Page 58 - 1958-05
P. 58
Paoc 4 D W MU!. SO CIALISM U LU I Nr. 1063
sy^SKyBay % lâKHIfezittsgMM
Populaţia R. kI.I salută rezultatele Lri • xdimvelßsdtinl • jxliüneie slin. • xittuneSô stinl
vizitei preşedintelui Nasser In U.R.S.S.
CAIRO 19 (Agerpres). TASS n u n ţă : Relevind marea impor
anunţă : Populaţia Republicii tanţă a vizitei preşedintelui Re
Arabe Unite salută rezultatele publicii Arabe Unite, Gamal
călătoriei lui Gamal Abdel Nas- Abdel Nasser, in Uniunea So
ser, preşedintele R.A.U. în Uni vietică, Mohi Ed Din, redactor
unea Sovietică. La 17 mai au şef al ziarului „Al Masa” scrie
continuat la Cairo festivităţile că această vizită a confirmat şi
cu prilejul Întoarcerii preşedin întărit prietenia sovieto - arabă. Pentru unitatea forţelor Poporul francez este hotărît
telui Nasser din Uniunea So Mohi Ed Din face parte din gru
vietică. pul de ziarişti care au însoţit clasei muncitoare germane să riposteze împotriva uneltirilor
pe preşedintele Nasser în vizita
In cursul zilei delegaţii de sa în Uniunea Sovietică. El Scrisoarea C.C. al P.S.U.G. adresată delegaţilor duşmanilor republicii
oameni ai muncii, ai -sindicate scrie: Vizita noastră în Uniu la Congresul P.S.D. de la S tuttgart
lor şi organizaţiilor obşteşti, de nea Sovietică ne-a întărit con
studenţi şi elevi s-au îndreptat vingerea că consolidarea prie BERLIN 19 (Agerpres). Du numai a populaţiei R. D. Ger PARIS 19 (Agerpres). In a- tetului Central al Partidului de luni, trimiţînd în Algeria ar
spre reşedinţa preşedintelui teniei sovieto-arabe va servi pă cum anunţă A.D.N., Comite mane, ci şi a întregii Germanii. ceste zile diferite organizaţii po Comunist Francez sosesc lele- mament şi echipament militar
R. A. U. Ei purtau steaguri şi cauzei păcii şi libertăţii din lu lui Central al Partidului Socia litice, sindicale şi obşteşti din grame de solidaritate frăţească suplimentar. Ziarul arată ci
pancarte cu cuvinte de salut la mea întreagă. Lucrul cel mai mi list Unit din Germania a adre Scrisoarea explică poziţia Franţa cheamă pe toţi democra din partea partidelor comuniste aceste noi măsuri militare vor
adresa preşedintelui Nasser şi nunat pe care ham văzut în sat o scrisoare delegaţilor la P.S.U.G. in problema reunifică- ţii să^se ridice în apărarea re şi muncitoreşti din alte ţări. atrage după sine sperrirea chel
de aprobare a politicii de prie timpul vizitei noastre in Uniu Congresul Partidului social-de rii Germaniei. Reunificarea în publicii : Asemenea telegrame s-au pri tuielilor militare ale Franţei cu
tenie şi colaborare cu Uniunea nea Sovietică a fost încrederea mocrat din Germania, care s-a pace şi libertate, declară C. C. mit, printre altele, de la i’ C. încă 80 miliarde de franci.
Sovietică. Delegaţii şi-au expri oamenilor sovietici în cauza pă deschis la 18 mai la Stuttgart. al P.S.U.G., nu este posibilă de- In primele rînduri ale celor Italian şi P. C. din Finlanda.
mat satisfacţia faţă de rezulta cii şi năzuinţa lor sinceră de a Subliniind, că interesele naţio cit atunci cînd înarmarea ato care au luat atitudine împotri Guvernul a adoptat de ase
tele tratativelor dintre guvernul asigura pacea. Această năzuin nale ale poporului german cer mică a Germaniei occidentale va complotului militaro-îascist Ciivîntarea ra d io d ifu za tă menea măsuri decurgîud din
Uniunii Sovietice şi guvernul ţă de pace poate fi remarcată menţinerea păcii, C. C. al va fi zădărnicită şi cînd va fi păşesc comuniştii irancezi. Con introducerea stării excepţionale
R.A.U., apreciind'u-le ca o con clar în marile eforturi pe care P.S.U.G. declară că sarcina na creată în Europa o zonă denu- ducerea Partidufui socialist a a lui P flim lin în ţară : instituirea unui control
tribuţie importantă la cauza în ţională fundamentală a clasei clearizată. Pentru reunificarea dat publicităţii o declaraţie in poliţienesc pe şosele, arestarea
tăririi păcii în Orientul apro le depun oamenii sovietici în muncitoare germane şi a parti în pace şi libertate este necesa care cheamă populaţia ţării „să PARIS 19 (Agerpres). In imediată a persoanelor acuzate
piat şi mijlociu şi in lumea în delor muncitoreşti germane o ră retragerea treptată a trupe fie gata să dea o ripostă orică seara de 17 mai, Pflimlin, şeful de acţiuni ilegale, introducerea
opera de construcţie paşnică, constituie în prezent zădărnici lor străine din ţările europene ror uneltiri ale elementelor sub guvernului francez, a rostit o de restricţii asupra călătoriilor în
treagă. rea înarmării atomice a Germa şi ieşirea celor două state ger versive“. cuvintare radiodifuzată în care afara metropolei pentru toţi ce
precum şi în arta şi literatura niei occidentale şi crearea unei mane din blocurile militare e- a subliniat că „Franţa trece în tăţenii francezi, inclusiv membrii
zone denuolearizate în Europa. xistente — a Germaniei occi Federaţia Partidului radicali prezent prin momente grele, parlamentului.
CAIRO (Agerpres) TASS a- lor, care condamnă războiul. dentale din N.A.T.O. şi R. D. lor şi radical-sociaf işti lor din care pot avea o influenţă hotă-
©e- In legătură cu aceasta, C.C. Germane din Tratatul de la departamentul Sena atrage aten rîtoare asupra destinelor ei“. El -k
al P.S.U.G. subliniază că în po Varşovia. ţia asupra „necesităţii insisten a recunoscut că organizatorii
Succesul a rtiş tilo r C irc u lu i de stat litica internă şi externă Parti te“ de a mobiliza întreaga ţară putchului militar fascist din Al PARIS 19 (Agerpres). Agen
dul Socialist Unit din Germania C.C. al P.S.U.G. subliniază în apărarea instituţiilor republi geria „au complici în Franţa“ şi ţia France Presse anunţă că
al R. P. R. la Moscova şi guvernul R. D. Germane por în mod deosebit că reunificarea cane. Federaţia propune depu a exprimat hotărîrea guvernului sîmbătă a avut loc o şedinţă ex
nesc de la principiul menţinerii Germaniei este cauza poporului taţilor săi din parlament să ur francez de a face tot ce este ne traordinară a Consiliului de Mi
MOSCOVA 19 (Agerpres). care au prezentat un program păcii, de la faptul că viitoarea german însuşi. Crearea unei mărească ca legea privind situ cesar pentru instaurarea unei niştri francez, prezidată de pre
TASS anunţă: La invitaţia Mi variat şi interesant. De un deo Germanie unită trebuie să fie o Confederaţii a celor două state aţia excepţională „să nu fie fo „păci juste în Algeria, care să şedintele Franţei, René Coty.
nisterului Culturii al U.R.S.S., sebit succes s-au bucurat dresoa- Germanie democratică şi iubi germane este singura cale reală losită împotriva partidelor re fie rezultatul victoriei soldaţilor
in Uniunea Sovietică au sosit rea de lei Dina Mihalcea, artistă toare de pace. spre unificare, deoarece ea asi publicane şi democratice“. noştri“. In comunicatul dat publicităţii
artiştii Circului de stat al Re emerită a Republicii Populare gură posibilitatea înfăptuirii u- după terminarea şedinţei se ara
publicii PopiRm-e Romîne. Pri Romîne şi clovnul Ţăndărică, înarmarea atomică a Germa nor măsuri comune pentru des Asociaţia naţională a foştilor Subliniind că guvernul inten tă că au fost luate măsuri pen
mul spectacol a avut loc la 17 un artist talentat, comic exce niei occidentale, subliniază C.C. tinderea încordării şi pentru participanţi Ia mişcarea de re ţionează să folosească situaţia tru apărarea unităţii naţionale
mai la circul de vară al Par lent şi minunat balansor. al P.S.U.G., ascute încordarea realizarea unui acord în dome zistenţă a condamnat pretenţiile excepţională decretată la 17 mai şi a ordinei publice. Printre ast
cului central de cultură şi odih La spectacol a-, asistat Mihail internaţională şi măreşte perico niul relaţiilor economice şi cul generalului De Gaulle de a in în ţară „împotriva acelora care fel de măsuri figurează regle
nă „Gorki“. Spectatorii au pri Dalea, ambasadorul Republicii lul unui război. Ea este legată turale. troduce dictatura. In declaraţia încearcă să se ridice împotriva mentarea ieşirii cetăţenilor fran
mit călduros pe artiştii romîni Populare Romîne în U.R.S.S. de crearea în Germania occi sa, asociaţia subliniază că ati legii“, Pflimlin a afirmat nefon cezi de pe teritoriul metropolei
dentală a dictaturii forţelor mi In încheiere C.C. al P.S.U.G. tudinea Iui De Gaulle „încura dat că democraţia este amenin şi prelungirea termenului de
------------------------- —o s litariste şi clericale. In prezent declară că în prezent există jează complotul din armată îm ţată nu numai de elementele de menţinere sub arme a ostaşilor
sarcina constă în a uni forţele toate posibilităţile pentru a lup potriva republicii“. Asociaţia a- extremă dreaptă, ci ar fi ame din actualul contigent.
Lupta grevistă a oamenilor muncii clasei muncitoare germane, ale ta cu succes împotriva înarmă nunţă că „este solidară cu toţi ninţată şi de forţele de stînga
englezi întregii populaţii iubitoare de rii atomice a Germaniei occi cei care au hotărît să apere re ale ţării. ?
pace, împotriva duşmanului po dentale. Nu ne îndoim, se spu publica“. Noi cerem, se spune
LONDRA 19 (Agerpres). Pe Steel“* din Swenton ai cărei porului german — imperialismul ne în scrisoare, că întreaga, cla în declaraţie, luarea de măsuri La 18 mai au devenit cunos SAINT MALO 19 (Agerpres)
zi ce trece lupta grevistă a oa muncitori cer majorarea salarii german — şi a face să cadă din să muncitoare germană, toţi necruţătoare împotriva genera cute hotărîrile guvernului pri La 17 mai s-au încheiat lucră
menilor muncii englezi ia o am lor. 500 de muncitori de la uzina mîinile sale arma atomică. Răs germanii interesaţi în menţine lilor şi a celorlalte elemente vind Algeria. După cum subli rile Congresului naţional al Par
ploare tot mai mare. constructoare de maşini din punderea principală pentru rea rea păcii şi reuniiicării patriei subversive. niază ziarul „Journal du Di- tidului catolic M.R.P. (mişcarea
Romford au declarat şi ei grevă lizarea acestei uniri, pentru ac noastre ar saluta un schimb de manche“, aceste hotărîri dove republicană populară). După
De aproape două săptămîni cerînd majorarea salariilor. ţiunile forţelor unite ale clasei păreri între partidele noastre. Uniunea naţională a studenţi desc intenţia de a continua discuţii pe marginea raportului
durează greva lucrătorilor din muncitoare şi ale poporului re Este de la sine înţeles că, cu a- lor din Franţa a exprimat in războiul împotriva mişcării de de politică generală prezentat de
transporturile cu autobusele din După trei luni a luat sfîrşil vine partidelor muncitoreşti ceşt prilej, pentru a se ajunge dignarea studenţilor faţă de eliberare naţională din Algeria. primul ministru Pflimlin a fost
Londra care cer majorarea sala la Bclfast greva constructorilor germane — Partidul Socialist la rezultate rodnice trebuie stu putchul fascist din Algeria -şi Astfel, de pildă, scrie ziarul, adoptată o moţiune care aprobă
riilor. Lupta lor curajoasă gă navali de la uzina „Herland and Unit din Germania, Partidul so diate minuţios toate ideile şi „hotărîrea neclintită de a apăra guvernul a hotărît să sporească
Wolf“. Greviştii au hotărît să reia cial-democrat din Germania şi propunerile celor două părţi. instituţiile republicane“. declaraţia guvernamentală Fă
seşte un sprijin larg din partea lucrul numai după ce adminis durata serviciului militar la 27 cută de Pflimlin în faţa Adună
traţia a consimţit să ducă trata In aceste zile pe adresa Comi rii Naţionale Franceze.
multor organizaţii sindicale. tive privind majorarea salariilor
muncitorilor. In încheierea lucrărilor, Pier
O mare grevă se desfăşoară re Pflimlin a fost reales preşe
dinte al M.R.P-uiui.
la uzina societăţii „Pressed
Plenara Comitetului partizanilor Partidul Comunist din Germa Declaraţia Partidului ian în laptops
păcii din C ehoslovacia nia.
PRAGA 19 (Agerpres) CE- cherriîndu-i să intensifice lupta C.C. al P.S.U.G. subliniază
de asemenea măsurile importan
te întreprinse de guvernul R.D.
TEKA anunţă : La 17 mai a a- pentru încetarea experienţelor Germane care urmăresc menţi ROiMA. 19 (Agerpres) TASS cu e m io iM e din Franţa ci şi anacronică. Istoria şi 'raţi
an u n ţă : In legătură cu eveni unea sînt de partea lumii socia
vut loc. la Praga plenara Comi cu arma nucleară şi interzice nerea şi consolidarea păcii. mentele serioase din Franţa şi liste. La intrigile militare pe
tetului partizanilor păcii din din Algeria, conducerea Parti
Cehoslovacia in cadrul căreia rea acestei arme, pentru preîn- Fără îndoială, declară C.C. al dului Gomunist Italian a dat
s-a discutat situaţia internaţio publicităţii o declaraţie în care
nală actuală şi probleme legate tîmpinarea unui război atomic, P.S.U.G., că politica R.D. Ger „exprimă solidaritatea Irăţească iul criminal împotriva poporului riculoase ale conducătorilor
de pregătirea Congresului Mon fierbinte a comuniştilor italieni algerian... N.A.T.O, care şi-au ţinut şedin
pentru folosirea energiei atomi mane corespunde intereselor cu clasa muncitoare, poporul şi duşmanii de clasă şi pe duşma ţele la Copenhaga, ea răspunde
dial al popoarelor pentru de comuniştii din Franţa care în Iată de ce, în legătură cu eve nii democraţiei... prin sateliţi, soli ai păcii. Aven
zarmare şi coexistenţă paşnică ce spre binele omenirii. paşnice şi voinţei de pace nu acest moment serios cluc o luptă nimentele din Franţa, conduce turilor militare ale colonialişti
care va avea loc la Stockholm hotărîtă pentru salvarea republi rea Partidului Gomunist Italian Gonvulsiunilor lumii capita lor în Algeria, ea le opune în-
în iulie a.c. ©a- cii şi a instituţiilor democratice cheamă încă odată cu căldură liste, a căror urmare este războ tîlnirea prietenească de la Mos,
de primejdia mortală a unei la unitate clasa muncitoare, oa iul, primejdia reacţiunii, violen cova dintre Nasser şi conducă,-
In cadrul plenarei a prezen Profitorii marasmului economic dictaturi militare şi a unui putch menii muncii şi toate forţele in ţa, li se opune ca un ideal lu lorii Uniunii Sovietice.
tat un raport Jan Muka Ovsmy, militar al grupului de colonia teresate ca şi în Italia să se dea minos lupta lumii socialiste
preşedintele Comitetului parti din S. U. A. lişti care vor continuarea războ o ripostă aventurii reacţionare. pentru pace şi progres. Uniunea Toate acestea trebuie să întă
zanilor păcii din Cehoslovacia. iului catastrolal împotriva popo In Franţa ofensiva împotriva re Sovietică care a încetat în mod rească în rîndurile comuniştilor
NEW YORK 19 (Agerpres). chitate ‘din cauză că proprieta rului algerian ce luptă pentru gimului democrat este condusă unilateral experienţele cu arme şi oamenilor muncii din Italia
El a subliniat îndeosebi ma Sub titlul „Prosperitate în mij rii lor şi-au pierdut slujba. Girca de De Gaulle şi de generalii co le atomice, a lansat acum în încrederea în posibilitatea victo
rea însemnătate a apropiatului locul declinului economic“, zia 400 de firme fac afaceri foarle libertatea sa... lonialişti. In Italia o fac liderii spaţiul cosmic un al treilea sa riei cauzei noastre. Aceasta tre
congres de la Stockholm. rul „Wall Street Journal“ publi rentabile sechestrînd maşini, a- Gonducerea Partidului Gomu clericalilor. Oamenii sînt diferiţi telit. Toţi oamenii muncii, toţi oa buie să determine poporul ita
că un articol în care sînt pre parate de televiziune şi alte ar- şi mijloacele diferite, dar scopul menii care cred în progresul lian să voteze pentru pace şi
Plenara a ales delegaţia co zentate unele aspecte caracte iicole de la debitorii insolvabili. nist Italian, se spune în conti este acelaşi: instaurarea unui ştiinţei, salută cu entuziasm şi unitate, să determine pe alegă
mitetului partizanilor păcii din ristice ale exploatării mizeriei Aceste firme sînt organizate în nuare în declaraţie, explică ita regim totalitar care să lichideze emoţie această nouă victorie is tori să-şi dea voturile comuniş
Cehoslovacia, compusă din 26 provocate de depresiunea econo două asociaţii. Un reprezentant lienilor că răspunderea pentru libertatea şi celelalte forţe po torică a raţiunii omeneşti, repur tilor, forţa capabilă să preia
de persoane, care va participa mică tot mai acută din S.U.A. al firmelor reprezentate în „Aso .ctuala situaţie din Franţa o litice, să impună o politică de tată de lumea socialistă. Lansa conducerea în stat, făuritori ai
la congresul de la Stockholm. ciaţia colectorilor americani“ a poartă acei care au împiedicat război şi reacţiune. rea celui de-al treilea satelit do unei lumi, noi, principalul rea-
'Articolul arată că în prezent declarat ziarul „Wall Street în ultimii ani şi împiedică în vedeşte că politica „de pe poziţii zim în lupta împotriva primejdi
Plenara a hotărît să convoa magazinele care primesc obiecte Journal” că volumul afacerilor actualul moment serios alianţa Gonducerea Partidului Comu de forţă“, opusă ofensivei paşni ilor reacţionare, stegari şi apă
ce în spetembrie a.c., la Praga, în amanet fac afaceri mai bune lor a crescut cu 87 la sută faţă forţelor democrate republicane nist Italian cheamă clasa mun ce a socialismului mişcării co rători ai unităţii clasei munci
cel de al patrulea Congres al decît în anii trecuţi datorită de anul trecut. Directorul unei citoare, ţăranii, păturile mijlocii muniste — puternica avangardă toare, forţelor democratice, popo
partizanilor păcii din Cehoslo creşterii numărului şomerilor firme din Bakcrsfield (Califor şi a forţelor de stînga... Putchul ale populaţiei să lupte cu şi mai a omenirii în lupta pentru pro rului”.
vacia. siliţi să-şi vîndă bunurile. De nia) a declarat că 75 la sută generalilor şi aventurile fasciste multă energie pentru victoria
asemenea se semnalează un a- din profiturile realizate provin au fost posibile numai pentru gres — este nu numai criminală
Participanţii la' plenară au a- devărat „boom“ în rîndul so de la persoane care au fost con că conducătorii social-democra-
cietăţilor specializate în „redo cediate din industria aeronauti ţilor şi creştin-democraţilor fran politicii de unitate la care chea
dresat participanţilor la mişca bândirea“ bunurilor vîndute pe că. Proprietarul firmei „Ace cezi au împiedicat cu încăpăţî-
rea vest-germană împotriva u- credit şi care nu au putut fi a- Aecovery Go“ din Klamath nare o alianţă a forţelor de mă Partidul Gomunist şi care
nui război atomic o scrisoare Falls, statul Oregon, a declarat stînga, în numele discriminării
că datorită „condiţiilor econo nefaste împotriva comuniştilor, poate să contribuie la lichidarea
mice“, volumul afacerilor sale a pentru a putea continua războ-
crescut de patru ori. în Italia a pericolului totalitaris
Pentru aceste firme lucrează mului. Faptele confirmă justeţea
detectivi particulari care reali
analizei noastre şi demonstrea MIERCURI 21 MAI 1958
ză că unitatea, de acţiune a co
muniştilor şi socialiştilor este SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
necesară pentru a învinge pe
DEVA? L'izzie Mak Kay; HAŢEG: NEDOARA: cinema „Maxim Gorki”:
zează de asemenea profituri ex Poznaşii din Berenburg; ORAŞTIE: Tigrii zburători; SIMERIA: Discordia;
S.U.A* încearcă să repete în Libancepţionale de pe urma obiectelor Dalibor• ALBA 1ULIA: Legea o per TEIUŞ: Maxim mindună; LONEA: Cu
mite; SEBEŞ: Ispita; BRAD: Dracul faţa spre public; BARU MARE: Vo
„recuperate“ de la şomerii insol
vabili. „Wall Street Journal" „operaţia*4 din Iordania păcălit; PETROŞANI: Flacăra stinsă; caţie ; ZLATNA: Matrozul C ijik;
descrie „tehnica” acestor detec Epave; ILIA: Thill Bulipglindă; HU- APOLDU DE SUS: Vreau să cînt.
tivi. Aceştia se introduc în ga
raje de unde fură pur şi simplu PEKIN. 19 (Agerpres). Co- tonul încearcă să repete în Li SELECŢIUNI DIN PRUG RAMUL DE RA D IO :
maşinile „delicvenţilor” . Cînd a- ban aceleaşi manevre pe care
ceşlia se plîng poliţiei ei sînt inentind evenimentele din Li le-a folosit anul trecut în Ior Programul 1: 6,45 Atenţie la start, zică populară romînească; 23,20 Me
înştiinţaţi că maşina se află în ban, ziarul „Dag.utabao” scrie dania. In continuare „Dagun-
mîinile proprietarului „legitim”, că poporul chinez de 600 mili bao” subliniază că încercările copii; 7,15 Muzică populară romineas- lodii populare romîneşti. Programul
dar că o pot redobîndi plătind oane condamnă .anie-steci.il ame S.U.A. de a ;aduce în faţa O.N.U.
integral datoria. Această proce rican în treburile interne ale problemele interne ale Libanu că; 8,00 Materiale din presă;, 9,00 Mu II: 14,03 Muzică populară; 14,50 Con
dură este considerată în Statele Libanului. Ziarul subliniază că lui sub pretextul „unei interven
Unite ca fiind perfect „paşnică" situaţia din Liban a devenit ţii pe scară largă din afară“ în zică din opere; 9,30 Ştiinţa învinge; cert de estradă; 16,20 Q ntă trio Ar
şi „legală”. foarte încordată ca rezultat al Liban nu sînt altceva decît o
amestecului făţiş al S.U.A. şi încercare de a arunca asupra 11,03 Teatru la microfon: ,,Trei crai monia; 16,50 Curs de limba rusă; 18,55
Operaţiunile de „recuperare“ al pregătirilor pe care le des altora răspunderea pentru răs
au luat proporţii considerabile. făşoară forţele americane în ve coala pe deplin justificată a de la răsărit” adaptare radiofonică du Sfatul medicului: „îngrijirea picioarelor
Firma „General Finance. Gorp” derea unei agresiuni împotriva poporului libanez.
Libanului. pă • comedia lui B. P. Haşdeu; 12,25 şi higiena încălţămintei”; 19,00—0,20
din Ghicago a „recuperat” în ia Faptele arată însă că S.U.A.
Mişcarea antiimperialistă a sînt acelea care intervin pe sca Muzică distractivă;. 14,00 Muzică de O pera: ;,Tristari şi Isolda” de Richard
nuarie 500 de maşini şi în febru poporului libanez a zădărnicit ră largă în Liban. : / -ţ
arie 700. complotul imperialist. Washing
estradă; 15,38 Cîntece şi jocuri popu Wagrier.
Responsabilul cu circulaţia aştrilor: — Hei, frate, nu treci lare romîneşti;. 16,15 Vorbeşte Mos BULETINE DE ŞTIRI
cova ; 18,00 In slujba patriei; 18,30 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
ă-ţi primeşti număr de ordine? Din viaţa muzicală a oraşelor şi re 17,00; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (pro
giunilor patriei; 19,05 Răspuifdem as gramul I), 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
Satelitul sovietic nr. 3 : — Nu-i nevoie, unchiule, mă reco- cultătorilor; 19,55 Noapte bună, co
nandă deajuns mărimea. Sînt satelitul sovietic nr. 3, în greu- pii; 20,30 Jurnalul satelor; 20,55 Mu- 23,00 (programul II).
ate de 1.327 kg. desen de V. MIHĂ1LESCO
" V d 'n e jla fj gdm lnl«fra|lg zlafu lu l ? tri L M arile Of. 9, T elefo n : 1 8 8 -1 8 9 . la x a plătită In n u m erar conform aprobării D irecţiunii G enerale P .l.L R . nr. 236.320 dtp 0 noiem brie 1940. - Tip aru l t în tre p rin d e re a .P oligrafică .1 M a i” — DEVA.