Page 54 - 1958-05
P. 54
Pag. 4 DRUMUL Sn C IM .1SMUr.UI Nr. í062
uw«»««;Mcwiir Mmesstemnt
Evoluţia noului sputnik sovietic
de urmărită a odmipaţiein întreaga lume
R. D. Vietnam videnţă noua victorie a ştiinţei întreaga lume. Ziarul „Abend“
sovietice.
HANOI 17 (Agerpres). După atrage atenţia asupra faptului
cum transmite agenţia vietna Ziarul „Berlingske Tidende“
meză de !informaţii, opinia pu declară că pentru conducătorii că cel de-al treilea satelit „de
blică din R. D. Vietnam salută politici, militari şi ştiinţifici ai
călduros lansarea de către U- lumii occidentale aceasta con păşeşte cu mult în greutate toţi
niunea Sovietică a celui de-al stituie o amintire dramatică a
treilea salclit artificial al pă- faptului că ruşii au ajuns de sateliţii lansaţi pînă în prezent“.
mintului. Ziarele apreciază a- parte în întrecere nu numai în
cest eveniment ca o nouă con domeniul cuceririi spaţiului cos Ziarul „Bilderitung“ scrie ur Ma guvernului sovietic agresată Atitudinea ostilă faţă de Nixon este
tribuţie de mare preţ a oame mic ci şi în realizarea celor mai mătoarele sub titlul „1300 kg. guvernului Japoniei
nilor de ştiinţă sovietici >a şti se rotesc în jurul pământului“ : ostilă la ţ i de politica S.U.A.
inţa universală, ca începutul li mari, celor mai bune şi celor „Pentru a lansa pe orbită un
nei noi etape în cucerirea cos satelit de 1300 kilograme în
mosului. mai puternice rachete.
seamnă că a fost folosită o ra MOSCOVA 17 (A gerpres).— gurarea guvernului japonez că în America Latină
La 15 mai postul de radio Anglia chetă de o dimensiune inimagi TASS, transmite: Intr-o notă a Japonia „doreşte din toată ini ¦j t ’'
„Vocea Vietnamului“ a trans nabilă sau că ruşii au descope guvernului sovietic înmânată la ma ca energia atomică să fie
mis semnalele recepţionate de LONDRA. După cum transmi rit un nou combustibil pentru 15 mai 1958 de E. Zabrodinîi, folosită numai în scopuri paş NEW YORK 17 (Agerpres). reducerea cererii de metale în
la satelitul sovietic. te postul de -radio Wellington, racheta purtătoare“. Ziarul re însărcinatul cu afaceri ad-inte- nice“. Dar, se spune în notă, in Observatorul ziarului „Journal legătură cu declinul economic
operatorii de radio din Întrea rim al U.R.S.S., lui Iamda, mi formaţiile presei japoneze po of Commerce“ analizind adevă din Statele Unite au adus pre
R. P. F. Iugoslavia ga Australie şi din Noua Zee- cunoaşte superioritatea savanţi nistrul adjunct al Afacerilor Ex trivit cărora pe teritoriul Japo ratele cauze ale manifestaţii judicii statelor Chile, Peru, Bo
landă recepţionează semnale e- lor sovietici, declarînd că „în terne al Japoniei, se arată că niei există arma nucleară şi lor împotriva vicepreşedintelui livia şi altele. Ziarul subliniază
BELGRAD. Ziarele iugosla mise de cel de-al treilea sate guvernul sovietic a luat notă mijloacele pentru transportul a- S.U.A., Nixon, în timpul călăto că actualele încercări ale Sta
ve „Borba“ şi „Politika“ publi lit artificial sovietic. Se arată cursa pentru cucerirea universu cu satisfacţie de declaraţia gu riei acestuia prin ţările Ameri telor Unite de a introduce noi
că corespondenţe din Moscova că zborul lui poate fi urmărit lui, Uniunea Sovietică a reali vernului Japoniei în care el sa cestei arme la ţintă nu cores ca Latine, scrie : „Primirea duş restricţii asupra importului de
in legătură cu lansarea celui fără aparate optice. zat un nou succes înaintea lută încetarea unilaterală de pund cu aceste asigurări ale mănoasă făcută vicepreşedinte plumb, zinc şi alte metale con
de-al treilea satelit artificial so S.U.A.“. către Uniunea Sovietică a ex guvernului japonez. In notă se lui S.U.A., Nixon, în timpul că stituie de asemenea o amenin
vietic al pământului. Intr-o telegramă primită de perienţelor cu arma atomică şi subliniază că informaţiile sus lătoriei sale prin ţările America ţare serioasă pentru economia
la baza Scott din Antarctica se In comparaţie cu cel de-al trei cu hidrogen, precum şi de asi- menţionate ale presei japoneze Latine a aruncat lumină asupra ţărilor latino-americane.
Corespondentul ziarului „Bor spune că la 16 mai personalul lea sputnik, cel mai greu sate n-au fost dezminţite în mod ofi crizei financiare crescînde care
ba“ scrie că lansarea noului bazei a auzit limpede şi distinct cial. a cuprins deja principalele ţări „New York Post“ publică scri
satelit este o realizare de sea semnalele emise de satelit. lit american are, cu cele 14 ki latino-americane“. Potrivit spu soarea unui cititor în care sini
mă a ştiinţei. lograme ale sale, greutatea „u- Guvernul sovietic atrage aten selor observatorului, multe ţări condamnate încercările de a
Grecia nei foi de hîrtie“. ţia guvernului Japoniei asupra din America Latină abia o scot prezenta manifestările antiame-
In corespondenţa apărută în faptului că unele informaţii au la capăt de mai mulţi ani. Aşa ricane din ţările Americii Lati
„Politika“ se arată că în uni ATENA. Lansarea celui de -80- stîrnit îngrijorarea legitimă a numitele programe de „dezvol ne drept „uneltiri ale comuniş
vers a apărut un nou corp ce al treilea satelit artificial sovie popoarelor Uniunii Sovietice tilor“. Autorul scrisorii este de
resc artificial care prin dimen tic a stîrnit comentarii însufle Raspunsu! Adunării de Stat tare“ economică alcătuite cu părere că Statele Unite, spri
siunile sale întrece toate celelalte ţite in cercurile ştiinţifice şi a R. P. Ungare la apelul deoarece asemenea măsuri din participarea Statelor Unite au jinind regimurile dictatoriale
corpuri create de mâinile omu politice din Grecia. Ziarele, pu dus la epuizarea rezervelor de din aceste ţări şi promovînd fa
lui şi lansate în cosmos. blică la loc de frunte comuni Sovietului Suprem al U.R.S.S. partea Japoniei ar crea o pri dolari şi de devize străine în a- tă de ele o politică inechitabi
catul agenţiei TASS, subliniind cestc ţări, necesare pentru achi lă, şi-au atras ele însele aceasiă
Suedia că U.R.S.S. a întrecut în acest MOSCOVA 17 (Agerpres). publică mondială care se ma mejdie pentru pace şi securita ziţiile de utilaje, materii prime atitudine duşmănoasă.
domeniu Statele Unite. Dezbătînd în cadrul sesiunii nifestă în favoarea păcii aşteap şi mărfuri de larg consum.
STOKHOLM. Toate ziarele de sale din aprilie apelul Sovietu tă răspunsurile Congresului te în Extremul orient, lucru pe Ziarul „New York Journal A-
dimineaţă au publicat în pri „Sputnicul, scrie ziarul „Nea“, lui Suprem al U.R.S.S. cu pri S.U.A. şi parlamentului Marii Observatorul recunoaşte că merican“, care a scris cu un
mele pagini sub titluri mari co constituie un institut ştiinţific vire la încetarea unilaterală a Britanii la apelul Sovietului Su care Uniunea Sovietică nu-1 Statele Unite avind o situaţie zel deosebit că atacurile împo
municatul agenţiei TASS cu care transmite informaţii pre experienţelor cu arma atomică, prem al U.R.S.S. înlăturarea predominantă pe pieţele ţărilor triva lui Nixon erau provocate
privire la lansarea celui de-al ţioase cu privire la condiţiile e- Adunarea de Stat a R.P. Unga pericolului războiului atomic de poate trece cu vederea. Acordind latino-americane urmăresc în de comunişti, este nevoit să re
treilea satelit artificial sovietic xistente în spaţiul interplanetar“. re arată în răspunsul său că pinde în primul rind de reali politica lor comercială scopul cunoască acum că majoritatea
al pământului. Ziarele scot în e- iniţiativa U.R.S.S. dovedeşte zarea unei înţelegeri între cele acestei probleme o importanţă de a subordona economia aces persoanelor care au participat,
videnţă mai ales uriaşa greu Ziarele „Avghi“ şi „Kathime- o înaltă răspundere morală şi trei mari puteri. tor ţări intereselor monopolu la demonstraţiile împotriva lui
tate a noului satelit sovietic. rini“ scot în evidenţă uriaşele politică pentru viaţa paşnică a deosebită, guvernul sovietic, se rilor americane. Restricţiile asu Nixon „nu au fost comunişti“.
dimensiuni ale noului satelit. popoarelor. Acest apel reprezin Apelul Sovietului Suprem al pra importului de petrol in Sta Ziarul sublinia ¦; că atitudinea
„Oamenii de-ştiinţă din în U.R.S.S. dă o nouă amploare spune în notă, ar fi recunoscă tele Unite, arată observatorul, ostilă faţă de Nixon este atitu
treaga lume, scrie „Moagon Ti- R. F. Germană au dat o lovitură simţitoare Ve- dinea ostilă faţă de politica Sta
dningen“, se frământă pentru a tor să i se comunice dacă de nezuelei. Scăderea preţurilor şi telor Unite.
afla ce forţe uriaşe au fost ne FRANKFURT PE MAIN 17
cesare pentru lansarea unui sa (Agerpres) ADN transmite: claraţiile amintite mai sus des
telit atît de greu“. Presa vest-germană consacră
numeroase articole lansării ce pre introducerea pe teritoriul
Ziarele „Dagens Nyhetcr“ şi lui de-al treilea satelit artificial
„Stockholms Tidningen“ îşi con de către Uniunea Sovietică şi pu Japoniei de arme nucleare, a-
sacră articolele de fond lansării blică date tehnice în legătură
satelitului sovietic. cu noua realizare a ştiinţei so vioane şi rachete pentru trans
vietice, subliniind îndeosebi gre
„Dagens Nyheter“ arată că utatea satelitului. portul acestei arme corespund
sateliţii americani sînt adevă
raţi „pigmei“ în comparaţie cu Sub titlul „Un mare satelit so realităţii.
cei sovietici. „Stockholms Tid vietic se roteşte“, ziarul „Frank
ningen“ subliniază că ruşii au furter Allgemeine“ publică un tă o replică dată unor cercuri luptei pentru pace şi totodată
întrecut pe concurenţii lor în articol în care prezintă date
ceea ce priveşte studierea pătu comparative între sateliţii lan occidentale care nu au înţeles dă o lovitură puternică forţelor
rilor superioare ale atmosferei saţi pînă în prezent, din care
şi a spaţiului cosmic. ULTI MELE ŞTI RI DI N f R A H J Anumeroasele propuneri ale Uniu agresiunii şi războiului.
reiese net superioritatea noului
Danemarca nii Sovietice cu privire la în Răspunsul Adunării de Stat a
satelit.
COPENHAGA. „Noul uriaş cetarea cursei înarmărilor şi R.P. Ungare este însoţit de o * Consiliul Republicii a aprobai instituirea stării excepţionale pe întreaţ
satelit sovietic a stîrnit senza „Un sputnik de o tonă şi ju
ţie în întreaga lume“ scrie ziarul crearea unei atmosfere de în scrisoare a preşedintelui guver teritoriul Franţei * .M ilita rii a f la ţi în perm isie au f o s t rechem aţi !a u n ităţi
„Land og Folk“, „...Nu numai mătate în spaţiu“ se întitulea credere necesară realizării unei nului ungar, Ferenc Munnich,
că el întrece de o sută de ori înţelegeri. adresată lui Nikita Hruşciov, în * Noi lideri socialişti în guvern * A tac fa s is t la M a rsilia * Măsuri ex-
ca greutate „portocala“ ameri ză articolul apărut în Frankfur care se subliniază însemnătatea
cană, dar este echipat cu o su Deputaţii Adunării de Stat a iniţiativei de pace a U.R.S.S. cepl onale de securitate la Paris *
medenie de aparate ştiinţifice. ter Rundschau“, consacrat lan R.P. Ungare declară că opinia • i i , r r- «' I , . . - . v y • # . ! f ' v i t . f i » « > . . f f i t \ . %¦
. • V», > .
Ziarul, „Politiken“ arată că sării celui mai mare satelit.
noul sputnik este înzestrat cu PARIS 17 (Agerpres) Consi- Naţionale a! Franţei a ordonat nade în sediul organizaţiei lo
un întreg laborator astronomic. Ziarul „Nachi Depesche“,
liul Republicii a aprobat cu 211 rechemarea la unităţi a tuturor cale a Partidului Comunist
La rîndul lor, ziarele „Da- care apare în Berlinul occiden
gens Nyheter“, „Social Demo Parlamentarii birmanezi în vizită voturi contra 94 proiectul de le- militarilor fiancezi aflaţi în per- Francez.
kraten“ şi „Börsen” scot în e tal scrie: „Mult aşteptat-a lan la Sovietul Suprem al U.R.S.S. misie. Militarii în permisie, a- Ziarul „Le Monde" relatează
ge cu privire la instituirea stării parţinînd celei de a zecea regiuni
sare a satelitului uriaş a pro excepţionale pe întreg teritoriul militare, adică trupelor franceze că în noaptea de 15 mai au
Franţei. Astfel, proiectul devine fost arestaţi la Paris cîţiva ge
vocat o considerabilă senzaţie din Algeria şi care se află pe
nerali ai armatei franceze, acu
în rîndul savanţilor astronomi“.
MOSCOVA 17 (Agerpres) Oaspeţii birmanezi au fost sa lege şi intră în vigoare, acor- teritoriul metropolitan, au primit zaţi de activitate subversivă. Nu
Ziarul subliniază că semnalele TASS transmite : In U.R.S.S. se lutaţi de către Pavel Lobanov,
află Sao Sve Taik şi Bo Hmu preşedintele Sovietului Uniunii dînd guvernului şi prefecţilor ordinul să se prezinte la centrele mele arestaţilor nu au fost a-
satelitului sînt recepţionate în Aung, preşedinţii Camerelor şi de către Ian Poive, preşedin
parlamentului Birmaniei. La 16 tele Sovietului Naţionalităţilor depline puteri de a interzice ori militare cele mai apropiate. nunţate.
mai, reprezentanţii parlamentu al Sovietului Suprem al U.R.S.S.
lui birmanez s-au întîlnit la ce demonstraţie sau manifesta * După cum s-a aflat, pentru
Kremlin cu membri ai comite Sao Sve Taik a dat citire unei
telor permanente ale Sovietului scrisori adresată de parlamen ţie publică, de a închide loca PARIS. In afară de Guy Mol menţinerea ordinei publice în
Suprem al U.R.S.S. şi ai comi tul Birmaniei preşedinţilor ce
tetului grupului parlamentar al lor două camere ale Sovietului lurile publice, de a reglementa iei, secretarul general al Capitală autorităţile au luat o
U.R.S.S. Cu acest prilej oaspe Suprem. Scrisoarea invită pe
ţilor birmanezi li s-a vorbit des circulaţia, de a ordona perche S.F.I.O., care este vicepreşedin- serie de măsuri excepţionale. In
pre diferite laturi ale activităţii cei doi preşedinţi să viziteze U-
organului suprem al puterii de ziţii, de a deferi justiţiei tribu , te al Consiliului de Miniştri, în prezent în capitala franceză sînt
stat al U.R.S.S. niunea Birmană în ianuarie a-
nalelor militare persoanele sus guvernul Pflimlin, urmează să concentraţi peste 20.000 de po
nul viitor, sau în orice altă
pecte, de a controla presa, pos intre următorii trei lideri socia liţişti, 15.000 de agenţi secrUi
perioadă care le convine.
turile radiofonice etc. lişti : Julcs Mo-ch, care devine din detaşamentul Securităţii re
ministru de Interne, Max Lejeu- publicane şi a jandarmeriei. Pr.
PARIS. Agenţia France Pres ne, ministru de stat, şi Gazier, liţia a fost întărită cu un Hăţ.
se anunţă că Ministerul Apărării ministru al Informaţiilor.
blindate.
Deşi criza de guvern din nouă întorsătură. La 16 mai, ? Prefectul poliţiei a publicat la
Franţa a fost rezolvată, prin in După cum anunţă ziarul 16 mai o declaraţie în care a-
vestirea ca prim ministru a lui E V E N IM E N T E L E după dezbateri îndelungate, A- ,,France Soir", în dimineaţa zi- minteşte din nou hotărîrea gu-
Pflimlin, evenimentele ce se pe dunarea Naţională Franceză a lei de 16 mai bandiţi fascişti au vernului de a interzice demon-
trec în Algeria şi Franţa con adoptat proiectul de lege guver aruncat la Marsilia două gre- straţii, adunări şi manifestaţii.
tinuă să reţină atenţia opiniei
publice mondiale, prin gravitatea namental cu privire la institui
şi pericolul pe care acestea le
prezintă nu numai pentru situa- din A L G E R IA şi F R A N Ţ A rea stării excepţionale. A- *------------ —i—i.- -------------
cţia internă a Republicii Fran cest proiect a fost adop
ceze, dar şi pentru întreaga lu tat cu 461 voturi pentru, K
me.
şi Force Ouvriere. In întreaga contra 114. Acest proiect de le îngrijorare în M aro c
F. vorba despre lovitura de Franţă au avut loc miercuri ma ge acordă astfel guvernului
forţă din Alger, pusă la cale şi * Lovitura de forţă de ia Alger * Po nifestaţii împotriva acţiunilor dreptul de a stabili domiciliu LONDRA 17 (Agerpres). — de generali şi colonei. Stăruim
săvîrşită de un grup de fascişti fasciste din Algeria. forţat oricărei persoane suspec pe lingă noul guvern asupra
ziţia şi apelul d e p u taţilor com unişti * l t l te, de a efectua percheziţii la Intr-o convorbire cu un cores necesităţii evacuării totale in ter
în frunte cu generalul Massu, In Algeria însă, extremiştii orice oră din zi şi din noapte, pondent al ziarului „News menul cel mai scurt a trupelor
lovitură cu urmări grave şi ne Chronicle“, Balafrej, preşedin franceze din Maroc“. Se anunţă
aşteptate pentru evoluţia ulte Franţa a fost decretată starea excep deţin puterea civilă şi militară. de a interzice orice spectacol, de asemenea că guvernul maro
rioară a evenimentelor. Profitînd ţională * Rebeliunea s-a extins la Con miting sau manifestaţie. tele Consiliului de Miniştri al can ia măsuri pentru întărirea
stantine şi Oran. In majoritatea Marocului, a scos in evidenţă
de situaţia politică instabilă vestiturii acestuia, ci s-au ab nu voteze împotriva guvernului oraşelor Algeriei s-au constituit Alotivînd votul deputaţilor primejdia care rezultă din pre securităţii frontierei marocano-
creată în Franţa prin numeroa ţinut de Ia vot, înlesnind ast Pflimlin, s-a evitat formarea ţi aşa numite „comitete ale sal comunişti, Jacques Duclos a de zenţa trupelor franceze în Ma
sele crize de guvern, un grup de fel constituirea unui guvern care nui guvern ultracolonialist de vării publice" — grupări fas clarat că comuniştii au votat roc. algeriene. După cum anunţă
să apere legalitatea republicană extremă dreaptă, care ar fi făcut ciste care nu recunosc legile re în favoarea acestui proiect din
extremişti — fascişti, sub con în faţa gravelor manifestări fas ca Franţa să se găsească în cauza actualelor împrejurări, „Aceasta, a spus el, este in presa, în regiunea frontierei so
ducerea comandantului unităţilor ciste, de forţă, organizate în Al faţa unui mare pericol, acela de publicane. prezent absolut limpede. Vedem
de paraşutişti din Algeria, după geria. Şi evenimentele din Alge instituire a unei dictaturi fas Dat fiind faptul că preşedinte dar a precizat că această lege acum ce se poate întîmpla in sesc. mari Torţe ale armatei re
ce au adresat un ultimatum pre ria n-au rămas fără ecou Ia Pa ciste. In felul acesta, planurile restrînge libertăţile tuturor şi es. cazul unei rebeliuni organizate
ris. Un grup de vreo mie de rebelilor fascişti nu au ajuns să le Consiliului de Miniştri, Pflim te ilogică, deoarece împiedică gale.
şedintelui republicii, au pus niî- manifestanţi au încercat în fie traduse în viaţă. lin, nu a luat chiar de la înce pe apărătorii Republicii să-şi a-
na pe putere, ocupînd clădirea cursul zilei de marţi să tulbure put măsurile ce se impuneau, a- sume dreptul de a o apăra. Declaraţia P. C» diii Maroc
ministerului Algeriei precum şi ordinea publică, îndeosebi în Imediat după aflarea ştirilor uzindu-se chiar glasuri de a se
clădirea postului de radio Al preajma clădirii Adunării Naţio din Algeria, Biroul Politic al trece cu vederea rebeliunea de Evenimentele din Algeria şi PARIS 17 (Agerpres). — La aceste zile încordate nu numai
ger. Generalului Massu i s-a a- nale, dorind astfel să împiedice P. C. Francez a dat publicităţii la Alger, Biroul Politic al Par Franţa sînt, fără îndoială, deo Casablanca a avut loc o şedin armata ci şi întreg poporul ma
lăturat imediat şi generalul Sa- constituirea unui guvern. Lovi un apel prin care cheamă oa tidului Comunist Francez, înlr-o sebit de grave. Lovitura de for ţă extraordinară a Biroului Per rocan trebuie să fie gata să a-
lan, comandantul forţelor fran tura era pregătită pînă în cele menii muncii „să dea fără întîr- proclamaţie publicată joi dimi ţă din Algeria, pregătirile pen iitic al C.C. al Partidului Co pere ţara împotriva oricăror a-
ceze din Algeria, care a anun mai mici amănunte şi pentru ziere riposta masivă care se im neaţa, cerea să se înfăptuiască tru una asemănătoare la Paris munist din Maroc la care's-a gresiuni externe şi interne.
ţat că preia controlul întregu Franţa. Grupuri de şoc trebuiau pune pentru a înăbuşi în faşă de urgenţă : destituirea şi pu arată odată mai mult pericolul discutat situaţia din Algeria. In
lui teritoriu nigerian şi sprijină să pună mîna, în capitala Fran uneltirile fasciste”. Deoarece a- nerea în afara legii a generalu ce-I prezintă pentru omenire e- declaraţia dată publicităţii de Biroul Politic al C.C. al Parti
formarea aşa-zisului „comitet de ţei, pe centralele telefonice, pe cest apel al Partidului Comunist lui Massu, arestarea şi trimite lementele fasciste, reacţionare. dului Comunist din Maroc con
salvare publică" înfiinţat de posturile de radio, să ocupe pa Francez a fost difuzat chiar în rea în judecată a complotiştilor Situaţia din Franţa, după felul Biroul Politic al C.C. al Parti sideră necesar „să se ceara re
Massu. latul unde îşi desfăşoară lucră cursul nopţii de marţi spre de la Paris precum şi a princi cum se desfăşoară evenimentele, dului Comunist din Maroc se ă- tragerea imediată a trupelor
rile Adunarea Naţională, iar a- miercuri, mişcarea republicană palului organizator — Jacques dovedeşte cu prisosinţă necesi franceze din Maroc a căror pre
Cum aceste evenimente grave poi să ia cu asalt reşedinţa pre din Franţa împotriva acţiunilor Soustelie, dizolvarea grupărilor tatea constituirii unui guvern rată că „în prezent în Algeria zenţă devine astăzi tot mal pe
se petreceau în timp ce în Adu fasciste a cuprins imediat masele fasciste şi paramilitare, respec riculoasă".
narea Naţională Franceză se dez zidenţială. chiar de miercuri dimineaţa. A- tarea libertăţilor democratice, în care să reprezinte cu adevărat au loc ' evenimente deosebit 3e
batea învestitura lui Pflimlin ca Datorită însă faptului că de cestei mişcări i s-an alăturat în special a libertăţii de întruni interesele maselor largi popu serioase“. • In declaraţie se spune că „foa
şef de guvern, comuniştii fran scurt timp şi sindicatele creştine re şi manifestare pentru oamenii lare, ale oamenilor muncii din ie ţările din Africa de nord tre
cezi n-au .votat împotriva in- putaţii comunişti au hotărît să muncii, şi pentru toţi acei care Franţa, aşa cum aceasta s-a Biroul Politic subliniază ca buie să se ridice împotriva ace
înţeleg să apere Republica. manifestat pe deplin la alegerile putchui fascist din Algeria „re lora din Algeria- şi Paris care
parlamentare din ianuarie 1956. prezintă o primejdie directă visează, la permanentizarea re
Intre timp situaţia a luat o pentru toate ţările Africii /die gimului sclavagist condamnat
CONST. MACOVEI nord“.
irevocabil de istorie“.
In declaraţie se arată că îtf
nr.n ¦|| LL im ¦ ¦I ii u w m-ii-ir r 1w * —* « — - W i " 1 .................. ..— • I ..... ..
Redacjia şl adm inistrata ziarului str. 0 Martie nr. 9, Telefon: 18§Lj§2: Jaxa plătită |to numerar conlonn aprobării Direcţiunii Generale M .I.R , flr. 230.320 din 6 noiembrie 1949 Tiparul : Intiepiin-J.-iea l’ol'^tafică ,1 Alai“ — UL\A.
