Page 55 - 1958-05

PROLETARI DÍN T O \TR ŢA RITE UNIŢI-VĂ !
Anul X Nr. 1063
ÎNTREŢINEREA
CULTURILOR
asigură
recolte
bogate
Primul p liv ii a fost
te rm in a i
Membrii gospodăriei agricole co­
lective din Daia, raionul Sebeş,
acordă o mare atenţie bunei întreţi­
neri a culturilor. Ei s-au convins
încă din anii trecuţi că aplicarea
din vreme a măsurilor pentru plivi­
rea culturilor, îngrăşarea suplimen­
tară a cerealelor de primăvară,
grăparea cerealelor — atunci cînd
este cazul — precum şi efectuarea
celorlalte lucrări de întreţinere a
culturilor la timpul potrivit, asigură
recolte bogate.
Anul acesta, colectiviştii din Da­
ia respectînd indicaţia agrotehnicii
înaintate ca plivitul să nu întîrzie
prea mult, şi-au organizat munca
în aşa fel, ca odată cu efectuarea
celorlalte lucrări din campania de
primăvară să facă şi lucrările de
întreţinerea culturilor. Şi au reuşit
acest lucru. Echipele de întreţinere
au terminat primul plivit pe o su­
prafaţă de 14’0 ha. Aceste echipe se
pregătesc pentru a executa şi plivi­
tul al doilea şi ciiiar al treilea, a-
vind astfel garanţia obţinerii unor
recolte mari la ba.
infr-o singură zi
.Membrii gospodăriei agricole co­
lective „Drumul lui benin" din co­
muna llia, profitînd de timpul fru­
mos, muncesc de zor la întreţine­
rea culturilor. Intr-o singură zi co­
lectiviştii din llia au prăşit 50 de<j
ari cu ceapă şi au plivit grîul de
toamnă pe o suprafaţă de 3 ha. nedoara şi aud mereu vorbindu-se de silvania".
Organizaţi pe echipe, desfăşurind
larg întrecerea socialistă, colectivis- .
tii din llia continuă să muncească
cu drag la întreţinerea culturilor.
9 .8 0 0 ha. c u ffu ri
au fost p liv ite
Lucrările de plivit, destul de im-<ţ
portante pentru buna întreţinere a
culturilor, au fost făcute la timpul
optim în toate comunele raionului
Alba. Pe o suprafaţă de 9.800 ha,
s-a terminat plivTTul cerealelor.
Printre primele unităţi care au ter­
minat plivitul sînt întovărăşirile din
oraşul Alba. Comunele Vinju de
Jos, Stremf, AAihalf şi Berghin, unde
sfaturile populare au acordat aten­
ţia cuvenită acestei lucrări, au fast
primele care au terminat plivitul 1.
In curînd aci va începe prăşită f-a
la porumb.
Prin muncă voluntară
Utemiştii din satul Tătăreşti, comu­
na Burjuc, raionul llia, îşi aduc o
contribuţie însemnată la înfăptuirea
lucrărilor de interes obştesc. Ei au
curăţat 25 ha. păşune, au pietruit
3.000 m. drum, au curăţat 1.200 m.
şanţuri şi au tăiat şi transportat lem­
nele de construcţie necesare pentru con­
struirea căminului cultural din satul
lor. Toate aceste lucrări au fost exe­
cutate în mod voluntar.
IM. IUGA
corespondent foarfecă de 1.000 ione, cîniăresc nu mai dajului general. Noi cu partea meca-
<D explicaţie, un îndemn, o verificare a trio- jurnalişti,
dului in care se munceşte îl face pe tovarăşul
Petru Zăooianu, şeful secţiei jurnale de la uzina
¦„Victoria“ — Gălan, să stea de obicei printre
- Concursul „Peniru cea mat bună gazetă de perete
organizat de ziarul „Drumul socialismului"
mmmm
Festivitatea !M in ă rii premiilor
W ‘: % A W
0 C. SOARE: Pe marginea etapei a colectivelor gazetelor de perete
doua a concursului între biblioteci clasate p@ primele Sosuri
(pag. 2-a) 1
® R. BUD1N: In pepiniera colectivei
(pag. 2-a)
® Duminica sportivă (pag. 3-a) Duminică dimineaţă a avut radioficare şi lucrători pe tărl-
loc La comitetul regional de par­ mul presei.
* Poporul francez este hotărît să ri­ tid festivitatea laminării pre­
miilor colectivelor de re­ Cu acest prilej, tov. Ioan S îr
posteze împotriva uneltirilor duş­ dacţie ale gazetelor de pe­ bu, redactor şef al ziarului
rete clasate pe primele lo­ ,,Drumul socialismului”, a pre­
manilor republicii (pag. 4-a) curi în concursul „Peniru cea zentat un referat cu privire la
mai hună gazetă de perete”, or­ modul de desfăşurare a.
Marţi 20 mai 1958 4 pagini 20 bani ganizat de redacţia ziarului concursului, şi a arătat totodată
„Drumul socialismului”. sarcinile ce revin colectivelor de
Întrecerea ¦AvNvXytv: redacţie ale gazetelor de perete.
k x& vîvA *: La festivitate au participat
din Valea Jiului to v .: David Lazăr, secretar al Referatul a fost urmat apoi
Colectiviştii din G.A.C. „Filimon Sîrbu“ din Comitetului regional de partid, de discuţii.
M in e rii din ioafe exploatările Văii Jiu lu i Eugen Ghişoiu, vicepreşedinte
al Comitetului executiv al Sfa­ In concluzie, tov. David La­
au răspuns chem ării celor din Lupenî tului popular regional, Rudolf zăr, secretar al Comitetului re­
Ralazs, membra in biroul Comi­ gional de partid, a subliniat
Chemarea la întrecere 23 August 1.300 tone căr- au răspuns chemării luin- tetului regional de partid, in­ faptul că in perioada concursu­
a minerilor din Lupeni bunecocsificabil şi să du-şi angajamentul ca pî- structorii cu propaganda şi agi­ lui majoritatea gazetelor de pe­
găseşte un larg ecou in realizeze unrandament nă la 23 August să extragă taţia ai comitetelor orăşeneşti şi rete şi-au îmbunătăţit activitatea
rindul colectivelor de mi- de 0,764 tone cărbune pe 5.500 tone cărbune peste raionale de partid, membri ai reuşind să mobilizeze pe oame­
neri din Valea Jiului. In post. Minerii din Lonea plan şl să sporească pro- colectivelor gazetelor de perete nii muncii in lupta pentru în­
însufleţite consfătuiri de au hotărît să extragă ductivitatea muncii la participante la concurs, redac­
producţie, minerii şi-au peste plan pină la „Ziua 0,930 tone pe post, aceas­ făptuirea sarcinilor ce le revin.
apreciat forţele şi au răs­ tori responsabili ai staţiiLor de
puns cu angajamente mo­ minerului” 5.000 tone ta făcindirse pe baza ri­ A urmat apoi inminarea pre­
bilizatoare.
cărbune şi să reducă pre­ dicării tuturor brigăzilor miilor.
Minerii din Vulcan, de
pildă, s-ia-u angajat să ţul de cost cu 2 .lei pe la nivelul sarcinilor de Premiul I:
dea peste plan pină la
tonă. Fruntaşii Văii Jiu-' plan înv. din urna curefi- 0 Gazeta de perete „Să co nstruim Hunedoara” a I.C.S.
Hunedoara (un aparat de fotografiat „Altix”).
lui, minerii din Uricani,
6 Gazeta de perete „Legumicultorul“ din G.A.G. Miceşti,
i ş t i g u r i frun, oase raionul Alba (un aparat de radio „Tesla“).
Premiul li:
In primele luni ale a- mineri în vîrstă, cu prac­ ia' sectorul II al minei, ti­ 8 Gazeta de perete „Miner uf“ de (a mina Lupeni (o bici­
cestui an, la mina Lupeni tică îndelungată in mină, nerii vagonetari Victor
au venit să lucreze în mulţi dintre noii angajaţi Bronic, Petre Gîiea, Ni- cletă).
subteran sute de munci­ au obţinut pentru munca colae Drăgoiu şi alţii, au 8 Gazeta de perete „Constructorul” de la Trustul 4 con­
tori din toate colţurile ţă­ din luna aprilie cîştiguri cişiigat intre 1.855 şi
rii. frumoase. Spre exemplu, 2.479 lei. strucţii Hunedoara (o bicicletă)
Repartizaţi pe lingă ° Gazeta de perete „Firul păcii” de la Filatura Lupeni (un
patefon cu 24 plăci).
Armarea mefalică la mina Vulcan Premiul 1 1 1 :
In scopul reducerii La abatajul frontal de In prezent, conducerea Şibot, folosesc raţional pămîntul gospodăriei. Constînd fiecare din cîte un aparat de fotografiat tîp
consumului de material pe stratul 18, unde lucrea­ sectorului IV al minei, in Aplicind minimul agrotehnic şi rotaţia culturi­ popular, cîte o mapă cuprinzînd rechizite şi ustensile pentru
lemnos, la Vulcan se u- ză brigada lui Petru Io- colaborare cu cercul lor, ei au avut posibilitatea să obţină recolte gazeta de perete — stilou, creioane colorate, bloc-notes, acuare­
tilizează de mai mult naş, acest mod de arma­ A.S.I.T., studiază posibili­ mari la hectar, in acelaşi timp asigurind şi le etc.) :
timp armarea abatajelor re dă rezultate bune. Bri­ baza furajeră pentru fermele de animale.
frontale cu stilpi metalici tatea extinderii acestei 8 Gazeta de perete „Siderurgistul” de la G.S. Hunedoara.
mici după proiectul gada şi-a depăşit planul IN CLIŞEU : colectiviştii Gheorghe Mihalcea 8 Gazeta de perete „Utilajul” de la U.R.U.M. Petroşani.
B.C.M.M. din Petroşani noi metode la alte locuri şi Silvia Jurj. seamănă lucerna pe acelaşi lot 8 Gazeta de perete „Poştaşul“ de la P.T.T.R. Deva
şi construit la U.R.U.M. in prima jumătate a lu­ de muncă, în scopul spo­ insămînţăt cu 8 Gazeta de perete „Înfrăţirea” de la U.R.C.G. Alba Iulia
nii cu aproape 300 tone arm.
Petroşani. ririi producţiei şi a pro- Meniiuni
cărbune. Di o nou cu
ducii.'lăţii muncii. Constînd fiecare din cărţi, creioane automate, acuarele etc.,
în valoare de 100 le i:
MASIVUL DE OTEL ,, Drumeţii veseli44
• Gazeta de perete „Cărbunele păcii“ de la mina Petrila
Zilele trecute, la Zlatna s-a
desfăşurat al doilea concurs
„Drumeţii veseli” cu elevii şcolii
Cei care nu au !ost in oraşul Hu- pairii ori 'mai mult decit vasul ,,Tran- nicăt socotim că aproape am terminai medii din localitate pe Ierna : 8 Gazeta de perete „Ardealul“ — Alba Iulia
lucrul şi pesle citeva zile vom trece „Horia, Cloşca şi Crişan”. 8 Gazeta de perete ,,Pentru o recoltă bogată” din Cristur
combinatul siderurgic de aici, rcimin Peste 4.800 tone de otel dntăresc la montarea laminorului le 656". Concursul condus de profeso­ 8 Gazeta de perete „Mecanicul” de la I.G.S. Hunedoara.
cu impresia că el este intr-adevăr uriaşele piese ale bhtmingului. Cala In timp ce' montorii se pregătesc rul examinator Roman Pop, a 8 Gazeta de perete „Drumul lui Lenin” din Lăpuşnic
o uzină în cadrul oraşului aşa cum cu role pe care vor fi puria.te barele scos în relief desfăşurarea răs­ 8 Gazeta de perete „Minerul“ de la mina Barza
avem multe altele in ţară. lamínale de oţel numără pesie 230 role peniru montarea laminorului de 650, 8 Gazeta de perete „Şantierul vieţii noi“ de Ia I.C.S. Hu­
şi acoperă aproape o jumătate dé ki- 'prima macara cu cleşte din hala cup­ coalei, scopul ei precum şi felul
Pe timpul burgheziei aşa era. Citeva toarelor adinei, pusă in funcţiune de
coşuri im prea mari, o hală-două, mici tomeiru lungime. La capătul căii esie 'citeva zile, a început descărcarea şi cum a participat fa răscoală nedoara.
şi întunecoase la poalele castelului marea foarfecă automată de 1000 de depozitarea lingourilor de oţel care in Zlatna şi împrejurimile. 8 Gazeta de perete „Recolta“ din Berthelot
Corvinilor) care de altfel era aproape tone, care va releza barele de oţel curînd vor ji înghiţite de marele blu­ Prin răspunsurile bune s-au 8 Gazeta de perete „Cincinalul” de la Atelierele Centrale
mai mare decit Uzinele de !ier cum li după lungimea necesară. ming. Gurabarza.
se spunea pe atunci. Astăzi putem evidenţiat elev ii: Liviu Cîmpea- 8 Gazeta de perete „Stejarul“ de la Ocolul Silvic Dobra.
pune alături peste 100 asemenea cas­ Caja de lucru a blumingului esie Montajul in timp record a blumingu­ nu, Oana Gheorghiu, Dan llies- Tuturor gazetelor de perete participante la faza regională
tele şi nu sint alil de mari cum este aproape mai înaltă decit o casă cu lui se datoreşie bunei organizări a cu, Olga Bumbu, Livia Savonia,' a concursului li s-au înmînat diplome de participare.
combinatul oţelului şi al fontei. irei etaje şi împreună cu caja de an­ muncii, perseverenţei şi inaliei califi­ Ioan Mladin, Silvia Ciciobea,
grenaj şi mctnipulaioarele constituie cări a colectivului de muncitori şi teh­ Grigorie Purcariu şi alţii. Pentru buna informare a ascultătorilor
In prezent se poate vorbi de com­ inima marelui agregat. nicieni care au crescut odată cu lu­
binatul de ia Hunedoara — Pcşiişu crările. GHEORGHE CIMPF.AM
Mare, deoarece in vremea de care vor- Harnicii constructori au reuşii ca corespondent
m- prczent sătermine lucrările de L'. D.
beam mai sus intre comuna Peştiş şi inon{aj>finisaj şi în marc parte şi ro- 9®---------------------------- LUPENI (de la subredaeţia Brîneţ, Ana Matei, Irina Faze-
noastră voluntară). Staţia de kaş, Cornel Aur, Vasiie Salomia
Hunedoara era un cimp verde, puţin ?ajui utilajelor din hala blumingului. Lucrările de montaj a întregului radioficare din Lupeni se bucură
utilaj mecanic din hala Bluming de aprecierea binemeritată a a- şi responsabilul colectivului —
mlăştinos, pe o distanţă de 5 km. Urmează doar să fie terminate instala­ Mircea Cătălin. 3ANA POPA
Acum acesi cimp a dispărut, înghiţit ţiile electrice şi alunei se poate face
fiind de marele combinat siderurgic, rodajul general apoi la cald,
care s-a întins pină ia Peştişu Mare Chiar zilele trecute, harnica echipă s-au terminat bonaţilor. Preţuirea muncii
Hale mari şi luminoase; pe ale că de monlori condusă de Gabriel Grosu Şeful staţiei, Victor (soleărin,
a făcui rodajul uriaşei foarfeci meca­ O'«»« De curînd, în cadrul inspec­
ror schelete de oţel încă nu s-a zvîn nice. Din marele număr de monlori este pe lingă toate, un bun or­ toratului raional A.D.A.S. din
tat bine miniumul,' acoperă mii şi mii nu şli de care să spui că c mai harnic. | Constructorii şi monlorii de pe şantierul marelui Laminor ţ ganizator. Emisiunile locale cu­ Orăştie a avut loc o şedinţă în
de piese uriaşe de oţel, unele abia aşc Toii muncesc cu elan, grăbindu-sc să prind interesante reportaje ci­ care s-au analizat metodele de
zate la locurile lor, altele montate şi dea blumingul cit mai curînd ut {Bluming de la Combinatul siderurgic Hunedoara au terminat * tite sau înregistrate pe bandă muncă şi rezultatele obţinute în
rodate, iar multe mai stau sub cerul funcţiune. Totuşi irebuie menţionată de magnetofon de la locurile de trimestrul I. A reieşit cu acest
liber pină le vine rindul... numea echipelor conduse de Grosu, Ra- i vineri lucrările de montaj a întregului utilaj mecanic din hala? muncă, informaţii din viaţa şi prilej că prinlr-o muncă perse­
!jn/ Arcadie, a uiemisiului Vasiie br- munca minerilor şi a filaturişti- verentă s-a reuşit oa toate
Un triaj nou cu mai mult de 20 de dci, care sini în fruntea frunlaşilor. | Bluming. Printre principalele utilaje care au fost montate şi i lor, emisiuni pentru cei mici G.A.G. din raionul Orăştie să
Unii, manevrează zilnic pesle 700 de etc. facă asigurări de bunuri şi ani­
vagoane. O mare fabrică de semifa- Maistrul Gheorghe Bocaiui I, res- ' urmează să intre în rodaj se ailă şi ioarieca de 1.000 de tone i male, planul în acest sector fiind
bricatc peniru construcţii, un cuptor ponsabil cu finisajul şi rodajul, spunea: O contribuţie de seamă o adu­ realizat în proporţie de 144 la'
mecanizat peniru producerea varului, „Anul trecut, aici căicai pe păminhil In hala principală şi în bala depozitului intermediar au ce colectivul redacţional al sta­ sută. De asemenea şi plănui "de
impresionantă prin înălţimea ei sc gol, utilajul era în gară la Peştiş; ţiei format din tov. Cornelia asigurări în mediul urbaa ă fost
impune clădirea marelui bluining şi a asinzi ain făcut un munie de oţel fost rodate pînă acum individual pentru probă 16 grupuri de^
laminorului de 650, care împreună cu mişcător, care aşleaptă doar clipa ro-
role, precum şi manipulatoarele ‘
puţin decii 24.500.000 kg., adică de
A fost montată dd asemenea şi pusă în stare de funcţiune\
i prima macara cu cleşte din sala cuptoarelor adinei, care va ser-
| v\zli II a-a transpn on rrttul liinnogroouiirriillon r ci\an!lddpe. dd inn cruunpttnoaarrpe. lIaa calaa cnuu ¦
I~*#r~o**l»e*#.» t. .« •-«•.. o»«-o**«*««»*o»«-a. #»-o-. .
AU P R I M IT S T E A G UL realizat în proporţie 'de 194 la'
de s e c t o r ş î b r i g a d ă f r u n t a ş ă sută. Prin munca susţinută, des­
făşurată de inspectorii raionali
LUPENI (de Ia subredaeţia noas­ lunii martie. In urma acesteia, cei se vorbea decît ca despre un sector A.D.A.S. s-ă reuşit ca planul
tră voluntară). Timp de o jumătate care răspund de îndeplinirea planului codaş, în cadrul întrecerii socialiste Ia asigurări de bunuri agricole
de an, sectorul de foraj Aninoasa, din de producţie au înţeles să adopte o desfăşurate în cinstea iui 1 Mai, a cîş- să fie depăşit cu 3 la sută. Re­
cadrul întreprinderii de explorări Lu­ nouă atitudine faţă de muncă. Şi aşa tigat steagul de sector fruntaş pe între­ zultate bune s-au obţinut şi în'
penî, nu-şi îndeplinea planul lunar de a fost. In cursul lunii s-au rezolvat prindere, avind o depăşire a planului direcţia asigurărilor de persoa­
producţie. Instrumentaţiile, accidentele toate instrumentaţiile, chiar şi ia son­ fizic ia sondeze de 36,36 la sută şi la ne.
tehnice, se ţineau lanţ, amortismente­ dele unde ele prezentau forme destul sonde B.U.40, de 33,18 la sută.
le, materialele şi banii cheltuiţi cu de complicate. S-a organizat temeinic Pentru munca deosebită desfă­
rezolvarea acestora se iroseau fără procesul de producţie, s-au pregătit po­ — Am fost sector codaş nu o lună, şurată în trimestrul I ăl aces­
rost. liticeşte cadrele, apoi oamenii au în­ ci mai multe la număr, dar am cîş- tui an, inspectoratului raional
tigat bătălia în întrecere. Acum ne
Situaţia acestui şantier dăduse ceput luna aprilie hoiărîţi să riştige angajăm să nu cedăm steagul, şl aver­ A.D.A.S. Orăştie i-a fost înmî­
mult de gîndit conducerii întreprinde­ steagul de şantier fruntaş pe între­
rii. Aceasta, deşi luase unele măsuri prindere. tizăm că muncitorii, tehnicienii şi in­ nat „drapelul de unitate frun­
organizatorice şi pe linie administra­
tivă, n-a reuşit să îndrepte lucrurile. Sectorul Bărbăteni, fruntaş pe întreg ginerii noştri nu se vor mai lăsa în taşă pe regiune”. Tot eu acest
Mai era necesar un efort. De data trimestrul I al anului, afirma
aceasia analiza la locul de muncă a cu multă încredere că nu va pierde urma celorlalie sectoare — a spus prilej s-au înmînat diplome de
fost făcută de către organizaţia de steagdl. Sectorul Lupeni a adoptat, ca
partid, sindicat şi conducerea întreprin­ de obicei, linia de m ijloc: nici codaş, plin de emoţie tov. inginer Ion Miclea,
derii. Cu ocazia analizei a reieşit că nici fruntaş.
nepăsarea unor oameni faţă de neînde- şeful sectorului, — cînd i s-a întmnat onoare tov. Aurel Jiboteanu, in­
plinirea sarcinilor de plan dăinuia Spre surprinderea tuturor însă, In
încă. şedinţa de analiză a realizării produc­ steagul roşu de sector frunlaş. spector şef la raionul Oiăştie şi
ţiei întreprinderii pe luna apri'ie, sec­
Analiza a avut loc pe la începutul torul Aninoasa', Le care lună de luna, Steagul de brigadă fruntaşă a fost tov. Gheorghe Bălan, inspector
limp de peste o jumătate de an, rit*
decernat colectivului sondei 5353, con­ şef Ia raionul Haţeg, pentru re­
dusă de brigadierul Victor Ciobănu, zultatele bune obţinute in acti­
tot din cadrul sectorului Aninoasa, ca­
Iatâ-l in clişeu, explicind prim-furnalislutui
re a obţinut o depăşire de plan de vitatea A.D.A.S.
Andron Ni.st or de ia furnalul 2, cum se cunoaşte
fonta după aspectul ei fizic. 05,15 la sulă. N. DAVID
GR. GOANŢA corespondent