Page 6 - 1958-05

n n f M T i s o c ia l is Mu u t j Nr. Í050

'ú;

L a c a s a c o m p o z ito ru lu i Microscopul stereoscopic N O U L ALFABET C H IN EZ O/ Och. .iul, ¦care vorb, eşt,e c„onssi.d„erate- tncărtdibs'ttxe. ,mRemznaltate bu-

„ I 30-N C O p lO “ In Cehoslovacia s-a pus la punct tetele cronice. Dr. Jossef Aigner spe-

din şi perfecţionat un aparat „Ochiul ca- r& de asemenea să aibă bune rezul-

rilor, critica severă constructi­ Acest microscop este numit şl col- Noul alfabet chinez este al- şi în cele din urmă proiectul re vorbeşte". Principiile de bază sînt ^ e *n tratamentul unor forme de
vă, un larg sprijin, studii perse­ poscop. El serveşte medicilor pentru 'Sătuit din 26 serrfrie, alese pe de alfabet a îost aprobat de
verente, neobosite — iată ce ca­ examene ginecologice) otorinolaringolo- baza alfabetului latin. El a fost Consiliul de Stat. transformarea variaţiilor de intensi- hipertensiuni arteriale. Cercetările
racterizează activitatea acestui gicc etc. Observajla are loc cu ajuto­ elaborat după o muncă de pes-
In timpul zilei fiecare din ei cerc de iubitori ai muzicii, rul unui obiectiv binocular demonta- te 60 de ani. Primele rezultate Aceasta nu înseamnă însă taie luminoasă in sunete diferite, Lu. sir^ tn curs.
este ocupat cu treburile lui. Dar bil, înclinat cu 45 grade. Pun­ au fost obţinute abia după eli- că vechea scriere chineză va fi
seara, după ce inginerul Novi- Trecînd pragul Casei compozi­ ctul observat este luminat cu aju­ berarea ţării. In 1955 a avut loc deindată înlocuită cu caractere Omina căzută direct pe ochiul apara­ baie termală subterană
kcjv şi pedagogul T. 'Pavlova, torului — iar drumul către a- torul unei lămpi de joasă tensiune. o conferinţă naţională la care latine. O asemenea măsură în
ofiţerii V. Mahliankin şi A. Şir- ceasta este accesibil tuturor oa­ Luminarea pentru fotografiere poate fi a fost dezbătut primul proiect loc să simplifice lucrurile ar tului produce sunete diferite care per­
şov au terminat cu toate aceste menilor talentaţi — propunînd reglată de o diafragmă „iris“, iar al alfabetului. In februarie 1956 crea obarieră între o parte şi
treburi, după ce strungarul G. cu timiditate consiliului pedago­ observarea se poate face cu ajutorul Comitetul pentru reforma scrie- alta aChiriei, unde dialectele mit orbilor să se orienteze mai bine. „Grotele" descoperite de mult timp ’
Panteleev şi zidarul B. Auman gic primele lucrări, amatorii, în filtrelor interşanjabile de culoare tran­ rii a publicat proiectul, care a diferă atît de1mult. Un locuitor
au ieşit din schimb, ei se întîl- funcţie de aptitudinile individu­ dafirie. Microscopul posedă propria sa fost larg dezbătut de întreaga din Pekin nu se poate înţelege, Sensibilitatea sa este mare şi poale au atras atenţia turiştilor din alte
nesc în saloanele Casei compo­ ale, capătă treptat o serioasă opinie publică, de întregul po- de pildă, cu unul din Canton,
zitorului din Leningrad. Fiecare pregătire cultural-muzicală. determina în afara variaţiilor-de lu- ţâri şi din Ungaria. Stalactitele de
din ei se află la un grad diferit por chinez. In august 1956, Semnul ^care indică noţiunea
de cultură muzicală, fiecare O parte din cei care au frec­ mină şi culoarea lucrurilor. 'Apara- diferite forme stalagmitele, prin fru­
îşi are genul său muzical prefe­ ventat seminarul îşi continuă după o serie de modificări su- ”J?P} „es*e ’^en^ c in întrea­
rat. Unii sînt abia la primii paşi apoi studiile la conservatoare. ga China, dar se pronunţa cu téis se produc în serie, au un preţ museţea lor naturală, formate în de-
pe calea însuşirii tainelor crea­ gerate de discuţii, proiectul a totul altfel în nord şi în sud.
ţiei, alţii au deja compoziţii Unele lucrări ale compozitori­ fost prezentat Consiliului de De aceea, se acordă o deose- convenabil şi sini de un deosebit a- cursul epocilor geologice, oferă un
proprii, unora le plac cîntecele, lor amatori se transmit la radio, Stat al R.P. Chineze şi unui co-
alţii preferă muzica simfonică sînt publicate în presa locală bită importanţa popularizării fuior orbilor. Mărimea aparatului e- spectacol de nedescris. Reţeaua de
sau de cameră. Pe toţi însă i-a sau se includ în programele de mitet special. In octombrie 1957
unit şi i-a adus aici marea lor concerte. dialectului pekinez. Acest lucru mică Incit poate fi uşor ţinut in grote Aggtelek, Lillefured sînt cunos-
dragoste de muzică. Comitetul pe întreaga Chină al nu va ii prea greu de realizat
in viitorul apropiat se preve­ cameră obscură pentru developarea în oraşele mari, în şcoli (pînă palma unui copil. cute pesié graniţele Repubücii Popu-
La Leningrad funcţionează de de editarea unei culegeri de Consiliului consultativ politic în prezent au fost pregătiţi în
nouă ani un seminar pentru filmului. "*ާL “ : ' ‘bjş. acest sens 670.000 de profesori), „ . _ , i i - iare Ungare prin splendoarea lor. La
compozitorii amatori. Prietenia lucrări ale compozjtorilor-ania- popular a dezbătut încă odată dar va fi extrem de greu pen­
strînsă cu compozitorii profesio- In camera obscură se pot executa tru satele acestei ţări imense. )Ştiaţi ca mierea de albine Miskóic-íapoica se găseşte o grotă
nişti, discutarea atentă a lucră- teri din Leningrad, i clişee individuale sau stereoscopice. o — ¦- ¦¦—— — - ______________ distruge microbii ? a cărei emanaţii conţin radium, şi ca­
Microscopul poate fi deplasat, înclinat Se consideră că această pe­
şi prelungit. Suportul este rulant şi este rioadă va continua mult timp’ 'Cercetătorii din diferite state prin re posedă adevărate proprietăţi cu­
prevăzut cu un dispozitiv pentru evi­ şi de aceea în urmă cu doi ani mii de experienţe, au demonstrat ac­ rative. In acest loc se propune să
a fost publicat un alfabet sim­ ţiunea diferitelor soiuri de miere asu­ se facă o bale termală subterană.

pra microorganismelor patogene (mi­ Noi preparate

tarea alunecărilor. Toate poziţiile şi crobi): streptococi, stafilococi, bacili » , . r ~ r,~j " " L _
deplasările aparatului sînt bine asigu­ difteici, bacili dezinterici şi bacilii J U r m a c e i i t l C e d i n ff.P.U.

rate. febrei tifoide. S-a demonstrat că mie- jn um ma -oreme uzinele fa m a - (

rea are proprietatea de a împiedica ceutice din R.P.U. au scos o serie.

dezvoltarea microbilor şi chiar de de medicamente importante. Astfel i

a-i distruge. (Se cunoaşte de altfel ou succes a fost produs preparatul1

din practica medicală tratamentul Jebam irud" şi „Isonicid", remedii (

plificat bazat pe semnele vechi. vechi al difteriei cu miere de albine), anlituberculoase valoroase ^
Se ştie de altfel că mierea poate M [up{a

Acest alfabet simplificat a în­ fi pastrata foarte mult timp fără să produs preparaUd nD egr<m « cu

s , altereze. S-a descoperit astfel în- zM ate importan{e_ u m ,

ceput să fie folosit de ziare şi ) tr'° piramidă epipieană un vas COn- medical ţinut în America s-a nleu-
' Urân_d__m_i;er_ea vech_e__de__3_._0_0_0__due atnxi. născut că „Degranol (?un medica- !
...Secretariatul UNESCO a întoc­ trale a Oceanului Pacific ar constitui publicaţiile noi. Adeseori alfa­
mit recent o statistică cuprinzînd bi­ un şes. S-a constatat că această pă­ Nu numai că mierea nu era aderată, ment format din amestecul a 6 pro­
bliotecile cele mai bogate din lume. rere era eronată. Expediţia oceano- betul vechi şi cel simplificat se dar îşi păstrase aroma intactă.
Primul loc in statistică îl ocupă Bi­ grafică sovietică de pe bordul navei
blioteca de Stat din Moscova, cu 15 „Viteaz“ a descoperit recent în re­ întîlnesc în paginile ziarelor. duse), se poate utiliza cu şanse de 1
milioane de volume. Locul următor giunea insulelor Hawai doi munţi sub­
este ocupat "de două biblioteci: Bi­ marini, înălţîndu-se cu 3—5 km. dea­ Astfel titlul ziarului „Jenmin- Primele băi de ultrasunete reu?iiă tn tratamentul cancerului,
blioteca de stat din Leningrad şi bi­ supra fundului oceanului. Zoologii ex­
blioteca de la Washington, cu cite pediţiei cui făcut de asemenea o des­ jibao“ cuprinde cuvîntul „Bao“ au fo st instalate la Televiziune pentru
10 milioane volurhe fiecare coperire interesantă. La poalele lan­
ţului submarin Hawai ei au identifi­ (ziar) care exprimat prin carac­ Budapesta industria carboniferă
...în curînd in Ţara lui Wilkes (An­ cat un cimitir de rechini uriaşi 'care
tarctica) va fi construită o staţiune populau Oceanul Pacific în epoca ter­ terele scrierii vechi complicate Doi specialişti maghiari, dr Păi 1 M a n p a ^ 0 mme
meteorologică franceză. ’Această sta­
ţiune, care va fi complect automa­ ţiară, corpul acesior rechini are o lun­ necesită 12 semne, iar în alfa­ Greguss, inginer şi doctor Iossef . \
tizată, va funcţiona cu acumulatoare gime de aproximativ 10 metri.
şi va transmite, pe o rază de 1.200 betul nou numai şapte. Aigner, medic, au reuşii să constru- por^anfâ & 'l& găseşte aplicări mul- i
km. informaţii cu privire la viteza şi ,.idr_ Arithony Laughton, 'colaborator
direcţia vînialui, temperatura . aerului al InsUititului britanic ¦de oceanogra­ Alfabetul publicat la sfîrşitul iască un aparat de un tip nou pentru industria carboniferă, în j,
şl presiunea atmosferică. Crearea unei fie, a scufundat în apele¦ Oceanului anului trecut are drept scop in­
staţiuni în plin deşert de gheaţă, 'Atlantic un aparat fotografic imper­ troducerea dialectului din Pe­ tratarea durerilor şi inflamaţiilor te- special în extracţie, asigurarea secu-
unde oamenii nu pot lucra în perma­ meabil, care a atins fundul la o a- kin in întreaga Chină, răspân­
nenţă, vă permite exploratorilor An­ dîncime de 4.000 m. O jerbă albă nace. Ei au idilizat noi metode: în rWăffi şi îmbunătăţirea organizări1
tarcticii să-şl continue, nestingheriţi de lumină a străbătui întuiiiricul veş­ direa culturii, "dezvoltarea învă-
observaţiile ştiinţifice. nic. Pe film s-au întipărit urmele unui ţămîntului, popularizarea tehni­ tocul uleiului de parafină, ei utili- Jn ^
animat submarin. Judecind. ;după for­ cii noi. însuşirea scrierii vechi
~...s-a stabilit că la. o temperatură ma amprentelor lăsate în nămol, ele necesită o muncă de ani de zile, zează apa ca agent de transiniiere a
joasă, oamenii slabi consumă mai mult aparţin unei fiinţe scunde, cu picioa­ pe cînd alfabetul nou poate fi
oxigen şi au o temperatură mai ridi­ re scurte. Şe crede că Intr-an viitor învăţat în mimai citeva săptă- ultrasunetelor terapeutice. Astfel se p0Sl lf_ a ' Un %rlLp de tehnicieni d e (
cată a pielii decît oamenii graşi, apropiat, cu ajutorul tehnicii moderne mîni.
acest animal necunoscut va fi scos creează pentru prima dată o astfel su^ conducerea inginerului Eduard1
...în Japonia se tniîlnesc foarte rar din fundul oceanului.
bolnavi de litiază biliară, datorită de instalaţie de baie cu ultrasunete. 'Severin, a construit recent primul
faptului că populaţia foloseşte numai ...'inaugurarea liniei aeriene Copen­
uleiuri vegetale. Ştiind că călcaţii for­ haga— Polul Nord—Anchorage (Alas- Efectele acestor băi au fosl specta- sistem transportabil de aparat indus-'
maţi în vezica biliară ia locuitorii ca)—Tokio, pune ¦probleme grele ser­
viciului de salvare cu ajutorul aviaţiei. calare la bolnavii ce au fost trataţi, lrM de -em!slg> ^ pnmf^
din Europa şi 'America sini produşi Cum pot fi salvaţi oamenii în Ar­
ctica ? in 'Anglia a fo st. elaborat un în special Ia cei cu artrite care erau ritul serviciilor de dispeceri.
de cele mai mulie ori de colesterină
institutul de chimie agricolă al Şcolii superioare de economie iurală de — se recomandă limitarea consumului
la Varşovia, a folosit pentru prima dată în Polonia izotopii radioactivi în
lucrările lui.

IN FOTO: Pregătiri pentru o auidradiogrămă.

J & a w c i m b i e m n ă Q U ip& al

In Kazah’stan a fost descope­ mai mare parte în nordul Kazah- de 'grăsimi animale. proiect pe baza căruia In luna mai 888»
rită o mare subterană cu apă; stanului, este bogată în bauxită, ¦...oamenii de ştiinţă cehoslovaci au a.c., urmează să aterizeze în regiunea
dulce care a fost denumită Ma­ minereuri de fier, cărbune brun Polului Nord, un 'grup compas 'din W EEEM M mmmm;
rca Turgai. Hidrogeologli afir­ şi alte substanţe minerale utile. descoperit în transpiraţia t omului o 'opt paraşiifişii. După aceasta, ei vor
mă că ea se întinde pe o supra­ Pe distanţe de sute de kilome­ substanţă în stare să transforma ra­ parcurge aproximativ 1.000 km. pînă
faţă de aproape 200.000 km. pă­ tri se întind aici vaste păşuni zele ultraviolete ale soarelui, raze la ce! mai apropiat centră populai
traţi, din raioanele sudice ale naturale. Totuşi, pînă în prezent, care pricinuiesc arsuri şi la o căldură din insula Ellesmere. Scopul expedi­
regiunii Kustanai (nordul I<a- aparent inofensivă. .Cu cit această ţiei este de a dovedi că oamenii pot
zahstanului) pînă la ţărmurile valorificarea resurselor naturale substanţă se află în concentraţie mai fi salvaţi in. condiţiile gerurilor veş­
Mării de Arai, cuprinzînd o din partea de sud a stepei Tur­ nice. In 'caz de succes, se M enţio­
parte considerabilă a regiunilor gai era frînată din lipsă de sur­ mare în transpiraţie, cu atîi 'ea fereş­ nează crearea unui serviciu interna­
Karaganda, Aldiubinsk şi Kzîl- se de apă dulce. ţional permanent de salvare.
Orda. te m a i. bine pielea de efectele dăună­
Anul acesta, studierea bazinu­
Stepa Turgai, situată în cea lui de a-pă subteran de la Turgai toare ale soarelui.
va fi extinsă considerabil. ...pînă nil de mult oanieiiii de ştiin­

ţă erau de părere că fundul părţii cen­

* Din cele mai vechi timpuri Reproducerea artificială a ce- Proiectoarele pentru cerul cu că a cerului ^ poate fi redată liiatea de a !e acţiona m corn- ¦ Aviaţia sovietică a fost înzestrată în ultimul timp cu numeroase avioa-1
** frumuseţea cerului înstelat, pre- rului înstelat se realizează pe aştri ficşi sînt instalate pe su- printr-un reglaj continuu, Lenta binaţie cu dnciite aoaiate ciuxi- *
* şl ne care, prin construcţia ior, au. stîrnit admiraţia specialiştilor. Clişeul dejy

« cum şi fenomenele cereşti au calea optico-mecanică, prin pro- prafaţa a două sfere goaie din schimbare a poziţiei soarelui, a liare. Uiiaşu! comeniu pos;- ¦ ţssus înfăţişează unul din aceste avioane — TU-114. s?
O v '' g

¦ produs o puternică impresie a- iecţii efectuate pe peretele inte- interior, ele avînd un diametru lunii şi a planetelor, precum şi iiitaţiior de icpioducere permi- *
*
¦¦¦ supra oamenilor. Treptat, omul rior al unei cupole semisferice de aproximativ 750 mm. Fiecă- a cerului cu aştri ficşi, se face te un număr corespunzător de ¦ Televlziunea în culori
a reuşit să dezvăluie o serie de cu un diametru de aproximativ ruia dintre cele 32 de proiectoa- automat, în ritmul corespunză- reprezentări, vizitatorul puţin- «
¦
¦* taine ale universului, creînd ast- 25 metri. re îi revine o anumită porţiune tor. Cu ajutorul unor instalaţii du-se familiariza cu cele mai ¦
fo!osifă în şfiinfă şi in d u slrie
? fel bazele pentru realizarea unor Proiectoarele necesare pentru a cerului înstelat. In total se speciale se poate reproduce variate domenii ale astronomiei. *
¦
* modele care să redea mişcarea efectuareaacestor proiecţii se proiectează aproape 8.900 stele mişcarea anuală a soarelui. Un Asifel, planetariul indica rota- ţ
¦ In ultimii doi ani in multe a altora, ci şi culoarea lor.
* planetelor în spaţiu. află în cea mai importantă parte fixe, precum şi 18 roiuri de stele alt dispozitiv serveşte redării ţia în jurul soarelui şi foi marea * domenii ale ştiinţei şi industriei Ţinînd seama de aceasta, co­
* au început să fie folosite insta­
*o Construirea unor modele mai a instalaţiei planetariului Zeiss, şi nebuloase. Proiectoare spe- înălţimii stelei polare, permiţînd anotimpurilor, precum şi modul * laţii de televiziune, cu ajutorul lectivul Institutului de televiziu­
¦ însemnate a devenit posibila a- în aparatul de proiecţie propriu ciale reproduc banda străluci- reprezentarea cerului înstelat în care luna, prin fazele saj e>¦ cărora _pot fi urmărite de la dis­ ne din Leningrad a început a-
*¦ bia după descoperirile făcute de zis, montat în centru! cupolei, toare a Căii lactee, cele mai în- pentru orice latitudine geogra- împarte anul. Alte reprezentări o tanţă diferite faze ale procese­ nul trecut elaborarea construc­
o lor tehnologice. ţiei unor instalaţii de televi­
*¦* ziune în culori.
Copernic ,(1473-1543)', S-au \^ ___ _ A JHI ffî WYffî WCT S? ° CUL ă CU n!i?Ca^ a aparenta I Totuşi, aceste instalaţii nu sa­
* creat opere de o însemnată va- tisfac întotdeaunea pe cei ce le In momentul de faţă, prima
* WÂ \v rea^a a Pjanete'or saV cu « folosesc, deoarece uneori este machetă a unui asemenea apa-
9 loare ştiinţifică şi artistică, mişcarea cometelor, meteoriţilor « necesar să se transmită nu nu­ rafaf este prezentată în sala de
mai imaginea unor obiecte sau expoziţii a Casei de populari­
o ilustrînd îndeosebi mişcarea ) $ $ * iMâ i W i 1 I L / P ^ J L â J t S M A*# a ste!e,or cazatoare* $ zare a ştiinţei şi tehnicii.
*» aştrilor cereşfi şi a sistemului ^ M~â > Calităţile planetariului Zeiss $ -------- o o
*
*
*
* Rediren cerului în s te la t asa ’* zentarea mişcării de precesie a i
O
LO> ccIuuulmmllssheeprpnrrneezziirnnlpttvăăpnîinnit nnnaanttsuuiKrraăIlăonccnhhr.:iuun- Şa.lvî^l0ld 0 înălţime d02e.0n0ncn0inckig.metri mbseiilm*ă n/*(aAatelig™oslti,eleMm iţc»rua sşluii mrCi.neeîăîaat),van-prrriaee--- ficDăD.oommeenniiuull ddee rreepprreezzeennttaarr,ee^, ss.ee p.m..ă.um..m.î..n..t.mmu..l—aaurrii.,j reducînd la mini-
** greutate de l,L »! f l í f í ,•. “ ,' T f ' J S Î », *,,c&, -in--t-e-rv—ale- de t—impr .. ^»
* realizarea planetariului Zeiss.
O Deosebita însemnătate pe plan _„-P--‘-0-i-“---t-o--a-r-e--'.-e----— r - ............. - Vni^ziiituatmoriii î.oşi pot însuşi cu „uşu- ¦J Motocicletă acvatică
**
S ru p n rt.n m l destinatj ă o s n - *>l* măsurtrii ?' ^ t

* In Germania a fost fabricat încetineşte mersul in mod auto­
O mat şi începe să descrie cercuri
* acvapiantil ca motor „Lepel". mici pe apă "pînă cînd conduc­
¦O Viteza acestei maşini atinge 20 torul îşi reia locul la conducere.
o
*o m H ^ e lumina ' S ' s ^ X SX r Zji'^oJo r t o t e V » ^ «S K - - i a r ă îa planul mişcării pămîn- donreniu, astronkommipeei sofreăr,iciea.r rezervele de ben­ Ăcvaplanul cu motor poate
¦ mu, de lumina soarelui sau de nomice auxiiiare# ciu, triunghiul nautic, scala tuluî, la o distanţă de aproxi- Pînă în prezent au fost instă- | zină îi ajung pentru şase ore să remorcheze acuaplane sim­
*•** ple, bărci etc. El poate fi fo­
* creeaa an onfrfalşspelnorr mmaarr!i îinn tfiîmm pntuill Const.rucţ..ia are .la bazuă .imă- _u_n_gthiurilor„ o__r_a_re şi .n..u...m.. *ăraul a- mativ 1,4 miliarde km. laie în toată lumea 3o0n de pdlao- 5I de funcţionare. Corpul acoapla-
nopţii, reproducerea fenomenelor gjnea jU| c 0pernic despre uni- nilor.. Aparatele auxiliare sînt mon- netarii Zeiss, dintre care 12 în o nulul este făcut din fibre de

o astronomice poate fi efectuată verg^ potrivjt cgreia pianetele, Toate proiectoarele sînt astfel tate în rama mesei de comandă Germania, 8 în S.U.A, cîte 2 t sticlă şi masă plastică. Omul, losit nu numai pe vreme liniş­
* ţie că este aşezat pe acvaplan, tită ci chiar aiunei cînd marea
? într-uri ritm accelerat. In acelaşi !ncjusjv pămîntul, se rotesc în sincronizate între ele îneît co- de la care se acţionează întreaga în U.R.S.S., Italia şi Japonia, ¦ fie că stă in picioare, conduce este agitată. „Motocicleta a c v a ­
* maşina cu ajutorul unor „ha­ tică“ cîntăreşte aproximativ 20
* timp pot îi reproduse constela- j uru] soareiuj pe orbite aproape respund imaginii unei anumite instalaţie. cîte unul în Belgia, China, Fran- î muri“ originale. Dacă conduc­ kg. şi poate fi aşezată cu uşu­
** torul cade in apă, ăcvaplanul rinţă în portbagajul unui auto-
? ţii Ie vizibile de pe oricare punct circulare, 1?. diferite distanţe şi zile a anului şi pot fi deplasate Caracterul multilateral al ins- ţa, Olanda, Austria şi Polonia. »
? nu-şi conliniiă 'drumul. El îşi turisnh — — v- '
o de pe glob, precum şi toate fe- viteze, însă aproape în acelaşi în aşa fel îneît să redea cerul talaţiei rezultă din marele nu- In curînd va fi instalat îa Cal- ¦
T itta a! 31-!ea planetariu Zeiss. ¦
homenelé cereşti. plan. pentru orice timo. Rotatia zilnî- măr de proiectoare şi în posibi-

**«»««* «? o*« îi m ímnitüUíüiíKiítM ínnm