresului al 11-lea
al P.M.R. Urmărind îndeplinirea sis­
tematică a sarcinilor prevăzute în pla­
nul de activitate, la Sebeş s-au obţi­
nut rezultate pozitive. Astfel, pînă la
Congresul al 11-lea au fost create 18
gospodării colective şi un număr de
15 întovărăşiri agricole şi zootehnice.
In perioada următoare, pînă la 1 mar­
tie 1958, numărul întovărăşirilor a-
gricole şi zootehnice a crescut la 52,
iar numărul gospodăriilor colective s-a
mărit cu încă una. O preocupare deo­
sebită a manifestat-o Comitetul raio­
nal de partid Sebeş în privinţa conso­
lidării gospodăriilor agricole colective, Faptul că un însemnat număr de în­
pentru crearea unei baze materiale
trainice, pentru mărirea fondului de
bază în G.A.C. Preocuparea faţă de
realizarea sarcinilor s-a concretizat în
faptul că fondul de bază din gospo­
dăriile colective s-a ridicat de la
4.779.712 lei, înainte de Congres, la
7.121.898 lei, după cel de-al Il-lea
Congres.
Participanţii la plenara lărgită au
apreciat acest fapt. Ei au considerat
însă că producţia vegetală în gospo­
dăriile colective se menţine sub ni­
velul posibilităţilor, aceasta datorîndu- de 3.050 kg. grîu Ia ha., au servit
se lipsei de îngrăşăminte organice,
neasigurării sămînţei de calitate şi nea- noi ţărani individuali în sectorul so­
plicării ritmice a minimelor agricole. raion, faţă de nivelul posi­ peni, mobilizaţi de deputatul m.l. La aceste lucrări s-au pres­
In gospodăriile colective de la Gîrbo- bilităţilor existente.
va. Ungurei, Boz, Vingard, Reciu, nu
s-au făcut profilările pentru ramurile
de producţie care ar renta mai mult.
Aci nu sînt folosite terenurile care se
pretează cultivării viţei de vie, pomi­
lor şi arbuştilor fructiferi.
Tovarăşul Samoilă Momeu, secretar
al Comitetului regional P.M.R., a ară­
tat în încheierea plenarei lărgite a
Comitetului raional Sebeş sarcinile ce
revin gospodăriilor colective şi tutu­
ror lucrătorilor din agricultură pen­
tru realizarea obiectivelor chemării
consfătuirii de la Constanţa.
Plenara a adoptat un plan de mă­
suri menit să îmbunătăţească şi mai
mult activitatea de viitor a Comi­
tetului raional de partid Sebeş.
L ărgirea şi consolidarea
sectorului cooperatist
în a g ricu ltu ră din raionul
llia
Analizînd rezultatele obţinute în
transformarea socialistă a agriculturii,
ca urmare a sarcinilor trasate de cel
de-al U-lea Congres al P.M.R. şi de
n)m m ia TR IB U N A LU LU I
Delictul de vagabondaj
se pedepseşte
Vasile Udrea din comuna Sîntan-
drei, raionul Oradea şi Ludovic Po-
tico, tot din regiunea Oradea au ve­
nit în oraşul Hunedoara şi s-au an­
gajat pe şantier. La scurt timp după
angajare, au părăsit locurile de mun­
ca, începînd să doarmă prin locuri
periferice şi părăsite. Avînd nevoie de
hrană pe care nu voiau să şi-o cîş-
tige prin muncă cinstită, au început
să presteze diferite munci ocazionale,
apoi s-au dedat la practicarea cerşe­
toriei, iar mai tîrziu la furturi. Pen­
tru faptele lor infracţionale, primul a
fost condamnat la patru ani închi­
soare corecţională, iar al doilea la
trei ani închisoare corecţională.
Îiîuorv • • ». ... o-.j n
Huligan condamnat
Individul Constantin Neagoie din
comuna Niculeşti, regiunea Sraiova,
mergînd pe şoseaua Sîntuhalm-Hune-
doara şi fiind sub influenţai băuturii a
acostat două femei adreşîndu-le aces­
tora diferite cuvinte triviale şi expre­
sii lipsite de biină cuviinţă. La re­
proşurile femeilor huliganul s-a înfu­
riat peste măsură şi s-a repezit la
una din acestea lovind-o cu mîinile şi
picioarele. In urmă sentinţei dşte de
către tribunalul Hunedoara, individul
'DRVM Uh SO C IA LISM U LU I ¦— -y-~gaSe M
M*iHSirL_*r:a3EjjniiiMiiwtCaBaaa arassstssamast vaa?f< <w/wr*^jxrrcrr*?-.
INGINERUL
CONSTRUCTOR
l t * * O i »C i - C- - O. - 9- - <*•*-L*¦* » f » « €«rO > > » r C v r g » » i 4 .
| Alexandru Radu, de ţel din tru carte, a fost propus să-şi *
» Boliniinu din Vale, o comună continue studiile în Uniunea ţ
\ din regiunea Bucureşti, a prins Sovietică. Ajuns în oraşul ?
j gustul de a se face consiruc- Harkov — aceasta se întîm pla\
î tor încă din anii copilăriei. Pe prin anul 1951 — îşi vedea ca ţ
. Ungă faptul că ţăranii din co- şi realizat visul de a ajunge*
i rutină se ocupau cu munca inginer constructor. Acolo n-a j
| cimpului, mulţi dintre ei erau stat mult pe gînduri. S-a th -\
: de meserie zidari. Alexandru scris la facultatea de cons-ţ
t nu putea lua parte le această trucfii civile şi industriale de *
ha., precum şi 23 întovărăşiri zooteh­ \ muncă. Era prea mic. Şi, ca fa Institutul de construcţii. ^
nice cu 917 familii şi 4.131 oi, iar
în vechile unităţi au mai intrat 1.316 * să nu piardă vremea de poma­ Gite amintiri, cite cunoştinţe. ?
familii cu 1.066 ha. î nă, construia din lut şi lemn
Gînd a venit în tară după î
La baza acestor realizări a stat case în miniatură Unele nu aisolvlrea f a u l t ă h ' a f o n e i
** prea emu reuşite. Dar el perse- partizat la T m sjul ]V cons. \
munca politică desfăşurată de Lucrările de tnsăminţări de primăvară fiind terminale, lucrările de calitate şi la timp, asigură recolte bogate î vera- trucfii din Hunedoara să con- *
aparatul comitetului raional de la gospodăria agri cotă colectivă ,,Ogor nou“ Simeria După ce a absolvit 5 clase struiască blocuri pentru side- L
partid, de comitetele comunale Veche colectiviştii acordă o mare atenţie în perioada
şi organizaţiile de bază, cît şi actuală lucrărilor de întreţinerea culturilor. Ei ştiu că în colectivă. primare, prin anul 1946 a in- rurgisti. Pentru el n-avea im- *
datorită preocupărilor permanente IN C LIŞEU : echipa colectivistelor din Simeria Veche
ale unor sfaturi populare ca: Dobra, trat la gimnaziul industrial din portantă unde va fi trimis. Ii *
la plivltul griului. Fofo b TEREK. localitate şi s-a specializat ca era f0’ţ una ?
lăcătuş mecanic. Era bună me- M d fl lucmt mai mu//e j
Lăpuşnic, Lăpugiu, Zam, Gurasada, comune sena, insă nu ca aceea pe sanii^ La n0ld şantier de \
Burjuc, pe raza cărora, cooperativiza­
rea complectă se apropie de sfîrşit. unor care o visase, adică de con- jocuin{e> care s.a descHts î n \
Pentru accelerarea ritmului de co­ structor. In anul acela era no- , .. . . »
tărît să meargă mai departe la martie' a fost numit ^ ad‘ f
operativizare, plenara a stabilit că or­ In raionul Petroşani, din ini­ spitalul din Lupeni pe o lungi­ 438 m.l. de şanţ, lucrare ce se şcoală, însă întro seară se pe- jnnct. Gînd şeful este plecat j
ganizaţiile de partid şi sfaturile popu­ ţiativa Comitetului executiv al me de 60 m.l. Tot aioi, s-au e- evaluează la suma de 3.150 lei, trecu ceva care-l dezamăgi în interes de serviciu, inginer \
lare trebuie să aplice şi să generali­ sfatului popular raional, s-a or­ xecutat plombarea gropilor şi iar în cătunul Jitoni a fost re­
zeze experienţa pozitivă, trecînd de la ganizat zilele trecute o „Zi a s-a aşternut piatră spartă pe parat drumul comunal pe o lun­ mult. Erau toţi ai casei în ju- ru[ Alexandru Radu îl înlocu- ţ
acţiunile restrînse la crearea unui a- deputatului“. Organizarea aces­ drumuri. Pentru aceste lucrări gime de 2 km. Tot în această
vînt general care să cuprindă cele tei zile a avut drept scop strîn- s-au efectuat 390 ore muncă vo­ comună s-au văruit 1.100 pomi rut mesei cu trei picioare pe ieste cu sacces_ Ar& . o c i n i i
mai largi mase ale ţărănimii munci­ gerea legăturilor dintre alegă­ luntară, economişindu-se suma şi au fost plantaţi alţi 1.200
toare. tori şi deputaţi prin organiza­ de 1.500 lei. La fel în circum­ pomi fructiferi. care erau aşezate in ordine ’ . , ,, ' .i
rea de consfătuiri şi mobilizarea scripţia orăşenească de la ter­ străchinile cu mimare. Taiăi sPm a le : controlează cahla-*
In raionul llia au fost obţinute re­ tuturor forţelor la realizarea u- mocentrala Paroşeni deputatul In satele şi cătunele raionu­
zultate bune şi în ce priveşte conso­ nor lucrări de interes obştesc Romulus Muntean împreună cu lui s-a pus în această zi un ac­ se uită cu coada ochiului la ?ea lucrărilor in special a be- f
lidarea şi întărirea economico-organi- în circumscripţiile raionului. 35 de cetăţeni au plantat sălcii cent deosebit şi pe crearea de
zatorică a întovărăşirilor agricole. plîngătoare în jurul termocen­ întovărăşiri zootehnice. In acest l cei din jurul mesei şi se hotă- toanelor, răspunde de trasării l
Numărul total al consfătuiri­ tralei. scop au’ fost făcute un număr
tovărăşiri au însăniînţat în toamna a- lor ţinute in această zi a fost de 125 cereri cu 375 de oi şi 50 t rî să vorbească . se ocupă de aprovizionarea cu *
nului trecut griul în comun, iar în pri­ de 342, la care au participat Demnă de remarcat este şi ha. păşune.
măvara aceasta porumbul, şi faptul că peste 13.000 de cetăţeni. După iniţiativa deputatului raional Io- ? — Tu, Sandule, anul ăsta prefabricate. Despre planurile ţ
toate întovărăşirile au Ia ora actuală consfătuiri, cetăţenii, în frunte sif Cotoţ din Vulcan care, îm­ Acestea sînt numai o parte
cu deputaţii lor, au trecut la preună cu cetăţenii din circum­ din realizările obţinute în cir­ ? vei mai rămîne acasă. Ne vei şantierului, inginerul Radu a t
fonduri de bază, denotă preocuparea curăţirea de şanţuri şi drumuri, scripţia sa şi alte circumscrip­ cumscripţiile electorale în urma
organelor de partid şi de stat din a- văruirea de pomi şi case, cură­ ţii, au pornit o acţiune comună iniţiativei Comitetului executiv | mai da şi nouă o mină de a- vorbit foarte puţin. Ele erau ¦
cest raion faţă de întărirea întovără­ ţirea curţilor etc. pentru amenajarea unui trotuar raional de a declara „Ziua^depu-
şirilor constituite. Unele întovărăşiri pe strada Gh. Gheorghiu-Dej. In tatului“. Această iniţiativă este * jutor la treabă. Să termine mai trecute de fapt pe nişte bucăţi |
ca cea din Chimindia, care în urina Astfel, în circumscripţia elec­ circumscripţia nr. 30 din Petro­ demnă de toată lauda şi ea tre­
torală nr. 6 Lupani, cu ajutorul şani, deputatul Ion Cosma cu buie să fie urmată şi de alte co­ ţ întîi şcoala ăsta — şi arătă cu de hirtie şi erau destul de cla- i
organizării muncii şi aplicării reguli­ deputatei Paula Guta, a fost alegătorii săi a muncit la refa­ mitete executive ale sfaturilor
lor agrotehnice a obţinut o producţie curăţată de gunoaie această cir­ cerea unui gard pe o lungime | mina spre fratele mai mare — re: pînă la sfîrşitul anului a- j,
cumscripţie şi s-au desfundat de 120 m.l., aşternerea de pie­ populare. Lţ3D0VIC k r 1Staly
toate şanţurile, efectuîndu-se un triş pe o suprafaţă de 2.290 | şi apoi o să te duci şi tu dacă cesta, trebuie să dea 14 f
drept exemplu pentru atragerea de număr de 2.960 ore muncă vo­ corespondent
luntară prin care s-a economisit m.p. drumuri, la curăţirea de om fi sănătoşi. blocuri. Nu este chiar uşor... «
cialist. Rău este însă faptul că ase­ suma de 2.000 lei. Tot la Lu­ rigole pe o porţiune de 500
Sandu se supuse. In anul ur- ir r
menea exemple pozitive sînt puţine pe
mător şi-a luat de-ale mîncării Poate că am mai ţi discutat, i
şi a plecat către Bucureşti. însă inginerul era aşteptat de\
Era pregătit. A reuşit cu uşu- nişte tineri. Veniseră să se an- >
riniă la şcoala medie tehnică gajeze ca zidari şi aveau ne-
de arhitectură. Pentru notele voie de aprobarea şefului,
bune obţinute şi dragostea pen- V. ALBU,
ŞTIRI CULTURALE
Petru Udrea, 25 de cetăţeni au tat 720 ore de muncă volun­ Consfătuirea difuzorilor cărţii
Planul de perspectivă prezentat ple­ participat prin muncă volunta­ tară.
ră la refacerea canalelor şi re­ Zilele trecute a avat loc la Deva o Referatul şi discuţiile purtate au rea unul bogat sortiment de cărţi, 6
narei, prevede ca pînă în anul 1960, pararea unui drum, prestînd în In comuna Aninoasa, la pro­ consfătuire de producţie organizată de subliniat elocvent munca desfăşurată mai strînsă legătură cu masele prin
65 la sută din suprafaţa cooperativiza- total 256 ore muncă voluntară. punerea alegătorilor s-a reali­ C.L.D.C. Deva, ca delegaţii unităţilor în librăriile şi secţiile de librării ale colective consultative la precomenzi,
bilă a raionului să fie realizată. Deputatul Iosif Ledrer tot din zat construirea şi montarea u- librăriilor din regiune. cooperativelor săteşti din regiune, sco- organizarea de standuri, expoziţii etc.
Lupeni, a mobilizat cetăţenii la nui număr de 13 coşuri pentru ţind în relief realizările şi lipsurile 'Atît referatul cît şi discuţiile au sub*
Vor fl luate măsuri corespunzătoare colectarea hîrtiilor. De aseme­ Cu această ocazie, oenirul de libră­ existente, Referatul ca şi discuţiile liniat şi părţi negative.
pentru creşterea şi dezvoltarea şepte- curăţirea tuturor arborilor de­ nea, tot aici au fost confecţio­ rii a susţinut în faţa participanţilor la purtate în jurul lui s-au axat pe cele
lului de animale ,prin mărirea supra­ corativi şi a străzilor. Cetăţenii naţi 3 stîlpi electrici cu braţe, consfătuire un referat sinietizind acti­ mai importanie probleme: difuzarea de Un aport însemnat la problemele
feţelor de păşuni, dezvoltarea cultu­ de aici au efectuat un număr de pentru iluminatul public, iar h vitatea de difuzare a cărţii la libră­ către unităţi a cărţii tehnice şi ştiin­ discutate au adus delegaţii librăriilor
rilor de plante perene, mărirea capa­ 320 ore muncă voluntară. căminul „23 August“ s-a turnat riile din regiune pe anul 1957, şi tri­ ţifice, desfăşurarea muncii cu cartea din regiune ca i Andrei Eisler, Bem-
cităţilor de insifozarea nutreţurilor, un trotuar şi s-a construit un mestrul I at anului în curs. la sate, aprovizionarea cu cărţi a bi­ hardt Hutter, Adolf Ionaş, loan Dră-
îmbunătăţirea raselor de animale etc. Deputatul raional Gheorghe gard în faţa acestui cămin. La bliotecilor publice şi munca în secţi­ goi, Virgil Stlrcu, T. Stici, Cornelia
Rusu, împreună cu 27 de cetă­ Baniţa au fost curăţaţi şi des­ ani din Ghitid a venit cu cecul ile de papetărie. Chila, Clelia Venturini şi Eugen Ber-
In scopul îndeplinirii sarcinilor din ţeni, au reparat prin muncă vo­ fundaţi prin muncă voluntară nr. B. 3-497.101 să ridice nişte covits ca ’ şi Leonid Slratulat, Iosif
planul de perspectivă, plenara a trasat luntară drumul ce duce spre bani. După cîteva ore de aştep­ Comparativ cu situaţia anilor ire- Stolea, Virgil Turdeanti şi Traian Va-
sarcini concrete organizaţiilor de ba­ cuţi, consfătuirea a remarcat o seri­ siu din partea Centrului regional de
ză din unităţile socialiste, conducerii oasă îmbunătăţire a muncii în ţoale librării.
unităţilor socialiste, organizaţiilor de Răi platnici şi slabi De la începutul anului au con­ tare clientul a întrebat ce-i cu domeniile de activitate a librăriilor, Peniru îmbunătăţirea muncii de vi*
masă, căminelor culturale, bibliotecilor tul la bancă blocat. Şi pentru a cecul lui. Ga răspuns a fost re­ oglindind cu prisosinţă realizările ob­ itor a fost discutat un documentat
şi gazetelor de perete cu scopul de a gospodari face fată nevoilor de aprovizio­ pezit. ţinute. îmbunătăţirea activităţii libră­ proiect de măsuri, Realizarea lui va
cultiva şi dezvolta dragostea faţă de nare au găsit totuşi o „cale“: să riilor ă fost determinată de o mai jus­ duce la o muncă mai susţinută şi în­
avutul obştesc, noua atitudine faţă de Baza de aprovizionare şi des­ comande mărfuri, iar cu plata — Aşteaptă, ce te grăbeşti, tă orientare a colectivelor în asigura­ chegată în viitor.
muncă pentru întărirea disciplinei şi facere nr. 11 din Orăştie a de­ vor vedea ei. sau dacă nu, vino altă dată.
a răspunderii personale. partamentului silviculturii se Şcoala medie „OECEBAL“ Deva comunică:
pare că a pornit în acest an cu Aşa au făcut cu I.O.R.A. Gînd pe chitanţa nr. 0512455
N. CAZAN stîngul. De ce ? Pentru că lu­ Deva, de unde au cumpărat măr­ a scris în loc de 5 aprilie, 5 In baza ordinului Ministerului Invăţămîntului şi Culturii,
GH. LUPAN crurile i-au cam mers pe dos. furi de la 1 ianuarie pînă la 1 martie şi i s-a atras atenţia că examenele fără frecvenţă din sesiunea mai—iunie au loc după
mai în valoare de 3.500.000 lei. a greşit a sărit ca arsă. cum urmează :
Cit despre plată... Numai că so­
coteala lor de răi platnici şi — Nu mă învăţa pe mine să CLASELE VII şi X: 21 mai Astronomie şi Constituţie 5
Constantin-Neagoie a fost condamnat 2.385 lei. In urma cercetărilor fă­ slabi gospodari a încurcat soco­ lucrez, pe mine nu mă intere­ 22 mai Geografie; 24 mai L. r u s ă ; 26 mai Istorie; 28 mai
la 1 an şi 6 luni închisoare corecţio­ cute şi a judecării cazului, tribuna­ telile şi altora, respectiv I.G.R.A.- sează observaţiile altora. L. franceză; 29 mai Fizică; 31 mai Şt. naturale; 2 iunie
nală pentru delict de huliganism. lul din Hunedoara a hotărît condam­ ului. Şi. atunci I.C.R.A. a hotă- L. romînă • 3 iunie Desen; 4 iunie Matematică; 6 iunie
narea inculpatului la 2 ani închisoa­ rît să sisteze (în caz de neplată Fiind primiţi astfel, clienţii se Chimie.
Furt din avutul obştesc în termen de 10 zile) livrările. sfiesc să mai meargă la bancă.
re corecţională şi obligarea acestuia Noi însă nu ne sfiim să-i spu­ CLASELE V, VI, V - V I I INTEGRAL, VIII, IX: 21 mai
Sîntem curioşi să vedem insă nerii că o asemenea atitudine nu Constituţie ţ 22 mai Geografie ; 23 mai L. rusă ; 26 mai L. la­
Delicventul Damian Iacobescu a fu­ la achitarea contravalorii acestor că­ ce va face baza nr. 11 în aceas­ cadrează nici pe departe cu tină ; 27 mai Istorie; 28 mai L. franceză ; 30 mai Chimie;
tă situaţie cu aprovizionarea funcţionarul de tip nou. 31 mai Şt. naturale; 2 iunie L. romînă; 3 iunie Desen şi Mu­
rat din proprietatea întreprinderii de rămizi. muncitorilor forestieri. zică 4 iunie Matematici; 6 iunie Fizică.
Ca pe „asfalt“
Î.R.T.A, Petroşani Şcoala muncitorească rămîne cu programa comunicată
Cînd vii cu vreun autovehi­ direct elevilor.
să ia măsuri cul dinspre Sebeş spre Deva, la
construcţii siderurgice din Hunedoara GH. MARINOV1C1 aproximativ 1 kilometru de la
La propunerile repetate ale ce­ ieşirea din oraşul Sebeş fi se
5.000 bucăţi cărămizi în valoare de corespondent tăţenilor din Paroşeni şi Lupeni deschid în fată două şosele as­ BAZA VIII-a M.I.C. TIMIŞOARA aduce la cunoştinţa întreprinderilor
s-au pus în circulaţie mai multe faltate. Necunoscătorul desigur de Stat şi persoanelor particulare că între 26 mai şi 1 iunie 1958, se vor
e .-^ . -C-C--Í I 0-0-0 autobuse pentru transportul în înclină să meargă pe drumul ţine la Bucureşti examenele pentru obţinerea autorizaţiilor nelimitate şi
I comun în oraşul Lupeni şi pe drept, deci pe drumul ce trece limitate de instalatori în gaze lichefi ate (aragaz).
m ATENUAP«IL0LT«II®I * ruta Paroşeni — Băr bateai. pe lingă comuna Pianu. Dar
Pînă aici totul bun. Proasta gos­ dacă ar şti ce-l aşteaptă... înscrierile pentru aceste examene se fac la Serviciul Tehnic al Bazei
>’ ţi¦. <j> podărire şi coordonare a aces­ VII l-a Timişoara str. G. Dimltrov nr. 2. a. etaj II, camera 10, unde se
Regimul de pioi din ultimul timp a creat condiţii optime ¦ tor maşini face ca ele să circule De cînd această şosea care pot obţine şi lămuriri suplimentare.
însă la voia întîmplării. Ele nu trece pe lingă comuna Pianu a
pentru îmbolnăvirea merilor şi perilor de pătarea cafenie a îrun- f au un itinerariu stabilit, pleacă fost părăsită şi s-a construit o Autorizaţiile existente îşi pierd valabilitatea la data de 1 iunie 1958.
atunci cînd vor şoferii din sta­ şosea nouă pe Ungă Vini, şosea­
zelor şi fructelor şi rapănul ramurilor. I fiile terminus şi la ore nepo­ ua veche a fost văduvită de
trivite. îngrijire. Nimeni nu se mai in­
Pentru prevenirea atacului acestei boli păgubitoare, este ne- L teresează de ea. Curajoşii, sau
Î.R.T.A. Petroşani căreia ii a- mai bine zis necunoscătorii,
cesar a se stropi merii şi perii imediat după scuturarea florilor. | parţin aceste autobuse, ce are care merg pe vechea şosea au
de spus? de trecut un greu exam.en de
Stropitul se va face cu zeamă bordeleză în concentraţie de ţ conducere a autovehiculelor : { F A B R IC ^
S-a certat cu lumea gropile parcă sînt săpate din
0,5% (500 gr. piatră vînătă şi 250 gr. var nestins). Pentru ca î metru-n metru.
Funcţionara Nela Planicec de
soluţia să se lipească mai bine pe frunze se mai adaugă Ia 100 jl la Banca de stat din Hunedoara, Pe aici trec cînd merg pe te­ vinde unităţilor din sectorul socialist, fără repartiţii:
se pare că este certată cu lu­ ren (probabil prea rar) şi to­
litri zeamă şi 80-100 grame piatră acră. mea. Oricum faci, nu-i poţi in­ varăşii de la secţia de drumuri Stufit de 3,5 cm. grosime, tip A cu sîrmă mată lei 4 m.p
tra în vo ie; este mereu nervoa­ a Sfatului popular raional
Deoarece în livezile de pe şesul Mureşului o parte din so­ să şi supărată. Sebeş, şi chiar cei de la Sfatul i» ii 5 ,, ,, ,, A , , ,, ,, „ 5 m.p,
popular comunal Pianu. Proba­
iurile de măr se găsesc spre sfîrşitul fazei de scuturare a flori­ De pildă, într-una din zile, bil însă că pe ei ii amuză un ii ii 3,5 „ ,, ,, A ,, ,, gaiv. ,, 5 m.p-
un tovarăş de la Şcoala de Z astfel 'de drum, altfel nu se ex­
lor se va începe stropitul în aceste livezi în jurul datei de 1G plică de ce nu l-au reparat de .. ii 5 „ „ „ A „ „ galv. „ 6 m,p.
atîfia ani de zile .)^
mai la soiurile care şi-au scuturat florile şi se continuă Ia cele­ ¦i n 5 ii ii i. B „ „ mată „ 5,62 m.p.
lalte. ii 5 -i i, „ B „ „ galv- „ 6,75 m.p. ^
In livezile din comunele dealurilor înalte unde vegetaţia ţ De asemenea, întreprinderea mai execută panouri de stufit'
este mai întîrziata, stropitul va începe în jurul datei de 21 mai • Iînrămate în lemn, gata pentru montat case prefabricate şi ba-
cînd mărul se va afla spre sfîrşitul fazei de scuturarea florilor. STacamente de şantier cu materialul lemnos din partea clien-
La peri stropitul trebuie făcut imediat. Vtuliri, întreprinderea neavînd planificate cantităţi de material
Prin stropiri asigurăm o producţie mare de fructe şi de * 1lemnos.
bună calitate în acest an şi' ne asigurăm de producţie pentru ’ Doritorii se pot adresa la sediu! întreprinderii din Tulcea
anul viitor. Staţiunea experimentală pomi­ istr. Grădinarilor nr. 5, cu comenzi ferme.
colă Geoagiu Pentru orice alte reiaţii, solicitanţii se pot adresa între-
regiunea Hunedoara !prinderii. t .4