Page 61 - 1958-05
P. 61
Pag. ? ¦'DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1064
3 n=3TSÎT23PTn-|
Un episod e ro ic din lupta de eliberare IN VIZITA L A ... OVIDIU
Nu de mult l-am vizitat la el aca jur-împrejur, au prins viaţă sub pe aproape tot ce-a apărut, tradus îrî lim
să pe Ovidiu. Vă miraţi ?... Nu văd nelul piotorului Puiu Mentzel, figuri
A IOBAGILOR HUNEDORENI de ce. Aşa 6e obişnuieşte cu ocazia dragi de altădată printre oare Fabia, ba romînă, din opera lui Ovidiu şi tot
aniversării, să-ţi vizitezi prietenii credincioasa lui soţie, şi eroii cunos
dragi. Numai că de data aceasta, vi cuţi ai operei ovidiene : Daphne, zîna ce s-a scris la noi despre poet şi ope
zita noastră a aviut un caracter neo blestemată ă se preschimbă în plan
bişnuit. tă şi a încununa cu frunzele-i tîm-: ră în preajma comemorării bimilena
piele învingătorilor şi frunţile poeţilor j
In toamna anulai 1784 ţărânii Io sări pistol, cetele de ţărani Idbdgi răs tră a face judecata prizonierilor, s-au capul té esté lovit de paloş şi aruncai Nu e vorba de vreun ©vidiu prieten ©rpheu, vestitul cîntăreţ ce dă glas rului său. i
bagi din mânjii Apuseni, nemai^uttnd culaţi, .după ce au prădat şi prefăcut adunat In şedinţă la fortăreaţă, deoa în groapă, iar trupul împinş de. călău din copilărie ori coleg de facultate j aprins durerii şi bucuriei deopotrivă j
indura jugul crunt al asupririi şi împi in flăcări curţile nobilimii de la Min rece „cuprinşi de frică n-au cutezai pentru a face loc altuia. sărbătoritul de azi e exilatul de la Zeus cel atotputernic ţinînd în mina Da, e impresionant să vezi strînse
lărilor de toi felul, se răscoală sub tia, în seara zilei de 6 noiembrie să facă judecata In oraş". Arestaţii au Tomis, Publius ©vidius Naso... N-am lui vînjoasă „firavul“ orbls terrarum între patru pereţi, cîteva din mărtu
conducerea lui Horla, Cloşca şi Crişan, 1784 se aruncă cu furie în primul atac fost apoi, fără prea multe cercetări, avut, ce-i drept, norocul să ajung pe ori Deucalion şi Pyrrha; singurii su
şi işi pun In glnd să nimicească pe asupra Devei'. Dar trupele împărăteşti condamnaţi la nioarié! Pentru ca sen ’Autorităţile Comitatului, ca toată la Sulmona şi nici nu i-am urmărit pravieţuitori ai marelui potop ăl luV riile grăitoare despre truda unui poet
nobili şi castelele lor — cuiburi de resping repede atacul. In noaptea de tinţa să fie executată cit mai grabnlti, conştiinţa faptelor nertmane şi bestia paşii pe ţărmul Pontului Euxinj i-am mii, din ă căror îndurerare şi pietre
desfdu şi trkidăoie — şi să termine 6 spre 7 noiembrie se face. o mobili nobilii au invocat ca pretext an ordin le pe care le săvîrşesc, a doua zi re admirat împreună cu elevii ciclului me amneate-n urmă, răsărit-tau iarăşi oa cie-ă îneîntat omenirea douăzeci de
astfel, cu exploatarea care apăsa de zare .mai serioasă şi la alpcul dat în dimi al împăratului Iosif, dat împotriva a- încep execuţiile. 'Alţi 14 prizonieri diu din şcoală noastră, cîteva clipe, meni ) geţi şl sciţi în portul lor,- pe secole şi e lesne să desluşeşti valoa
veacuri asupra grumazului lor. neaţa de 7 noiembrie iau parte şi mun geniului Salís şi a emisarilor săi, or sînt duşi în acelaşi loc de supliciu şi opera-i nemuritoare la muzeul din ce care-1 cunoaştem bine' — 6u căciuli şi
citorii mineri de la minele de aur din care se referea la crima de amă executaţi lingă fraţii lor asasinaţi în tatea Albei Iulii. iţari — cu barele trase rde boi, cu rea de care dispune opera ovidhnă
Cdborînd din Zărancl, cetele de răs din Săcărîmb, Ceri'e.f, Hondol, ele. Un gire, la emigraţie şi care, de fapt, n-a- ziua precedentă. Cunoaştem numele a- pluguri simple, doar cu uri colţ, ră
culaţi, după ce atacă localităţile Cil- rol de mobilizator' înflăcărai îl are vea nimic de-aface cu mişcarea ţă cestor 14 ţărani martiri: Nicula Sîrbu, Gu ocazia împlinirii celor 2.000 de nind cu greu şi trudă glia. în ciuda vitregiilor cărora le-a ţinut
rechin, Crişcior, Brad, Ribifa, Mihăi- Mirza Anghel din Hoiubl şi fratele rănească. Petre Petrescu, Lăpădat Veranu, Tă- ani de cînd s-a născut poetul, a fost piept în toţi cei 2.000 de ani... Da,
leni, Băiţa, Brănişca, Mintia şi Şoi- nase Rău, O m Solnoc, Avram Fer- organizată aci 6 frumoasă expoziţie Din vitrine, cu migală aranjate, îţi
muş, ajung In apropierea Devei. Aici ghiuşu, Ioan Ferghiuşu, loja Hegh'edaş cu temă „Gartea lui ©vidiu“. Pentru fură ochii exemplare foarte rare din e impresionant să vezi interesul ce
se unesc ca ţăranii din comitatul Hu din Mintia, Nicula Petru, Constantin înjghebarea ei şi-au dat Concursul cer operă ovidiună : uiî manuscris pe per
nedoarei şi cu iobagii din valea Mu losan din Herepea, Ioan PărăU din cetătorii muzeului nostru local şi cei gament din secolul ăl XlII-lea — Scri l-au stîrnit versurile lui Ovidiu de-a
reşului, care voiau şi ei să-şi încheie Pornădie, Ioan Dan, Pilimon Grozav ai bibliotecii documentare Battyaneum, sori de la Marea Neagră — j două lungul veacurilor.
socotelile ca „domnii lor de pămînt" din Vulcez şi Anton Schreiber din animatorul acţiunii fiind prof. I. Ber- incunabule — Heroidele şi Fastiile, —
(nobilii stăpîni de moşii) şi hotărăsc Veţel (ultimul miner german). ciu. cărţi tipărite înainte de anul 1500, în ...Deschid oartea de impresii şi gă
să atace Deva, capitala comitatului prima jumătate de veac de lă desco sesc! hume şi adrese din cele mai fe
Hunedoarei, comitat care deja în acel ...In incinta expoziţiei, domneşte 6 perirea tiparului i ediţii de pretutin
ari apare tri documente ca unit cu co- Să ne cunonşicm stfrâbwiu atmosferă gravă, festivă, solemnă. De deni ale operelor lui ©vidiu din se lurite: un localnic îndrăgostit de o-
rtillatui Zărdnâăal. cum ai pătruns în sală, te întîmpină colele al XVI-Iea, al XVII-lea şi cele peră lui ©vidiu, un călător ce-a ză
din uşă, trist dar mîndru totodată, în de mai tîrziu pentru ca, într-un dulă-
In Deva, la adăpostul fortăreţei ce suşi marele ©vidiu — o reproducere pior aparte, să-ţi fie înlesnit să vezi bovit cîteva ore în oraş, o delegaţie de
tăţii, se refiigiaseră o mare parte din reuşită, — sub forma unui tablou,
nobilii de lă ţară care mai scăpa a statuii din Constanţa. Pe pereţi, arheologi veniţi din CJ.R.S.S., un' grup
seră teferi din ciocnirile cu ţăranii;
nobilimea, care Conducea treburile ad- său Mîrza Pavei. 'Alături de el sirii şi Sentinţa de condamnare la moarte de excursionişti şi un altul de spor
minislrdltve şi poliiico-ţuridice ale co fiul primului şi ginerele său. Pri a ţăranilor eroi capturaţi la atacul
mitatului, funcţionărimea statului, a- m ii a chemai pe ţărani la ţărmul asupra Devei, esté cea mai grăitoare tivi, cîţiva pionieri din Zlatna, elevi
dică a fiscului austriac, slujbaşii depo Mureşului pentru a nimici pe nobili şi dovadă de sălbatică cruzime. Acuza
zitului de sare de la Şoimtiş şi alţi bunurile lor care provin din „rodul ţilor li se aplică procedura sumară a Ambele morminte ale ţăranilor de ai şcolilor medii, profesori şi gospo
nobili. muncii şi al sudorii noastre”. legii militare şi în consecinţă sînt con capitaţi în dosul cetăţii Deva, se mai
damnaţi ca rebelt evidenţi şi turbură văd şi astăzi ca două mici movile în dine, admiră cu dragoste cărţile-i ne
Ajungind ia începutul lunii noiem A! doilea atac asupra Devei, la care tori ai liniştii publice numai ca pe stingă drumului ce mergé la Dobra, muritoare şi-şi exprimă în fraze sim
brie 1784 aproape de Deva, răsculaţii au luai parle vreo 300—400 de ţărani deapsa cu paloşul (după constituţia în coasta de miazănoapte a Viilor Noi.
hotărăşti pustiirea oraşului. Ei vin pină iobagi, mineri şi soldaţi din armata Thereziană, tăierea capului cu paloşul ple recunoştinţa pentru cei ce le-au
la ţărmul Mureşului să nimicească imperială, fraterhizaţi cu răsculaţii, a şi furcile formau pedepse de moarte începe apoi executarea prizonierilor
Deva şi tnlreaga nobilime. In acelaşi fost reprimat de soldaţii conduşi de mai uşoare printre celelalte mai grele aduşi din Binţinţi (azi salul Aurel oferit ocazia şi le-au înlesnit posibi
timp, prinlre răsculaţi se zvoneşte că locotenentul Pjeifer, comandantul ce ca pedeapsa prin foc sau arderea de Vlaicii). '22 de ţărani fiind, prinşi pe
însuşi IIoria va veni cu steagul roşu tăţii Deva, ajutai de 144 grăniceri şi viu, despicarea în patru bucăţi, frin- cind devastau curtea baronului Anion litatea să-l viziteze pe Ovidiu la el a-
'di lă Alba Iulia să atace Deva. husari cărora li se adaugă şi 22 de gerea cu roata de jos în sus, tragerea Orban din Binţinţi, au fost duşi în casă.
nobili, călări. Răsculaţii, slab înarmaţi, în ţeapă, tîrîrea condamnatului pînă la dosul cetăţii şi executaţi prin tăierea
înarmaţi cu !urci, coase, tmblăcll, cuprinşi de panică, s-au retras spre locul de supliciu, sfîşierea cu cleştele capului. Aceştia erau : Ioan Ciurdara, Prof. LASCU TIT LIV1U
lăiici şt, ici-colo cu cile o sabie, puşcă ţărmul Mureşului unde se gşfrece un arse, tăierea limbii şi smulgerea gi- Adam Dânescu, Ioan Vinţan, Petru
măcel groaznic căruia îi crtâ victimă iiilui). OHeanu, Pavei Băcăniţan, David Ma- directorul şcolii medii nr. 1
peste 200 de ţărani iobagi; parte ucişi, riş, Pavei Ghiula, Ioan Romoşan din
parte lunecaţi în Mureş, alţii prinşi. In aceeaşi zi nobilimea a începui Binţinţi, Ioan Buciumau din Geoagiu, —- Alba Iulia —
executarea sentinţei : 20 dintre prizo Ştefan Dobra, Ianeş Igna, Iosif Trif
Asupra ce!or primi şi încarceraţi în nieri au joşi duşi in spatele cetăţii din Homorod, Aron Stoica, Şofron Cîn- iFiisLMiuii z il e i Coordoînecunoscute
închisorile din jortăreaţa Devei se a- Deva, Unge drumul care duce la Do- dea, Avram Cîndea, din Renghet, Şan-
bate a doua zi, răzbunarea crîncenă bra. Li se sapă un şanţ lung şi nefe dru Morariu din Şibot, Popa 'Mihăilă Ecranele cinematografelor din ce se cufundă în cînteva clipe. veni imposibil de străbătut, şi
a nobililor. riciţii ţărani trebuie să îngenuncheze din Gelmar, Ianeş Temeşan, Ianeş regiunea noastră se întrec în a Singurul naufragiat pe care-l petrolierul are o singură posi
unul cite unul ta margini .* gropii, iar Spinianţu, Rusalim Maier din Săuleşti, prezenta spectatorilor noi şi reu pot salva cei de pe „Kremlin", bilitate de salvare — acostarea
Luni, 8 noiembrie, funcţionarii C& Adam Munteami din Uroiu şi Adam şite filme cu bogat conţinut in este Dolinski — agent al spio la Vladivostok. Căpitanul Cea-
1uitatului şi nobilimea din Deva, pea- Iacob din Cigmău. structiv. De la 23—25 mai, la najului străin, strecurat pe vas lîi, cu toate că ştie rezervele ali
Deva şi în continuare în regiu cu scopuri diversioniste. mentare limitate la 15 zile, o-
In felul acesta nobilimea din Deva ne, ne este prezentată o nouă rientează vasul spre Vladivostok
a făcut să cadă prin paloş capeielé a producţie a studiourilor sovie » '¦ p i1 w iiw n pină unde cel mai de vreme pu
56 de ţărani răsculaţi şi prinşi. Se spu tice „Coordonate necunoscute“. tea ajunge doar în 60 de zile.
ne că scenele cu executarea prizonie Dedicat eroismului matrozilor bíS0M I E <;/
rilor erau aşa de înfiorătoare incit sovietici, filmul evocă o întîm- Puse in ţaţă enormele greu
condamnaţii se îmbulzeau singuri sub plare autentică petrecută la în O PROCrUCTIEA STUDIOURILOR S O V IETIC E tăţi, lipsuri şi primejdii — ca
paloşul călăului pentru a scăpa de pri ceputul Marelui Război pentru racterele naviganţilor se relie
veliştea groaznică a uciderii tovarăşi In aceste tragice împrejurări, fează distinct şi fiecare acţio
Apărarea Patriei. Realizată in petrolierul „Kremlin" cu o încăr nează propriu dar toţi se dis
•' ' • .......... ................. Şoimaru. IN CI.IŞEU : un aspect din timpul spectacolu- lor lor de suferinţă. genul captivant al aventurilor, cătură de zece mii tone benzi ting prin eroism, curaj, dir-
lui cu această piesă reuşită. Se mai spune că nobilimea era in noua ecranizare sovietică, este nă în cală, rămîne dezarmat zenie, calm şi dragoste de pa
i“1 Recent, colectivul actoricesc al Teatrului de sini din pătrunsă cu o deosebită forţă pe întinsul apelor, expus avia trie, urmînd îndeaproape e-
!1 Petroşani, s-a reîntors din turneele întreprinse prin ţară tr-o stare de panică aşa de mare că, expresivă de eroismul abnegaţia, ţiei, submarinelor şi minelor xemplul personal dat de căpi
| cu diferite piese printre care şi „Afaceriştii“ de Tudor observind o mulţime oarecaré coborind marine inamice. Gu ţara nu pu tanul Cealii şi secundul Krutov
de pe un deal din vecinătatea Devei, lupta temerară şi 'cinstită a u- tea comunica pentru ajutor — ce-şi înfrînge propria-i durere.
nu s-a îndoit că această mulţime este coordonatele navei le păstrează
din nou o ceată de ţărani răsculaţi, nui grup de marinari sovietici secret personalul navigant de încercările diversionistului
şi a întrerupi execuţiile pentru a se re pe „Kremlin" pentru a nu putea Dolinski, se soldează temporar
fugia in. cetate... ca pe urmă să ob desfăşurată in cadrul plin de ro ţi identificat de duşmani. cu cîştigarea matrozului Bra-
serve că mulţimea aceea nu era alt ghin în spre beţie şi indiscipli
ceva decît o turmă de capre pe care mantism al vieţii marinăreşti. Drumul spre Leningrad de nă. Colectivul unit îl ajută pe
un păstor le mina la vale...' Braghin şi mai mult, dragostea
Din portul Taupse pleacă in Niusei, cantiniera vasului. Bra
Lupta pentru libertate nu s-a sfîr-' jurul Europei pentru a ancora ghin reuşeşte să nu-şi păteze o-
şit cu răscoala de sub conducerea lui la Leningrad două petroliere so noarea de matroz.
Horia, Cloşca şi Crişan, nu se sfîr- vietice: „Kremlin“ şi „Ural",
şeşte nici cu martiriul de la Alba Iulia în ultimele zile paşnice a lui Lupta curajoasă şi triumfă
a! jringerii pe roată din 28 februarie iunie, cu cîteva zile înainte de toare a echipajului împotriva
1785. Sîngeic vărsai de ţăranii eroi care dezlănţuirea agresiunii bandi tuturor obstacolelor pentru în
au căzut la atacul asupra Devei ca teşti împotriva Uniunii Sovieti deplinirea datoriei patriotice şi
şi a celor măcelăriţi de nobilii feudali ce a Germaniei hitleriste.
pe întreg cuprinsul Transilvaniei şi al împotriva celor nedemni de nu
fării noastre întregi, este generator de Krutov, este secund pe „Kre mele de marinar, constituie su
noi lupte pentru libertate ce se încheie mlin", soţia lui, şef al servi
abia Ia sfîrşitul celui dc-al doilea război ciului de radio, pe vasul biectul „Coordonatelor necunos
mondial, odată cu împroprietărirea ţă „Ural“. Legătura o păstrea
ză prin radio şi fără a şti cute“ realizat de regizorul Mi-
ranilor. că asta va fi ultimul prilej
de a-şi vedea soţia, o solicită hail Vinearski, după scenariul
Prof. TRAIAN BĂLAN să se urce pe punte pentru a o
vedea cu binoclul. Un bombar lui Ivan Readcenko cu actorii:
dier hitlerist se iveşte în acel
moment şi de la mică înălţime Oleg lakob, Leonid Galiş, E-
bombardează petrolierul „Ural“
duard Bredun şi Nadejda Ce-
rednicenko.
înlăturare a practicii aprovizio L egătura dintre oraş unii gestionări fruntaşi că Şte cooperativelor fruntaşe care să
fan Crăciunescu de lă filiala din
nării în salturi, sau a altor ase şi s a t — sarcină de seamă Livadia, Vasile Crişan din GTo- se compare cu cea a unor coope
potiva, Istrate Pândele din Os rative cu activitate slabă. Astfel
menea fenomene. a cooperaţiei trov, Ioan Uzoni din Tuştea şi
alţii. de analize vor constitui schim
Intrucît ambalajele au consti
tuit una din greutăţile eviden Hotărîrea plenarei ’din decem In anul acesta au fost con buri de experienţă din care co
te în munca cooperativelor, con brie 1956 cu privire la desfiin tractate cantităţi mult mai mari
In ziua de 11 mai a avut loc , luare, recepţiona re, păstrare şi siliul de conducere a luat mă ţarea sistemului de cote obliga de produse. La grîu s-au con operativele rămase în urmă vor
conferinţa U.R.G.G. Haţeg. Con suri ca acestea să fie retrase de torii a pus în tata cooperaţiei tractat de exemplu 580 tone, la putea învăţa multe.
ferinţa a ascultat darea de sea expunere a mărfurilor pînă la pe reţea şi predate Gomrai- de consum sarcina contribuirii porumb 310 tone, iar la cartofi
mă pe anul 1957 şi pe primul Conferinla deservirea acestora la consuma coopuiui. Numai în trimestrul I într-o măsură tot mai mare la 270 tone. Aceste cantităţi nu Tovarăşul Mirt Francisc a su
trimestrul din anul acesta, ra din acest an au fost restituite alcătuirea fondului centralizat sînt însă pe măsură posibilităţi bliniat necesitatea împletirii per
V. R, C. C. Haţeg tori. Aceasta a făcut ca la ma furnizorilor-ambalaje în valoa al statului. Acordînd atenţia cu lor şi de aceea problema con
portul comisiei de revizie şi pre joritatea unităţilor să se practice tractărilor stă mereu în atenţia manente a sarcinilor comerciale
zentarea bilanţului. In urma re de 456.000 lei. venită acestei probleme, consiliul conducerii cooperativelor săteşti.
dezbaterilor purtate, conferinţa lecţii cu 16 la sută, iar la ma un comerţ de bună calitate, de conducere al Uniunii raiona ale cooperativelor cu munca de
a luat hotărîri privind îmbună terialele de construcţii (ţiglă, plăcut consumatorilor. Grija La multe din aceste rezultate le a luat toate măsurile nece Ciivîntul participanţilor transformare socialistă a agri
manifestată pentru îndrumarea şi-au adus contribuţia şi unele sare pentru realizarea sarcinilor
tăţirea activităţii pe viitor. ciment, cherestea) intre 20-80 lucrătorilor din cooperaţie a fă consilii săteşti care, îndeplinind de plan ce revin cooperaţiei. Numeroşi participanţi la con culturii.
la sută. Sectorul socialist din a- cut să crească conştiinţa lor, rolul de propagandist şi agita Printr-o muncă politică susţinu ferinţă, printre care se numără
Un capitol lung gricultură şi ţăranii muncitori să se întărească disciplina în tă în rîndul ţăranilor muncitori, tovarăşii Iosif Solcan, Tiberiu Mulţi dintre vorbitori au su
şi îm bucurător — individuali au fost mai bine a- muncă. tor în mijlocul' cooperatorilor, în anul 1957 au fost contracta Francfurt, Sigismund Buru, A-
cei al realizărilor provizionaţi de către cooperati au sprijinit magazinele filialelor te 270 tone grîu-secară şi 120 iexandru Măgureanu, Ioan Aldu- bliniat taptul că unele maga
ve, punîndu-se în vînzare mai Ca urmare a unei chibzuite şi prăvăliile în realizarea planu-' tone porumb. Contractarea car lea, Vistian Balcan, Ioan Biscă-
Darea de seamă cit şi discu multe unelte şi maşini agricole. gospodării, cooperativele din ra riior. Printre consiliile săteşti tofilor a început tîrziu (abia la reanu şi alţii, au subliniat că zine hu-şi respectă orarul de
ţiile, au scos în evidenţă multe Reţeaua de desfacere a crescut ion au încheiat anul financiar fruntaşe din acest punct de ve sfîrşitul lunii septembrie). To dacă cu un an în urmă confe
realizări de seamă obţinute dc cu alte 10 unităţi, astfel că la cu beneficii însemnate. Coope dere se numără şi cele din To- tuşi cu ajutorul organizaţiilor rinţa raională a discutat mai deschidere. Magazinul din Bă-
cooperativele din raion. Trece sfîrşitul anului 1957, funcţio rativa „Ţara Haţegului”, de teşti, Rîu-Bărbat, Livadia, Vâl de partid şi al sfaturi lor popu mult despre lipsuri —aceasta ieşti, de exemplu, stă închis d'**
rea în revistă a roadelor boga- nau în raion 88 magazine şi 33 pildă, a înregistrat la sfîrşitul cele Bune, Boşorod, Peşteniţa pentru că realizări erau puţine
,te ce s-au obţinut în anul tre unităţi de alimentaţie publică. anului 1957 un beneficiu de şi Ostrov. La atragerea de noi lare, cooperativele săteşti au con — la această conferinţă partea lipsă de gestionar de mai bir-«
cut şi în primul trimestru al a- 507.000 lei, iar cele săteşti, în membri cooperatori în jurul uni tractat 684 tone cartoti. In ve cea mai însemnată a discuţiilor
cestui an dovedesc îndrumarea Pentru remedierea stocurilor special cooperativa din Bertlielot, tăţilor cooperatiste săteşti, s-au derea aprovizionării oraşelor -şi a constituit-o analiza succeselor de o lună. La Boşorod gestiona
permanentă pe care Comitetul au înregistrat un beneficiu net de remarcat de asemenea consiliile obţinute. Vorbitorii au scos însă
raional de partid a dat-o con supranormalive care blocaseră 167.000 Ici din vînzarea mărfu săteşti din raza de activitate a centrelor muncitoreşti cu legume la iveală pe lîngă multe părţi rul Iosif Işfănescu fine magazi
siliului de conducere al Uniu în anul 1956 fondurile multora rilor cu amănuntul, 203.000 Iei cooperativei ,,Plugarul” din Pui ?i zarzavaturi, U.R.C.C. Haţeg pozitive şi o serie de lipsuri. To
nii raionale. de la unităţile cu alimentaţie şi „Înfrăţirea” din Baril Mare, a avut ca sarcină de plan, în varăşul Iosil Crisboi, de pildă, nul închis 3-4 zile din săptămî-
dintre cooperativele săteşti, con publică .si 15.000 lei în- urma unde gradul de cooperativizare anul trecut, să contracteze 10 a arătat că nu la toate unităţile nă din motive pe care numai el
Ga urmare a creşterii nivelu siliul Uniunii raionale a studiat contractărilor şi achiziţiilor. atinge procentul de 60-80 la su ba. grădini. Ac'est plan a îost cooperatiste de la sate se acordă
lui de viaţă al ţărănimii munci cererile de consum ale coopera Toate acesle rezultate sînt măr tă. In cursul anului trecut în depăşit cu mult, reaiizîndu-se atenţia cuvenită bunei păstrări a le" ştie. S-a’ arătat de asemenea
toare, prin condiţiile create de tivelor de la sate, care prin in raionul Haţeg au fost înscrişi mărfurilor. Vorbitorul a citat ca că multe consilii săteşti au o
partid şi guvern, volumul măr termediul a peste 500 de cărţi turie .a eficacităţii măsurilor 798 de membri noi şi s-au în contracte pentru 24 ha. exemplu magazinul din Sarmi- activitate slabă din cauză că nu
furilor desfăcute prin unităţile poştale tip au informat condu luate pentru întărirea disciplinei casat la fondul social sume în Rezultate bune au fost obţi zegetusa unde se manifestă lip
cooperaţiei de consum în cursul financiare. Faptul că nu s-au în valoare de 131.000 lei. In tri suri grave în ce priveşte păstra au tost îndeajuns îndrumate şi
anului trecut a crescut mult. In cerea Uniunii despre sortimen registrat lipsuri în gestiune — mestrul I din acest an, planul nute şi pe linia achiziţiilor. In rea mărfurilor alimentare. Din
1957 au fost desfăcute bunăoară tele de mărfuri specifice satului atît de mari ca în anul trecut la înscrierea de noi membri a baza planurilor stabilite au îost această cauză a crescut volumul ajutate de către Uniunea raio
mărfuri în valoare de 60.170.000 care lipsesc din magazine. — se datoreşte controlului şi re fost realizat cu 110 la sută, iar achiziţionate în cursul anului mărfurilor degradate şi demoda
lei, ceea ce reprezintă o creşte viziilor inopinate pe care comi la încasarea fondului social cu trecut 281 tone grîu-secară, 76 te, valoarea totală a acestora nală.
re cu 12 la sută ţaţă de mărfu In vederea practicării unui tetul de conducere le-a între tone cartofi timpurii şi mari ridieîndu-se la peste 1.000.000 lei.
rile desfăcute în anul 1956. S-a comerţ cu adevărat civilizat, prins în mod repetat. Reviziile 103 la sută. Mulţi dintre vorbitori au pro Atît din discuţii, cît şi din da
înregistrat o creştere între 22-32 consiliul de conduce e al au slabiIit stocurile reale de cantităţi de alte produse. Cele pus să se analizeze activitatea
la sută la desfacerea produse U.R.G.G. Haţeg a pus o însem Toate aceste rezultate şe Ha- mai bune rezultate în munca de rea de seamă a reieşit că, o sar
lor alimentare, la desfacerea în nată bază pe pregătirea cadre mărfuri şi au creat posibilitatea toresG ajutorului şi îndrumării
lor şi a tuturor lucrătorilor din achiziţii le-au obţinut cooperati cină principală de care coopera-'
călţămintei s a înregistrat o cooperaţie. In acest scop au fost
formate echipe din salariaţi ai vele din Pui, Haţeg, Baril AAare, tivele vor trebui să se ocupe cu
creştere cu 27 la sută, la con-
toată răspunderea este realiza
rea planului de contractări si a-
chiziţii. ¦ j
?
In încheierea lucrărilor sale
conferinţa a ales consiliul de
conducere "al Uniunii format Hiq.
23 membri şi 3 supleanţi. Ga
preşedinte a fost ales fov. Gheor-
ghe Paşca. In comisia de revD
zie au fost aleşi trei tovarăşi şi
un supleant. Preşedintele comi
Comraicoopuiuj şi din tehnicie unei analize financiare a coo siei a îost ales tov. Cornel iu I-
nii cooperativei „Ţara Haţegu perativei respective, luîndu-se vaşcu, iar ca delegaţi la con
lui” care, deplasîndu-se la sate, astfel măsuri de deblocare, de pe care U.R.C.G. Haţeg le-a pri Sălaşu Superior şi cea din S a r ferinţa regională au fost aleşi
au indicat practic gestionarilor aprovizionare, de reducere a mit zi de zi din partea Comite mizegetusa. Un aport însemnat un număr de 22 tovarăşi.
şi yjnzătorilor modul de pre- stocurilor supranonnatiye, de tului raional de partid. în munca 'de achiziţii l-au adus PETRE FÂRCAŞIU
