Page 56 - 1958-05

Pag. 2
CO NSU LT IN D
feoooooooooooi^ooooooooooowowoooooooooooooooo
i i peglstru cereri il sezissri
In nenumărate rînduri s-a vorbit şi
s-a scris despre grija pe care sfatu­
rile populare trebuie s-o manifeste faţă
de cererile oamenilor niuncii< Totuşi
la unele sfaturi populare, această pro­
blemă atît de importantă este
tratată încă în mod super­
ficial. Am putea spune că este chiar
neglijată. Printre acestea se află şi
comitetul executiv al Sfatului popular
raional Alba. Constatările noastre în
această direcţie sînt destul de grăi­
toare.
Am consultat, de pildă, registrul de
cereri şi sezisări, în care sînt înre­
gistrate de la începutul anului şi pînă
în prezent un nu)năr de 174 cereri şi
sezisări, fiecare din acestea avînd spe­
cificul ei. Faptul că la reşedinţa raio­
nului numărul cererilor şi sezisărilor
este atît de mare, dovedeşte că oa­
menii au încredere în organele sfatu­
lui popular şi de aceea se adresează
acestora.
Dar această încredere a cetăţeni­
lor nu este înţeleasă în modul cel
mai just de către unii tovarăşi care
sînt însărcinaţi cu rezolvarea cererilor
şi sezisărilor oamenilor muncii. Altfel
nici nu se explică de ce la Sfatul popu­
lar raional Alba sînt cereri care aş­
teaptă să fie rezolvate încă din luna
ianuarie a.c. In această situaţie se află tului executiv. Orice sezisare sau ce­
cererea cu nr. 41 a lui Simion Stur- văzut de lege. I. MANEA.
za din Zlatna, precum şi cererile în­
registrate sub numerele 77, 82, 100,
108 etc. In total, numărul cere­
rilor nerezolvate ajunge la vreo '20.
Lucru mai grav în această problemă
îl constituie faptul că majoritatea ce­
rerilor nerezolvate sînt înaintate sfa­
tului popular raional de cîtcva luni.
Pentru rezolvarea acestora comite­ i comuna Mihalţ din raionul feriţi, de vîrste diferite, dar nu vrea să rămînă cu nimic au aflat că se construieşte noua rie de ieşiri la unităţile agricole so ­ nem în practică multe din cunoştinţele
tul executiv al sfatului popular raio­ | Alba. La nord-est, în unghiul toţi cu aceeaşi hotărîre in su­ în urma lui Mihail Cîrnaţ, pe fabrică, au fost bucuroşi. Fabri­ cialiste din satele apropiate şi alte vi­ dobîndite de elevi la lecţii şi să-i fa­
nal Alba nu a întreprins nici o ac­ t format de cele două albii, se flet — să întărească colectiva care-l întrece in virstă cu mai f ca va fi dotată cu utilaje mo­ zite la întreprinderile industriale lo­ cem să-şi iubească din suflet locurile
ţiune practică decît o simplă fermă bi­ 1 află satul Gistei.
rocratică şi anume trimiterea de adre­
se către sfaturile populare comunale, | navei, am întîlnit într-una din vram, un colectivist brunet, de nica Avram care-s in floarea ceptînd unele operaţiuni care vor vizita locurile pitoreşti de pe dru­
fie unde au venit cererile respective.
Preşedinţii sfaturilor populare comu-
hale — exemplu celor din Galda, Zlat-
na; Ighiu, Bărăbanţ etc. — au stat şi
ei pasivi faţă de rezolvarea acestor
cereri, Comitetul executiv al sfatului j săpau de zor. Făceau şanţuri la un pas, adincind cu încă o nea mai tînăiră ca el cu mai ?
popular raional crezînd că prin îna-
Muncă sanitară adivă
După teifnlnarea facultăţii, tînărul
medic Aladar Debreceni a fost repar­
tizat să lucreze în circumscripţia sâni-'
tară Şibot de care mai aparţin şi sa­
tele Aurel Vla’icu, Balomir şi Vinerea.
Ştiind să se apropie şi sa fié îndrăgit
de personalul sanitar, cît şi de cetă­
ţenii din safele respective, el a reuşit
să obţină pînă acum rezultate deose­
bite în muncă. Astfel, de la 1 ianuarie
şi pînă în prezent medicul de circum­
scripţie Aladar Debreceni a dat 1.003
A u a m e n a ja t o p o p ic ă rie
Cu ocazia întîlnirii cu deputatul în muncă voluntară s-a amenajat arena | freacă Paraschiva.
sfatul popular regional, Gheorghe Ho- de popice.
moşteanu, alegătorii din satul Hortdol,
raionul Ilia, au propus amenajarea u- interes la amenajarea acestei arene de
nei popicarii în sat; pentru ca cetă­
ţenii să-şi poată petrece timpul li­
ber în mod cît mai plăcut. Cu sprijinul
şi la îndemnul deputaţilor, aceasta Anatolie Lidvinencu, profesor, Aurel
propunere a fost realizată.
Prin contribuţie voluntară, s-au pro­
curat materialele necesare, iar prin
tţg>< j > Q - < g > •»c Ç > -<L»<{L>-<&>-c\fy -ugfr
Pe marginea etapei a doua
a c o n c u r s u lu i in tr e b ib lio te c i l-au adus comitetele de femei. Jos, Sibişel, Băcăinţi, Romoşel,
Zilele trecute a avut loc la bi­
blioteca regională din Deva o
şedinţă în care s-a analizat sta­
diul concursului dintre bibliote­
cile săteşti, ale căminelor cul­
turale, ale colţurilor roşii din
G.A.C. şi ale caselor de citit, la
siîrşitul celei de a doua etape.
Au participat inspectorii rneto-
dişti de la secţiile de învăţămînt
şi cultură ale sfaturilor popu­
lare raionale, al Sfatului popu­
lar regional, bibliotecarii biblio­
tecilor raionale şi bibliotecilor
săteşti şi ai căminelor culturale.
Cifre şi fapte
Din lucrările consfătuirii a
reieşit că în această perioadă,
bibliotecile şi-au desfăşurat
munca mai organizat şi mai
eticace decit în prima perioadă
a concursului. Biblioteca centra­
lă regională a înscris în aceas­
tă perioadă 2.026 de cititori şi
22.431 cărţi citite, iar bibliotecile
raionale 8.475. cititori, şi 80.052
cărţi citite. La bibliotecile
săteşti, în trimestrul 1 1958 au
fost înscrişi 12.125 de cititori
şi au fost citite 65.628 volume.
A crescut şi numărul biblio­
tecilor înscrise la concurs, de la
159 biblioteci ale căminelor cul­
turale aflate în concurs la sfîr-
şitul primei etape, la 230. Din
rîndul bibliotecilor săteşti, bi-
biiote'ca (En Lîvădea S fost eac-
y\
«s
intarea unor adrese către sfaturile co­
munale s-a achitat de sarcină, s-a
mulţumit dpar să mai specifice în
registru „înaintat spre rezolvare sfa­
tului popular comunal X“.
Din toată această tărăgănare a mai
ieşit la iveală şi faptul că foarte multe
cereri care sînt încă nerezolvate au
fost repartizate spre rezolvare chiar
unor şefi de servicii din cadrul sfa­
tului raional. La rîndul lor şi aceş­
tia le-au tratat tot cu indiferenţă. In
această situaţie sînt tov. ing. Emil
Rotaru, şeful secţiei agricole, Teodor
Drevet, de la serviciul cadre, Cornel
Stanciu, de Ia serviciul juridic şi al­
ţii. air
Credem că cele cîteva nereguli ară­
tate mai sus îşi au rădăcina însăşi în
tratarea cu indiferenţă de către comi­
tetul executiv al sfatului popular ra­
ional şi respectiv ale celor cc/munale
a cererilor oamenilor muncii. Numai
aşa se explică de ce din anul trecut
şi pînă în prezent problema rezolvării
cererilor oamenilor muncii nu a fost
analizată decît o singură dată de că­
tre comitetul executiv. Se impune ca
rezolvarea cererilor oamenilor muncii
să fie în atenţia tuturor şefilor de
servicii în frunte cu membrii comite­
rere trebuie rezolvată în termenul pre­
IJ n* pepiniera
* corespunzătoare. Mai mult, cup­
t unele cazuri nu pot acoperi ne­
* Acolo unde se varsă apa Tir- adinei pentru plantarea viţei tari le acoperă. Aici, Mihail
f navei în Mureş, este situată de vie în pepinieră. Oameni di­ Marcu, de „numai“ 76 de ani.
Aici, pe malul drept al T ir fruntea echipei pe Nicolae A- tinerelor Anica Cîrnaţ şi Vero­ bricaţie va fi mecanizat — ex- ziţi de prof. Georgeta Profopopescu gească patria lor.
I zilele trecute pe harnicii colec-
? tivişti din sat. Soarele încă n-a-
ţ pucase să se oglindească în
I apa liniştită a Tîrnavei, cînd
* colectiviştii, vîrstnici şi tineri,
consultaţii^ dovedind multă atenţie în
tratarea pacienţilor. Cu ajutorul per­
manent al felceriţei Mioara Cernat a
făcut — acolo unde a fost cazul — pe
raza circumscripţiei vaccinări I.A.B.,
antidifterice, B.G.G., vaccinări pentru
combaterea poliomielitei şi altele.
Grupa sanitară pe care o conduce,
a reuşit să se claseze în concursurile
raionale pe locul I, iar în concursul
regional pe locul III,
Printre cei care au depus mai mult
popice au fost tov. Aurel Mîrza, de­
putat în sfatul popular rmonal Ilia,
Susan, Sabin Aîîrza şi alţii.
ŞTEFAN MORARCJ | şanţul adine, o grupă de săpă-
corespondent U-9,. q. .«./©. o-*®., o--«-
clusă din concurs pentru rapor­
tare de date false.
Dacă înainte vreme, - mani­
festările de masă ale muncii cu
cartea s-au desfăşurat la întim-
plare, in a doua etapă a con­
cursului ele le depăşesc nume­
ric şi mai ales calitativ, datorită
unei îndrumări mai temeinice
din partea organelor de control
şi ajutorului dat de organizaţii­
le de partid, U.T.M. şi sfat.
Biblioteca sătească din Sarmi-
zegetusa a înscris în primul tri­
mestru din 1958, 405 cititori,
biblioteca din Teiuş 635 cititori,
cea din Miercurea 452 cititori,
din Petreşti 405 cititori, Zlatna
412, Ighiu 410, Gurasada 517
cititori, Dobra 440 cititori etc.
Majoritatea bibliotecilor săteşti
din regiune au înscris între 250
pînă la 635 de cititori, avînd
citite intre 1.300 şi 4.950 de
cărţi.
Meiode şi acţiuni
Acţiunile de masă au fost a-
xate in general pe temele cele
mai actuale ale satului. Colec­
tivul bibliotecii săteşti din
Miercurea pentru a sprijini
transformarea socialistă a agri­
culturii, a prelucrat cu ţăranii
individuali din sat statutul mo-
'del al G.A.C., a distribuit 352
de cărţi agrotehnice şi cu aiu-
id;ül té'fciefenilor agronomi a
W fflM U L 'SOCIALISMULUI
wBi#utäimuMBGsmmrsti
Printre picturile prezentate Ia expoziţia regională de artă
plastică care a fost nu de mult organizată la Deva, a lost pre­
zentată şi această frumoasă pictură în ulei. Ea aparţine picto­
rului I. Budiu şi este intitulată „Peisaj”
in Editura Politică au apărut:
N . K r u p sk a ia : „Lenin ca propagandist şi ag itato r“
Apărută în colecţia „In ajutorul pro­
pagandistului şi agitatorului", broşura
scoate în evidenţă principalele trăsă­
turi care caracterizează măiestria de
propagandist şi agitator a lui V. 1. Le­
nin. In prima parte se arată felul
cum se pregătea Lenin şi cum îşi
desfăşura el activitatea de propagan­
dist: tot aici sînt expuse caracteristi­ este deosebit de folositoare propagan­
cile propagandeileniniste. Iar în
cea de a doua parte a lucrării 32 pag.
colective
— muncesc încordat. Iată-1 în bine de 20 de ani şi în urma derne. întregul proces de fa­ cale. 0 grupă de excursionişti călău­ natale, raionul şi regiunea, să-ndră-
statură potrivită, cu braţele
vînjoase, care înfige cu putere
sapa-n pămint. Are 28 de ani.
In urmă, soţia lui, Veronica,
lucrează la acoperit. Imediat
brazdă şanţul, sapă un tînâr
care abia a împlinit 18 ani..
Este Carol Nagy. Nu vrea să
râmină in urma lui Avram cu
nici un chip. Fratele lui, un
ştrengar de 16 ani, cu faţa arsă
de soare, care împrăştie, îm­
preună cu Paraschiva Frăţilă
praful dezinfectant de hexaclo-
rat în urma colectivistei Anica
Truţă — o altă săpătoare care
se ţine „scai“ de bărbaţi —
îl încurajează:
— Aşa Cornel, dă cu sete.
Nud scăpa pe badea Avram,
că nu-l mai prinzi.
— N-ai nici o grijă. Vezi ani să dea producţie.
mai bine de tine să nu te iit-
ţ Pufnesc amindoi in ris şi
lucrează mai departe.
Colectivistele Silvia Ciortea,
Valeria Bota, Letiţia Man,
Floarea Cîrhăl şi Rozalia
Domşa, plantează viţa. Toate
lucrează cu hărnicie. După ce
{ firele de viţă sînt aşezate în atît cît au obtinut anul trecut, f americane, împotriva unei „de­
•©• • »0» *0« »0. «*» «O»•tf'-i i n i * ¦C. 0« »0« »0« i> - 6 - •0*-* le discriminări rasiale. „Lizzie
< g > <^>«^»¦4
organizat consfătuiri pe teme a-
gricole. La tel s-a procedat la
Sarmizegetusa, Petreşti, Teiuş,
Ighiu, Geoagiu, Vinerea, Zlat­
na, etc. In ce priveşte recenziile
ele au depăşit cu mult ca număr
minimul prevăzut in instrucţiu­
nile concursului. La cele 39 de
biblioteci săteşti s-au ţinut peste
200 de recenzii diferite. Mare
este in această perioadă şi nu­
mărul serilor literare şi de bas­
me pentru copii. Activitatea
bibliotecilor săteşti s-a extins
şi asupra bibliotecilor căminelor
culturale pe care le-au ajutat
prin biblioteci mobile şi prin în­
drumare. Bibliotecara Elena So-
lomon din Miercurea a îndru­
mat bibliotecile căminelor cul­
turale din Cunţa, Draşov, Spring
şi Dobirca, bibliotecara Ioana
Zdrenghea din Petreşti s-a ocu­
pat de bibliotecile căminelor din
Sibişel şi Laz, bibliotecarul Ilie-
şu din Sarmizegetusa a îndru­
mat Hobiţa, Peşteana, Zeicani,
Breazova, etc. Este.de remarcat
iniţiativa secţiei de învăţămînt
şi cultură şi a bibliotecii raio­
nale din Sebeş, care a reparti­
zat bibliotecilor săteşti pentru
îndrumare cîte 3—4 biblioteci
ale căminelor culturale.
Cercurile de citit şi-au desfă­
şurat activitatea mai mult decît
mulţumitor. La cele 450 de
cercuri de citit ale biblioteci­
este vorba despre modul în care în­
ţelegea Lenin munca de agitaţie de
masă, despre exemplul personal pe
care l-a dat ca agitator.
Conţinînd un bogat material din
experienţa genialului conducător al
proletariatului, V. I. Lenin, broşura
diştilor şi agitatorilor, tuturor activiş­
tilor de partid şi de stat.
vîrstei ( nici una n-a trecut de f
24 de ani). Aproape de el lu- j
creazâ un alt bătrînel, Izidor |
Frăţilă, împreună cu colectivis- ;
ta Anica Cimpean, de aseme- f
bine de 30 de ani. Nici unul
nu se lasă. Acoperă cu repezi-
dune viţa de vie, fără să dea
un pic de răgaz plantatoarelor.
După ei colectivista Susana
Ciugudean acoperă cu pămint
mărunt virfurile. Cînd ea a-
/unge la capătul riadului, pri-
mii săpători au şi făcut 20—30
de metri la alt şanţ. Şi, aşa,
unii după alţii, colectiviştii clin
Cistei, pun in pepinieră rînd
după rînd, plăpîndele viţe de ţ nobile, nu din rîndurîle oameni­
vie, care in toamnă se vor ridi- ? lor „onorabili“, ci mai curînd
r.a viguroase, tocmai bune de j din categoria declasaţilor şi de­
plantat pentru ca in viitorii $ căzuţilor morali stigmatizaţi de
Pepiniera aceasta, in care t
colectiviştii vor planta 300.000 ;
de viţe, face parte din planul
pentru dezvoltarea gospodăriei.
De aici şi de la fermele anexe
ce le au, colectiviştii şi-au
propus să realizeze in acest
an venituri, băneşti de peste
300.000 lei, adică încă odată ] „modului de viaţă” şi justiţiei
R. BUDIN 7* mocraţii“ întemeiată pe barbare­
lor săteşti s-au ţinut peste 4.000 La sfirşitul celei de a doua
de lecturi cu participarea a nu­ etape s-au clasificat fruntaşe
meroşi ţărani. Un aport deose­ bibliotecile căminelor culturale
bit în bunul mers al cercurilor din Draşov, Doştat, Galda de
Temele prelucrate au fost cu­ Silvaşu de Jos, etc. Bibliotecile
legeri din ziare şi reviste, re­ căminelor culturale din raionul
cenzii, prezentări de cărţi, sfa­
turi pentru gospodine, etc. Pu­
tem aminti ca fruntaşe cercurile
bibliotecii din Gurasada, Dobra,
Miercurea şi Petreşti. A4are par­
te a cercurilor de citit muncesc
organizat pe baza unui plan de
muncă minuţios întocmit şi a-
desea in casa în care se adună
cercul se găseşte şi cîte o bi­
bliotecă.
Colportajul — difuzarea căr­
ţii la casa cititorului — dînd
rezultate de seamă în prima e-
tapă, a fost amplificat. Fruntaşe
ale acestei acţiuni se numără
bibliotecile din Turdaş, Sarmi­
zegetusa, Miercurea, Dobra, Pe­
treşti şi altele. Cele 18 ore pre­
văzute de regulament pentru
colportaj s-au respectat în cea
mai mare parte şi chiar depă­
şit. Sînt însă şi unele biblio­
teci săteşti ca cele de la Hă-
rău, Roşcani, Beriu, Balşa, Bert-
helot şi Vinţu de Jos, ca şi cele
de la Streisîngeorgiu şi Mihalţ,
care au privit concursul cu
comoditate şi lipsă de interes.
Efectul acestui mod de a privi
problema se reflectă în numărul
mic de cititori şi de cărţi citi­
te. Minimele prevăzute de regu­
lamentul concursului nu au fost
realizate. Sînt multe biblioteci
ale căminelor culturale care au
întrecut activitatea bibliotecilor
săteşti.
Un complex al industriei
locale la Brad --—..
La marginea oraşului Brad,
lîngă şoseaua care duce spre Ţe-
bea, a apărut în toamna anu­
lui trecut un grup de sondori.
După cîteva zile de calcule şi
măsurători, pe terenul viran s-a
instalat o sondă. Toate lucrări­
le de forare au dat rezultate bu­
ne. Trecătorii se întrebau
nedumeriţi: „Ce or ii mai
descoperit şi aici“ ? In acest
timp, în biroul de proiectări
din oraşul Deva, un grup de
tehnicieni şi ingineri întoomeau
un desen complicat. Era pro­
iectul de construcţie a noului
complex de industrie locală din
oraşul Brad.
Vestea’ că a început şi trans­
portul de materiale a făcut în
scurt timp ocolul întregului o-
raş. Peste tot se discută de noul
complex. „In prima urgenţă —
spuneau cetăţenii — va trebui
să înceapă construcţia fabricii
de pîine”. Pentru a vedea în ce
măsură, oamenii au dreptate, ne­
am adresat tov. Nicolae Zăhuţ,
directorul întreprinderii de in­
dustrie locală, care pe baza do­
cumentaţiei de construcţie, ne-a
dat unele lămuriri.
— Da ! (aonstrucţia unei fa­
brici de pîine este o cerinţă a
cetăţenilor. De aceea lucrările
50 bani. ei, vor fi executate în prima ur­ pul de eleve, care va pleca şi în a- doreso să viziteze Hunedoara şi să
genţă. Şi, iată dece. La noi pîi- cest an pe un asemenea traseu, sub vadă combinatul, inima de oţel a ţării
nea suferă din punct de vedere conducerea prof. Eugenia Moldovan, noastre. Mare va fi de aselmenea bucu­
a calităţii, întrucît la ora actua­
lă se fabrică în condiţiuni ne­
toarele pe care le avem acum în
cesarul. De aceea, cînd oamenii
Cu mai bine de şapte decenii
în urmă, marele scriitor Guy de
j Maupassant crease din figurile a
f două sărmane prostituate, ero­
i inele nuvelelor sale „Bulgăre de
* seu” şi „Domnişoara .Fiii” —
î simboluri ale eroismului, demni­
| tăţii umane şi spiritului de sa­
j. crificiu. Maupassant demonstra
* astfel în chip ¦emoţionant că în-
• tr-o lume a laşităţii şi turpitu­
î dinii burgheze, împrejurări tra­
? gice scot la iveală suflete mari,
| local de noapte dintr-un orăşel
morala burgheză.
în celebra sa piesă „Lizzie
Mac Kay” care a inspirat ecra­
j nizarea de faţă, cunoscutul ro­
?
mancier şi dramaturg francez
lean Paul Sartre reia aceeaşi i-
j dee. Ea slujeşte însă unui ve­
l hement rechizitoriu împotriva
f
| grafici progresiste franceze.
Brad în anul 1957 au avut 4.095
cititori şi 12.555 cărţi citite, iar
în primul trimestru din 1958 ei
au înscris deja 3.214 cititori şi
10.202 cărţi citite. In raionul O-
răştie la 30 de biblioteci ale că­
minelor culturale s-au înscris
2.269 cititori care au citit 6.180
de cărţi. Este impunătoare şi ci­
fra ca şi varietatea manifestări­
lor de masă susţinute aici. Cu
mai puţin frumoase rezultate, la
sfirşitul celei de a doua etape
se prezintă bibliotecile săteşti
şi ale căminelor culturale din
raioanele Ilia şi Hunedoara. Lip­
sa porneşte de la dezinteresul
cu care privesc problema orga­
nele raionale competente.
De altfel, nu toate comitetele
executive ale staturilor populare
raionale sau săteşti, se preocu­
pă de munca culturală şi mai
ales de munca cu cartea în a-
ceeaşi măsură cu care se preo­
cupă de alte compartimente de
activitate. Sfaturile populare şi
secţiile de învăţămînt şi cultură
din raioanele Orăştie, Haţeg,
Hunedoara şi Ilia, au lăsat sar­
cina conducerii concursului doar
pe seama bibliotecilor raionale,
care şi ele la rîndul lor le-au
„virat“ în contul nimănui. Din
partea unor sfaturi populare co­
munale ea Streisîngeorgiu, Be-
Nr! 106â
implică munci manuale. De a- de aici — toţi de la T.R.C.L.H.
semenea, noua fabrică este pre­ — se aflau în prima zi a lucră­
văzută eu o magazie la etaj, rilor. Munca era organizată pe
care prin intermediul unui sis­ eohipe. Unii amenajau baraca-
tem de timoace va furniza făi­ mentele, alţii transportau balas­
na in mod automat, direct In tul necesar lundaţiei, iar o par­
procesul de fabricaţie. Dat fiind te trasau aliniamentele pentru
faptul că majoritatea operaţiu­ săpături. La faţa locului am a-
nilor sînt mecanizate, se va per­ flat de la tehnicianul V. Adam
mite obţinerea unei pîini de şi alte amănunte. El ne-a ex­
bună calitate. Sît priveşte aco­ plicat că după terminarea fa­
perirea necesarului de pîine pen­ bricii de pîine se va începe tot
tru populaţie, noua fabrică îl aici construirea mai multor ate­
va asigura întrucît ea va avea liere de tîmplărie, tinichigerie,
o capacitate de 18 tone în 24 fierărie, etc. şi că toate acestea
de ore. Ia un loc vor forma un adevă­
Am mulţumit tov. Zăhuţ pen­ rat oomplex al industriei locale
tru explicaţiile date şi ne-am în­
în raionul Brad.
dreptat spre şantier. Muncitorii
I. M.
Pe linia respectării
tradiţiilor şcolare
Pentru a păstra tradiţiile şcolii, co­ mul Gălzilor, ajungînd pînă la lacul
lectivul didactio al şcolii medii nr. 1 Iezer, © altă grupă în frunte cu prof.
din Alba Iuliaj a hotărît ca Ia înche­ Gh. Glugudeanu vor face cunoştinţă
ierea anului şcolar, elevele din ulti|tna cu industria din Zlatna, iar o a tre­
clasă să întreprindă o excursie mai ia grupă va întreprinde împreună cu
lungă în ţară, cu care ocazie să fie prof. (gpnstan{a Iancu şi Profirie Pop,
vizitate oraşe şi regiuni pitoreşti, locuri o ieşire la şantierele arheologice de la
istorice, întreprinderi industriale, in­ Grădişte şi Gosteşti. Ne vom strădui
stituţii de cultură etc. Pe lîngă gru­ să s'atisfacem şi dorinţa acelor elevi care
vom mai organiza în primele săptă- ria clasei a X-a A, cîştigătoare a
mîni ale lunii iunie şi alte excursii concursului „Drumeţii veseli“, căreia
şi. vizite de mai scurtă durată pentru 0.G.S. şi Radiodifuziunea Romînă i-a
cunoaşterea raionului şi 'ă regiunii oferit plăcerea de a petrece 2 zile la
noastre. Astfel vor fi întreprinse> prin o cabană din Garpaţi.
grija pref. Lucian Munteanu, o se­
Noi sperăm că prin excursii să pu­
"i
Prof. LASCID TIT LIVIU
-®©0 ©-
99Linie Mac Kayes
Mac Kay” este totodată mesajul îi luase apărarea deoarece vic­
vibrant al dragostei faţă de oa­ tima şi prietenul lui, un alt ne­
meni fără deosebire de credinţă gru, încercaseră să o dezonoreze.
religioasă sau de rasă. Cu toate presiunile şi şantajele,
fata refuză această falsă măr­
Damă de consumaţie la un turie pînă în momentul cind se­
natorul intervenind direct izbu­
M aeU f teşte să mintă fata şi să obţină
o declaraţie care ii dezvinovă­
O PRODUCŢIE A STUDIOURILOR ţeşte nepotul.
FRANCEZE Monstruoasa încercare serveş­
te drept pretext dezlănţuirii po­
gromului împotriva negrilor din
din Sudul Statelor Unite, Lizzie oraş. Prietenul negrului, urmă­
Mac Kay asistă în trenul cu care
plecase din New York Ia o încă- rit de mulţimea furioasă se re­
erare în cursul căreia nepotul u-
nui senator influent ucide un ne­ fugiază la Lizzie. Lizzie va scă­
gru. Ancheta judiciară dove­
deşte vinovăţia criminalului. pa în ultima clipă viaţa sărma­
Fiu! senatorului, Fred, încearcă
prin toate mijloacele să smulgă nului nevinovat ? Filmul ne-o
de la Lizzie o declaraţie falsă
prin care să afirme că ucigaşul va spune.
Vibrant mesaj al dragostei şi
prieteniei între oameni „Lizzie
Mac Kay” este una dintre rea­
lizările valoroase ale cinemato­
Filmul rulează pînă în 22 mai
pe ecranul cinematografului
„Filimon Sîrbu“ din Deva şi in
regiune în continuare.
riu, Hărău, Ilia etc. nu există tate pentru sporirea producţiei
la ba. etc.
suficientă preocupare pentru a-
O altă lipsă care se conturea­
sigurarea condiţiilor materiale ză clar este că nu toate uni­
tăţile au fost cuprinse în prima
necesare bunei funcţionări a bi­ şi a doua tază a concursului,
încă nu e tîrziu pentru a fi an­
bliotecilor : mobilier, local cores­ trenate şi unităţile rămase în
urmă. Se cere însă multă preo­
punzător, etc. cupare din partea organelor ra­
ionale care trebuie să se depla­
N u s-a fă c u t lotul seze mai des pe teren pentru
a controla şi îndruma activita­
Dacă nu toate bibliotecile sînt tea bibliotecilor.
la înălţime in cadrulacestui In cea de a treia etapă a con­
concurs, vina o poartă şi unii cursului, munca cu cartea va
trebui să tie mai mult axată pe
inspectori metodişti de la secţii­ problemele actuale ale satelor
noastre. In acest sens vor trebui
le de învăţămînt şi cultură ra­
organizate mai multe biblioteci
ionale, care preocupaţi doar de
mobile cu caracter agricol de
problemele şcolare, neglijează în către bibliotecile raionale şi să­
mod nepermis îndrumarea acti­
vităţii bibliotecilor. Nu e de mi­ teşti.
rare atunci că şi unele cadre La sfirşitul consfătuirii ce ă
didactice caută să se debara­
seze de cele 6 ore de muncă cul­ avut loc la Deva au fost evi­
turală. denţiate, inmînîndu-li-se drape­
Sînt numeroase cadrele didac­ le de unităţi fruntaşe pe regiu­
tice care au înţeles să ajute din ne bibliotecii raionale din Sebeş,
toată inima munca cu cartea: bibliotecii săteşti din Miercurea
Zoie Barbu din Teiuş, Suciu
Versăvia din Draşov, Ioan şi bibliotecii căminului cultural
Scheau din Galda de Jos, N. din Galda de Jos.
Gabor din Băiţa, Gh. Pelro-
vici din Sarmizegetusa ele. Sec­ In perioada celei de a treia
ţiile de învăţămînt şi cultură faze a concursului intre biblio­
să nu-şi scuture de pe umeri a- teci, munca va trebui desfăşu­
ceastă răspundere.
rată de aşa manieră incit să se
O mare lipsă o au şi orga­
nele şi organizaţiile de partid respecte şi să se realizeze lozin­
şi de stat care nu au mobilizat ca sub care a fost pornit con­
suficient bibliotecile ca prin ac­ cursul : „nici o casă de ţăran
tivitatea lor să contribuie la re­
zolvarea problemelor mari alo muncitor fără cititori“.
satului ca : transformarea socia­
C. SOARE
listă a agriculturii, executarea
la timp a lucrărilor agricole, a:
plicarea unei agrotehnici înain­