Page 60 - 1958-05

"T T O rm rrcr

Rigió 1.3^5

I Hunȇf^*'v
------------- ¦' ¦• '

uri posibilităţi ta n ti«PROlETARl DIN TOATE ŢĂRJLE UNIŢI-VĂ!
M PREZENTAM: O ÎNTREPRINDERE

MUNCITORI hé

FRUNTAŞI Se ştie că întreprinderile de secţii de panificaţie cu un bo­
de fa fabrica „11 lynie" industrie locală din regiunea gat ,sortiment de preparate şi
noastră au o contribuţie impor­ altele.
O RAŞTIE tantă în aprovizionarea popu­
laţiei cu bunuri de larg con­ Tot pentru satisfacerea cerin­
Anul X Nr. 1064 Miercuri 21 mai 1958 4 pagini 20 bani sum. Pentru a cunoaşte mai in ţelor populaţiei am mai înfiin­
amănunt preocupările unei ase­ ţat în oraşul AlJja lulia o sifo-
nărie şi o fabrică de gheaţă ar­
menea întreprinderi, faţă de ce­ tificială.

rinţele mereu orescinde ale In această perioadă numărul

populaţiei, ne-am adresat zile­ muncitorilor a crescut cu 360 la

Plenare întreţinerea colturilor aspri mite bogate le trecute tov. Octavian Popa, sută, iar producţia lunară pe
COmlICiDlBl directorul întreprinderii de in­ întreprindere ajunge la peste
Regional P.PI.R. In raionul Ilia plivitul vor obţine recolte sporite la rănii muncitori din G.A.C. „O- dustrie locală „Horia" din Alba 1.300.000 lei. Numai in ultimul
lulia cu următoarele întrebări: timp întreprinderea noastră a
furnizat consumatorilor cu 3,6
ÎNTREBARE : Care au fost la sută mai multe produse, ţaţă
preocupările de început ale în­

Hunedoara este în toi hectar ei au Început şi pri­ gor Nou” — Simeria Veche au treprinderii şi ce greutăţi aţi de anii precedenţi: ca făină, car­
mul plivit. Pînă la data de 20 terminat plivitul întregii supra­
Ieri a avut loc Plenara Comi­ Ţăranilor muncitori din raio­ mai, pe întregul raion au fost feţe pe 86 ha. semănată cu grîu ŞTEFAN PROSEN1UC întimpinat 9 ne, piine şi preparate de patise­
tetului regional al P.M.R. Hu­ nul Ilia, timpul nefavorabil din plivite 3.260 ha. In unele părţi şi orz, efectuînd în acelaşi timp şef de brigadă
nedoara. Au participat, în afa­ primăvara aceasta, le-a dat mai s-a început şi plivitul al doilea. şi o seamă de lucrări importan­ RĂSPUNS: Aici, ar ti multe rie, sifoane, gheaţă, precum şi
ra membrilor biroului şi Comi­ mult de lucru ca şi altora din te în cadrul gospodăriei, printre FRANCI.SC KRUPPA
tetului regional, instructorii re­ oricare parte a regiunii. Mai a- Din munca întovărăşiţilor care şi acelea din grădina de maistru principal de spus. Mă rezum însă la ci­ obiecte de uz casnic. Trebuie să
gionali de partid şi alţi lucră­ les pe marginea Mureşului i- şi colectiviştilor zarzavaturi.
tori din domeniul muncii orga­ nundaţiile au distrus supraieţe teva probleme mai importante. arăt că in ultimele luni noi am
nizatorice, ideologice şi agrare mari de culturi ce trebuiau re- Ţăranii muncitori din raza o- De asemenea, întovărăşiţii din
de la Comitetul regional şi co­ raşului Simeria ştiu că întreţine­ Biscaria şi-au plivit întreaga su­ De pildă in 1950, cind şi-a în­ început să producem sobe tip
mitetele raionale de partid. insămînţate şi au ţinut in loc rea la timp a culturilor le va prafaţă semănată cu grîu de
arăturile de primăvară. Cu aduce însemnate sporuri de re­ toamnă (26 ha.) şi au mai în- ceput activitatea, întreprinderea „Vesta“, foarte mult cerute de
In cadrul plenarei, tov. Mo­ toate greutăţile întîmpinate prin coltă. De aceea, colectiviştii din
mea Samoilă, secretar al Comi­ hărnicia lor, ţăranii muncitori Simeria Veche şi membrii înto­ sămînţat 26 ha. cu trifoi şi lu- noastră îşi axa întreaga pro­ cetăţeni. In aceste zile vom pu­
tetului regional P.M.R., a pre­ din raionul Ilia au reuşit să fie vărăşirii „1 Mai” din satul Bis-
zentat 'proiectul planului de mă­ printre primii din regiune care caria, după ce au terminat în- cernă. Timpul prielnic lucrărilor ducţie pe două ne în vinzare
suri cu privire la dezvoltarea a- au terminat însămînţările. săminţatul, întreaga lor preocu­
pare s-a îndreptat înspre plivitul agricole din această primăvară, ateliere cu pres­ Interviu cu tovarăşul prin magazinele
In ultimul timp, paralel cu tări de serviciu de stat un prim
însămînţările, convinşi că prin- i-a făcut pe întovărăşiţi să se lot de 100 sobe
ca mecanică şi POPA OCTAVIAN
pregătească pentru prima pra- de acest fel, iar
rotărie, pe 10 directorulîntreprinderii alte 250 sobe
şilă a porumbului, ce se va face
mori, 4 prese de „Horia“ Alba lulia sînt în lucru.
în zilele următoare.
ulei şi două da-
VALER FLOREAN
race de lină.

Menţionez că toate acestea erau ÎN TR E B A R E : Ce vă propu­

dispersate, fapt care ne îngreu­ neţi pentru munca de viitor pri­

na foarte mult îndeplinirea sar­ vind lărgirea producţiei bunuri­

griculturii în regiunea noastră tr-o buna îngrijire a culturilor culturilor de toamnă. Astfel, ţă- corespondent cinilor de plan. Producţia mar­ lor de larg consum?

în lumina Directivelor Congre­ ----------------------- 9 9 ------------------------------ fă se ridica atunci numai la RĂSPUNS : In ultimul timp
sului al Il-lea al P.M.R. şi a 156.000 lei pe lună. Astăzi în­ este foarte căutată mobila. In
consfătuirii cu lucrătorii din Creşte sectorul cooperatist treprinderea noastră este de ne­ această direcţie noi am luat de­
sectorul socialist al agriculturii recunoscut. ja măsuri pentru construirea u-
ce a avut loc la Constanţa în o o o o o o o o o <x x ><k>o<><x x ><x x x ><><><x x >o <><x ><><x ><x x ><x ><x x x x > OOOC CkX>0<X>0<>0<><X><>0<X>C^ nui complex de prelucrare . a
ÎN TR E B A R E : Cum s-a dez­ lemnului în care producţia, de
voltat întreprinderea din 1950

anul acesta. ^ D IN A G R I C U L T U R A şi. pînă în prezent ? bază va fi mobila de diferite ti­
RĂSPUNS: Ca să vorbesc
Luînd cuvînt pe marginea 'pro­ puri. Acest complex, care va in­
iectului de plan, mţci mulţi vor­ despre munca depusă în această
bitori printre care Aron Golce- direcţie în cei 8 ani de existen­ tra in funcţiune in luna viitoa­
ru, Alexandru Suluţiu, Ioan A r ţă a întreprinderii e toarte greu.
deleanu, Ioan Popa, Emanoil In mare însă vă informez că re, va avea o secţie de modelaj,
Manunghievici şi alţii, au făcut principala noastră preocupare a
numeroase propuneri cu privire Veştile care sosesc la redacţie arată că in majoritatea comunelor şi rai o nouă întovărăşire. Aici, fost în primul rînd înfiinţarea o vopsitorie şi va fi deservit de
la măsurile ce trebuie luate în satelor din regiune, ţăranii muncitori îndrumaţi de organele de partid şi toate familiile din satul Petreşti de noi secţii, comasarea şi dez­
vederea intensificării ritmului de stat se îndreaptă iot mai mult spre crearea de noi unităţi socialiste. s-au înscris în întovărăşire, a- voltarea celor existente, pentru o uscătorie artificială a materia­
de cooperativizare a agriculturii dunînd laolaltă suprafaţa de ca toate acestea să ne permită
în regiunea noastră şi pentru 110 ha. şi un mare număr de obţinerea unei producţii sporite lului brut. 4
dezvoltarea multilaterală a a- oi din care 38 pentru fondul de de bunuri de larg consum pen­
întovărăşire vărăşire au intrat 50 de familii bază. tru populaţie. Am înfiinţat, de Pentru sporirea producţiei de
agrozootehnică cu 34,60 ha. şi 117 oi, dintre pildă, două secţii de lăcătuşerie piine avem in planul acestui an
care 39 oi pentru fondul de TRAIAN CRIŞAN unde se lucrează vestiare şi du­ deschiderea a încă două secţii
la Visca bază. corespondent lapuri metalice, o secţiP de do- de panificaţie la Alba lulia şi
gărie, una de nichelaj, turnăto­ Zlatna. Tot în cursul acestui an
In noua întovărăşire „Albina" din In conducerea întovărăşirii a Noi întovărăşiri rie şi o secţie electro-tehnică vom introduce sortimente noi de
comuna Visca, raionul Ilia, care s-a fost ales tov. Terente Străuţ ca în raionul Alba pentru bobinări şi instalaţii e- produse, ca lămpi de petrol e-
inaugurat duminică 18 mai, s-au în­ preşedinte, Aurel Aslâu, secre­ lectrice. Am mai comasat o sec­
scris 197 de ţamiLii. Perimetrul m ii în­ tar şi Ionel Cosma., Virgil Ru- . De la. subredacţia noastră vo­ ţie de timplărie care confecţio­ mailate tip aragaz fără fitil cu
tovărăşiri agrozootehnice cuprinde 472 su, Dumitru Giurgiu, Petru Fur- luntară din Alba lulia, tovarăşa nează binale, două abatoare, 7
cestei ramuri importante pentru ha. Familiile înscrise au adus in în­ dea, Adrian Rusu, ca membri Livia Popa ne-a anunţat că in unul sau două ochiuri, prăşitori
tovărăşire şi un număr de 238 oi, din ai comitetului de conducere. satul Mihalţ, în ziua de 18 mai,
economia naţională. care. 191 oi pentru fondul de bază. s-a inaugurat a 5-a întovărăşire şi semănători, garnituri pentru
întovărăşirea poartă denumi­ agricolă in care au intrat 137 fa­
In urma discuţiilor şi propu­ O nouă rea de „l Mai". milii cu o suprafaţă de 114 ha. sobele de teracotă şi butoaie cu-
întovărăşire Aceasta este a 8-a întovărăşire
nerilor făcute, plenara a adop­ zootehnică ŞTEFAN MESAROŞ din comună. o capacitate de 500 litri. •
corespondent
De curînd in satul Bulzeştii In comuna Galda, tot în ziua In încheiere aş vrea să fac o
de Sus, raionul Brad, s-a inau­ Tot satul de 18 mai, s-a inaugurat o nouă
tat un plan al Comitetului re­ gurat o întovărăşire zootehnică în întovărăşire menţiune: întreprinderea noas­
de creşterea oilor. In noua înto­ întovărăşire — a 6-a din comu­
gional al P.M.R. Hunedoara, cu Nu de mult în comuna Bur- nă — cuprinzînd 107 familii şi tră are mari posibilităţi şi pen­
juc din raionul Ilia s-a inaugu- 77,12 ha., iar în comunele Hă-
privire la dezvoltarea in viitorii pria şi Cricău 67 şi respectiv tru dezvoltarea altor ramuri de
75 de familii au făcut cereri
ani. a agriculturii in regiunea pentru crearea de noi întovără­ producţie. Mă refer in special la

noastră. înfiinţarea unei secţii pentru

In cadrul plenarei s-au mai preparate de carne, care ar con­

discutat şi alte probleme privind 50.000 puiefi de pin planiafi tribui foarte mult la aprovizio­
narea populaţiei. Trebuie numai
munca de partid, de stat şi din Pionierii şcolii elementare din pin, plantaţi într-o perfectă ali­ să ni se dea dezlegarea cuveni­
comuna Roşcani, raionul Ilia, niere. In această acţiune cei mai tă. Restul rămîne pe seama
economie. au participat cu entuziasm la destoinici pionieri s-au dovedit a noastră. Vom face totul pentru
acţiunea de împădurire pe dea­ a aduce un aport preţios in a-
lurile din raza comunei. Astfel, fi Liviu Grişan, Octavian Mun­ provizionarea populaţiei cu bu­
numai în cîteva zile ei au plan­ nuri de larg consum in canti­
tat pe dealul numit Măgura un tean, Ionel Părău, Olivia Morar, tăţi sporite şi de bună calitate.
număr de 50.000 puiefi de pin.
Letiţia Mircea şi alţii. -

I. CERC EA
corespondent

»-«-9 -9 -9 -« Se complecteazăPrin munca lor voluntară cele

Odată cu primele flori ale Mulţi ne-am întovărăşit! de cereri, reprezentînd aproa- şiri agricole. 5 ha. de teren ale ocolului silvic
au fost acoperite, cu puiefi de
CARTEA DE ONOARE
primăverii lui 1955, în Simeria Socotind întovărăşirea ca un pe jumătate satul. In trei sâp-
Veche, sătuc modest ce stră- prim. pas sănătos, brigada che- tămîni. a fost amenajat şi graj-
juie ultimele clipociri indepen­ rm tot mai des lumea satului: dul pentru vitele colectivei şi (Qoneupsul bienal de Im irn
dente ale Şiretului înainte de Pe-a-ntovărăşirii glie
dăruirea sa Mureşului, s-a în­ Să facem gospodărie... sediul. Intre primii înscrişi, a- $<<¦ Nenea Costică locuia peste torilor de la fabrica de încăl- ¦
e
lături de Gh. Dânescu, Ioan 3. L. & a v a q me m drum. de noi într-o cocioabă ţăminte „Ardeleana“ din A lb a «
firipat o întovărăşire agricolă, Apucaseră membrii brigăzii Popa şi Ioan Bîrcean, au fost
mugur al vieţii, noi. Ideea. au să ia parte la citeva. împărţiri şi familiile membrilor brigăzii. Zilele trecute în sala lui, cortina s-a deschis cu ferestre mici şi acoperişul lulia n-a fost altfel in Irecut. *
căminului cultural din şi concursul a început „Răfuiala" şi „Cresc
Almaşu- Mic de mun­ cu povestirea piesei oameni noi”. ciuruit de vreme. Purta o pă- Şi. ei. erau încovoiaţi de spate X
sădit-o comuniştii şi au îngri­ de produse agricole în diferite artistice de agitaţie, în frunte te s-.a desfăşurat con­ „Tîrgul inimilor", pre­ lărie spartă în fund, nişte ghe- ca nea Costică, şi ei purtau X
jit-o cu sîrguinţă şi dragoste. colective pe unde au fost. In- cu Manase Nemeş. cursul organizat în ve­ zentată de tov. prof
derea Festivalului bie­ Emil Bumbu de la Po­ Alunea depusă în mi­ te ca ciocul de raţă şi in plus, haine sau ghete peticite, iar *
nal de teatru „1. L. iana. Prezentarea a plă­
Cum s-a ajuns aici. ? E mult torşi acasă şi-au informat con­ La inaugurarea, colectivei, Caragiale“. cut mult spectatorilor. nuţioasa pregătire a a- mergea încovoiat, de spate. hanii, nu le ajungeau nici pen- %

de scris. Cine sînt cei ce-au sătenii : bucuria victoriei a fost data­ Concursul a avut loc Tinerii artişti amatori cestor piese de teatru a Cind venea acasă de la fa- tru rnîncare. In loc de drepturi, %
intre căminele culturale din satele Almaşu- Alic
contribuit, la luminarea satului Am văzut producţia bogată tă cu căldură de brigadă: din satele Almaşu: şi Almaşu- de Mijloc adus o deosebită satis­ brică se oprea la taica şi. nu patronul le da pumni şi înju- X
e şi mai greu de spus — sînt Şi pe fiecare ce-a primit Alic, Almaşu de Mijloc au obţinut de asemenea
Pe-a-ntovărăşirii glie şi Poiana, in aplauzele un succes binemeritat, facţie atît directorilor se mai. săturau de vorbă. Avea râturi. Cind unul dintre munci- X
mulţi, iar formele de muncă Cind venitul li s-a împărţit. Am făcut gospodărie ! furtunoase ale publicu­ Ei au prezentat piesele bătrînul un dar de a povesti, şi ton a uitat să sărute mina co- X
nenumărate. Să ne oprim la Condiţiile erau de la o vre­ După. un timp de la înfiin­ de cămine culturale

una, la brigada artistică de a- me coapte şi cind în primăvara ţarea colectivei, o mină de cn- precum şi tinerilor ar­

gitaţie ce a prins cheag înain­ lui 1956 au pornit agitatorii tişti amatori din Alma­ o vorbă fru­ niţei. a zburat X

C. SOARE şu: Alic şi Almaşu de moasă. Intr-o din fabrică. Aşa ¦

tea întovărăşirii, cu scopul spri­ pentru înscrieri în colectivă, in Mijloc care s-au clasat zi, nu ştiu ce era pe vremea *
pe locul întii.
jinirii şi desăvirsirii acesteia. trei săptămini s-au depus 60 (Continuare in pag. i-a venit că în- patronilor, dar,

Oameni inimoşi, ca Nemeş \ CA.MIL BACRAU

Manase cu fiul şi fiica, soţii . cepu să mă ia la întrebări. lucrurile s-au schimbat. Astăzi *

Ioan şi Viorica Dărăbanţ, soţii I — Ia spune, fincule, ce vrei muncitorii de la fabrica „Arde- *

Gheorghe şi Olivia Munteanu, t să te faci cind ai să fii mare? leatia" lucrează altfel, iar via- *

sofii Vladimir şi Maria Todor, j — O să fiu cizmar, nea Cos- ţa lor, meseria de cizmar a de- ¦»

fraţii Miron şi Vionelia Gros, Î tică. Aşa că-i bine ? venit mai frumoasă.

Ioan Muntean Montică, Nelu I Bătrînul m-a privit îndelung, Doar o singură zi am zâbo- ¦

Igna, Ioan Tigu, Medrea Luca cu ochii lui mari şi a oftat a- vii printre ei şi într-o singură *

şi, odată cu venirea sa în sat, dine. zi s-au petrecut lucruri mari. ¦

şi învăţătorul Ioan Berea. Ei — Ba asta să n-o faci, ficio- O echipă de meşteri făcea mă- X

au înţeles rostul şi folosul ce-l rule. In fabrică-i. rău, patronul surătorile cuvenite ca să intro- X

poate aduce satului brigada in înjură şi bate, bani sînt puţini, ducă difuzoare!, ciliva oameni X

lupta pentru nou şi. împotriva iar hainele cizmarilor miroase dichiseau pe Ungă rondourile X

vechii, mentalităţi. S-au hotărit a piele putredă. Eu zic să-ţi din curie, iar în secţii se Iu- X

să cînte binele şi frumosul, a găseşti, altă meserie mai. bună. era pe întrecute. Ciocanul n-a ?

harnicii satului şi. faptele bune - Uite la mine, sini cizmar, dar dispărut încă la această intre-X

şi să ia în deridere codaşii lu­ n-am făcut nimic în viaţa asta prindere, dar munca s-a meca-

crului la cimp, neglijenţele şi a mea. , nizat pe scară largă. X

prostia. Brigada şi-au numit-o ţ Peste vreo doi ani bătrînul In biroul tov. Haţegan, d i-X

„Tot ce vede cintă". Nimic nu a închis ochii pentru totdeau- rectorul fabricii, se desfăşurat

se întimpla in sat ca brigada na, dar toţi copiii din strada o şedinţă importantă. Condu- »

să nu vadă şi deci să nu cînte. I noastră ştiau că nu-i bine să a- cătorii. întreprinderii s-au adu- X

Cind s-a inaugurat intovă-1 jungă cizmar. Aşa le-a spus nat la sfai ca să compledezeX

răşirea. din satul lor, bucuria * nea Costică. cartea de onoare. Fiecare a ve- X

a izbucnit năvalnică pe scenă: * S. GORJANU ¦

Laolaltă ne-am unit Miram amintit zilele trecute ¦——----------------------- i

1 9 -« 9 - 9 . 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - « t> O » 9 C • 9 Aspect de Ia laminarea premiilor> cîştigăiorilor concurs ului Gazelelor de Perele orga nizat de ziarul ,Drumul social !sinului". de cuvintele lui. Viaţa munci- Continuare în pag. llI-a. *

- « m i ¦ ¦ * • « » « i * n j »* t i m * t » » 1 j « f ¦t ¦ *-?