Page 62 - 1958-05
P. 62
Ni*. 1064 ÜRUMUL SOCIALISMULUI Pdg. 3
MUNCA NOASTRĂ PENTRU PRIMIREA Educareapatriotică a oamenilor munci Intre şu,rMe Strei şi vie
DE NOI MEMBRI Şl CANDIDAŢI
SARCINA MĂREAŢA ( Urmare din pag. l-a) construcţia unei magazii pen
DE PARTID tru 20 de vagoane de cereale,
lectivişti, ascultind glasuri un grajd pentru 20 de vite, şi
străine şi supăraţi pe citeva o cocină pentru scroafe fătă-
Primirea de noi membri şi candidaţi de partid din rînduri- Una din principalele preocu Emil Popa, de la şcoala medie Scinteiî, Uzinele 23 August, lipsuri din sat, s-au retras din toare; cresc, se întăresc şi se
candidaţi de partid este una din 1c muncitorilor. pări ale Asociaţiei Voluntare Stadionul 23 August, şi altele. colectivă. Cu curaj, brigada a înmulţesc anexele gospodăriei:
sarcinile principaie aie tuturor pentru Sprijinirea Apărării Pa din Brad, în care s-a vorbit des cintat pe scenă lipsurile, pen secţia de cositorie, se organi
comuniştilor din organizaţia Numai în primul trimestru al triei — A.V.S.A.P. — o consti La înapoierea din Bucureşti tru a sparge birja ce înflorise zează atelierul de confecţionat
noastră de bază. Cunoscînd in acestui an au fost primiţi în n o tuie educarea patriotică a oa pre „Aşezarea geografică ă ra excursioniştii au vizitat Muzeul ca urzicile la colţurile gardu mobilă ptfetru comercializare
strucţiunile G.C. al P.M.R. cu durile candidaţilor 12 muncitori menilor muncii. Prin însuşi ca Doftana şi Castelul Peleş. Ex rilor din sat şi viaţa şi-a spus etc.
iar în rîndul membrilor de par racterul ei, asociaţia aduce o ionului Brad”. In conferinţă au cursiile au constituit un minu
privire la primirea de noi mem tid 5 muncitori. Printre cei pri contribuţie însemnată la reali nat prilej de cunoaştere a ţării,
bri şi candidaţi de partid, co miţi în rîndurile candidaţilor se zarea acestei importante sarcini. fost evocate frumuseţile acestui excursioniştii rămînînd cu fru
muniştii din organizaţia noas află turnătorii Vasile Nemeş, Prin activitatea şi acţiunile des moase impresii.
tră, în urma sarcinilor primite loan Crişan, Gheorghe Mihet şi făşurate de A.V.S.A.P. oameni raion, cît şi bogăţiile solului şi
în cadrul adunărilor generale, Gheorghe Barboni, iar printre lor muncii le sînt dezvoltate Asemenea excursii au foşt or
se ocupă de unul sau doi mun cei primiţi în rîndurile membri simţul înaltului patriotism, al subsolului. Totodată au fost ganizate şi de G. O. raional cuvintul prin voinţa oameni Intre Mureş, Strei şi vie creş
citori fruntaşi în producţie, care lor de partid sînt turnătorii Va internaţionalismului proletar, al A.V.S.A.P. Brad cu 65 munci
au dovedit şi dovedesc prin sile Tătăruş, Nicolae Racoviţca- dragostei ţaţă de cuceririle po scoase în relief şi măreţele rea lor, lichidind neajunsurile.
muncă că iubesc partidul, că nu şi Constantin Creţu. porului nostru. tori din raion, C. O. raional
luptă pentru înfăptuirea sarcini lizări obţinute în anii regimului A.V.S.A.P. Petroşani cu un nu te şi pulsează viu viaţa nouă,
lor ce ne stau în faţă, îndrumîn- In anul trecut organizaţia Pornind de la aceste obiecti măr de 200 tineri din Valea Jiu In augustul lui 1957, se îm bunăstarea şi belşugul. Desi
du-i să ceară organizaţiei de noastră de bază a primit aproa ve, Comitetul organizatoric de democraţie populară. Confe lui, G.O. orăşenesc Deva cu 70 part avansurile colectiviştilor: gur că meritul a tot ceea ce
bază să fie primiţi în rîndurile pe 70 de candidaţi, mulţi din A.V.S.A.P. al regiunii Hunedoa de participanţi etc.
candidaţilor şi apoi a membrilor tre ei fiind dintre utemiştii ce ra a desfăşurat încă din anul rinţa a fost urmată de filmul do Gheorghe Dănescu ia 3.200 kg. s-a făcut şi ce se face nu este
de partid. lucrează in secţia noastră. Pot trecut o largă muncă de masă Cu deosebit de plăcute impre
fi amintiţi pentru munca ce o în direcţia educării patriotice a cumentar „Republica Populară sii au rămas cei 180 mineri, griu, 5.000 kg. porumb, 1.200 exclusiv al brigăzii artistice de
Membrii de partid stau de depun pentru atragerea în par membrilor asociaţiei. In acest siderurgişti şi ceferişti din Te-
vorbă cu aceşti muncitori Irun tid a celor mai buni şi cinstiţi scop au fost întreprinse în re Romînă“. liuc, Ghelar, Gălan şi Simeria kg. orz, 3.000 kg. fin etc., etc. agitaţie, dar a contribuit şi ea
taşi, le vorbesc despre trecutul muncitori comuniştii Gheorghe giune o serie de acţiuni. care timp de două zile au vizi
glorios de luptă al partidului Măgureanu, Adolf Stempel, An Cu ocazia diferitelor sărbători şi 5.000 lei. Ca el au mai pri într-o oarecare măsură.
nostru, al clasei muncitoare, ton Cimpoeşu şi losif Stran- Conferinţele pe temă — tat oraşul Sibiu în cadrul unei
despre scopul politicii partidu schi. ca Ziua Armatei Sovietice, Ziua excursii organizate de C.O. ra mit Nicolae Popovici, loan Dă- Artiştii amatori din Simeria
o formă atractivă ional A.V.S.A.P. Hunedoara.
lui şi guvernului, despre grija ce Datorită primirii unui mare Forţelor Armate ale R.P.R., Excursioniştii au vizitat cu a- răbanţ şi ceilalţi colectivişti Veche s-au impus de mult prin
o poartă partidul faţă de ridica număr de membri şi candidaţi O formă a muncii de educare cest prilej Muzeul Bruckenthal,
rea necontenită a nivelului de de partid din rîndurile muncito patriotică a oamenilor muncii a Ziua Aviaţiei şi altele, comite parcul zoologic „Dumbrava”, după cit şi cum au muncit. Bri fireg. lor deschisă, dragostei (
trai, material şi cultural al oa rilor fruntaşi care lucrează ne constituit-o expunerile de confe
menilor muncii, despre înaltul mijlocit în producţie, compoziţia rinţe pe diferite teme. Astfel, tele organizatorice A.V.S.A.P. Cîmpia Şelirnbergului şi altele.
titlu de membru de partid, des socială a membrilor şi candida toate comitetele organizatorice
ţilor de partid a organizaţiei raionale şi organizaţiile din în raionale şi organizaţiile din în Tir gada nu scapă prilejul şi iar consătenilor. Numărul celor ce'
pre drepturile şi obligaţiile noastre de bază s-a întărit sim treprinderi au organizat periodic
membrilor şi candidaţilor de ţitor, elementul muncitoresc re- conferinţe cu diferite teme din treprinderi şi instituţii au orga In acţiunea de educare patrio cîntă bucuria colectiviştilor, se înscriu în noile formaţii
partid, despre faptul că este o prezentînd peste 90 la sută. trecutul de luptă al poporani tică a oamenilor muncii Comi
cinste deosebită pentru fiecare nostru, sau cu marile realizări nizat conferinţe în care s-a vor tetele organizatorice A.V.S.A.P. necazul celor retraşi şi al celor creşte mereu. Gh. Găină, Gher
muncitor einst ţ, ataşat trup şi In viitor organizaţia noastră ale poporului obţinute in ani au folosit şi alte forme. Astfel,
suflet cauzei clasei muncitoare, de bază va munci şi mai mnit regimului de democraţie popii bit despre însemnătatea acesto cu ocazia sărbătoririi a 25 de rămaşi pe din afară. ghina Lupu, Iar Alexandrina,
de a face parte din rîndurile pentru a atrage în rîndurile Iară. In întreg cursul anului tre ani de la eroicele lupte ale mun
membrilor sau candidaţilor de candidaţilor şi a membrilor de cut, au fost ţinute peste 1.000 ra. Cu mult interes a fost urmă citorilor ceferişti din 1933, pe „Artiştii“ nu se lasă! Voiau Cornelia Jujan, Petrişor Bol-
partid. partid pe cei mai înaintaţi mun lingă conferinţele ţinute cu a-
citori din secţia turnătorie. conferinţe la care au participat rită în oraşul Alba Iulia confe cest prilej, s-au organizat în mai mult, doreau ca întreg ho dor şi Gheorghe Bălu'ţă au in
Printr-o muncă stăruitoare de cca. 70.000 de oameni ai mun centrele Simeria, Subcetate, etc.,
zi cu zi, organizaţia noastră de GHEORGHE SPFRlOSU cii. rinţa tov. prof. univ. Nicolae întîlniri cu tovarăşi" care au tarul satului: să fie o singură trat în viaţa culturală a satu
bază a crescut şi s-a întărit muli participat la aceste lupte. Ei au
prin primirea de noi membri şi secretarul organizaţiei de bază nr. 1 Aşa, de pildă, Comitetul or Ciachir, care a vorbit despre evocat momente din timpul lup şi mare gospodărie înfloritoare: lui interpretind m inunat: „Ră
ganizatoric A.V.S.A.P. din raio telor ceferiştilor. De asemenea,
din secţia turnătorie a Uzinei nul ’Brad a organizat în satul „Frăţia de arme romîno-sovieti- cu ocazia zilei Armatei Sovieti Flaideţi cu toţii în gospodărie fuiala", piesă teatrală de T.
Crişan (satul natal al conducă ce şi a Zilei Forţelor Armate ale
„Victoria’LCăian torului răscoalei ţărăneşti) o că în războiul din 1877-1878 R.P.R. s-au organizat întîlniri Să putem obţine rod bogat, Vornic.
conferinţă intitulată „însemnăta
tea istorică a răscoalei lui Ho- pentru cucerirea independenţei în cadrul cărora s-a vorbit des Haideţi cu toţii la îndestulare Studiind dansurile locale din
ria, Cloşca şi Crişan,” Confe pre frăţia de arme romîno-so- Ca să înflorească întregul s a t ! bătrini, pe lingă cei care acti
rinţa a fost expusă de tov. pro naţionale”. ' vietică în războiul împotriva
fesor Vasile Gostin de la şcoala fascismului, despre armata noas
medie din Brad. Cei peste 500 Conferinţe cu teme asemănă tră populară, creaţie a regimu Sămînfa semănată cu grijă vează în brigadă şi teatru, au
participanţi, ţărani muncitori lui democrat-popular. prinde rod. Şi, cînd la 30 de mai intrat Fodor Miron de pe
din satul Crişan şi satele înve toare au fost organizate şi în cembrie 1957 gospodăria săr deal cu nevasta şi mulţi alţii.
cinate, au urmărit cu viu interes Ga o altă formă de educare bătoreşte împărţirea restului Ba, pînă şi Pavel Sedlac, trac
această expunere care ie-a a- alte raioane şi localităţi din re a oamenilor muncii, comitetele
mintit despre viaţa şi lupta stră organizatorice A.V.S.A.P., în co
moşilor lor. Tot în raionul Brad, giunea noastră. Peste tot ele au laborare cu întreprinderea re
în satul Ţebea, acolo unde se gională cinematografică, au or
află gorunul iui Horia, tov. pro fost audiate cu mult interes de ganizat cicluri de filme cu ca de venit colectiviştilor săr toristul de la S.M.T., căsăto
fesor Vasile Costin a făcut 8 racter patriotic. In cadrul aces
expunere despre „Răscoalele ţă un mare număr al oamenilor tor cicluri au fost prezentate bătoreşte reîntoarcerea celor rit cu o fată din sat, a devenit \
răneşti din Zarand în decursul filmele „Un pichet în munţi” ,
vremurilor”. Pe lîngă faptul că muncii. Conferinţele au trezit „Zoia”, „Avangarda de sacrifi 20 de familii ce s-au retras şi „artist“. Despre hărnicia şi l
această conferinţă a expus în- ciu”, „Copiii partizanului”, „Sol sărbătoreşte cu fast gospodă frumuseţea fetelor din Sime
tr-o formă vie lupta ţăranilor io astfel în inimile oamenilor dra datul victoriei“, „Tăunul” şi aj-
tele. Cele 400 de reprezentaţii
bagi, din ţara Zarandului pen gostea faţă de plaiurile regiunii, ria mare ce cuprinde toate ha ria Veche, a cintat mereu bri
cu aceste filme au fost vizionate
stima şi respectul faţă de stră de aproximativ 33.000 oameni turile şi toate familiile satului. gada :
ai muncii.
moşii noştri, faţă de partidul La sărbătorirea ce s-a încheiat
Vr în zori, lumea a ascultat cu
nostru care a făurit ceea ce ani interes şi mindrie cîntecul bri De cînd maica m-o născut1
găzii : O mindruţă ara avut,
de-a rîndul a năzuit întregul
Intre Mureş, Strei şi vie Mîndruţa mea, dragii mei.
popor exploatat şi umilit. E născută lingă Strei.
Excursiile — prilej Ba şi cor pe patru voci s-a\
de cunoaştere a ţârii Am făcut gospodărie!
Se părea că scopul general înfiinţat în Simeria Veche sub
In scopul dezvoltării dragos a fost atins. Brigada era însă bagheta inginerului Aurel
M -tj » e tei faţă de patrie, faţă de rea convinsă că mai sînt încă mul Lupu.
lizările regimului nostru, corni
Se com pledează tetele organizatorice A.V.S.A.P te de făcut. Mai erau încă co In curind, formaţiile artisti
au folosit şi excursiile colective
Cu ocazia acestor excursii, oa lectivişti ce nu veneau la lu ce din Simeria Veche se vor
menii muncii din diferite între
CARTEA DE ONOARE prinderi şi sate au vizitat mo cru (ce-i drept puţini). Crea măsura cu alte formaţii artis
numente istorice, muzee, locuri
torii de programe artistice tice din regiune la concursuri >
pitoreşti etc.
... r Astfel, Comitetul organizato şi-au propus să cinte bucuria şi toate formaţiile interesate
> ric raional A.V.S.A.P. Orăştie a muncii, mîndria de a ţi frun pot să ştie că din Simeria i
organizat ieşiri colective la Gră
(Urmare din pag. l-a) de cusut, Maria Opreaţi, muri- } diştea Munceiului, la statuia lui taş : Veche se prezintă forma
Paul Chinezul din comuna Şi-
citoare la secţia finisare, Ani- i bot, în satul Aurel Vlaicu etc. Mie îmi place să trăiesc ţii tari şi cu minunate
nit cu propuneri concrete, dar ca Ştefan, lăcătuş, Dani Şte- j Cu această ocazie profesori de
istorie au vorbit despre însemnă Pămîntul să mi-1 muncesc rezultate. Brigada artistică \
totuşi discuţiile s-au prelungit, fan, muncitor durbist, Stela ţ tatea acestor locuri istorice.
, Comitetele organizatorice ra Să muncesc muncile toate de agitaţie numai în 1957 (
Nu-i uşor să alegi din zecile Vesa, funcţionară, Alexandru ] ionale A.V.S.A.P., împreună cu
organizaţiile din întreprinderi Să-avem recolte.bogate. a prezentat 73 de programe ar-!
de muncitori pe cei mai har- ^ a^°S> maistru eroilor şi lo a ti: şi instituţii, au organizat excursii
nici. E greu, mai ales că toii ^ ă g o i, controlor de calitate. î şi în ţară. Aşa, de pildă, G. O. Fruntaşilor li s-au cintat cin- ¦tistice. E ceva ! Membrii for-1
lucrează cu viu interes. Ana 7 nume vor rămine ln tstona ' tece de laudă, codaşilor' sati maţiiior artistice vor să prindă\
Fugaciu, Gh. Dumitru, Paras- fabricii »Ardeleana“ Deocam- rice, şi azi, gospodăria colecti pe perete şi diploma concursă-\
chiva Schiau sau Ion Suciu dată numai atit, dar cartea de vă „Ogorul nou" are lucrările lui pentru care muncesc acum,\
sînt cei mai harnici din secţia onoare a rămas deschisă pen- la zi. Insăminţările le-au ter alături de celelalte trofee: lau
tineretului, dar in toiul întrece- iru cei harnici, minat înainte du mult timp, reaţi ai celor două festivaluri\
rii, alţii deţin rezultate şi mai -k este avansat plivitul griului şi regionale, premiul I regional \
bune. Tot colectivul de munci- Q.e ar trăi nea Costică! Poa- prăşitul semănăturilor. Cele la un concurs etc.
tori a economisit în primul tri- te şi numele lui ar fi la loc de 200.000 cărămizi lucrate de Formaţiile artistice din sa- i
mestru al anului 30.434 dni.p. cinste. El n-a cunoscut vremu- colectivişti sînt arse aproape tul cuprins intre Mureş, Strei>
piele şi 195 kg. talpă, din care r[[e noastre, dar copiii de pe
tru drepturi şi libertate ea a raional A.V.S.A.P. Sebeş a or Pornind de la aceste realizări în întregime, se lucrează la şi vie merită toată lauda. (
se pot confecţiona 1.150 pere- strada mea au aflat că astăzi fost atractivă şi prin aceea că a ganizat două excursii la Bucu obţinute pe linia educării pa
chi de pantofi. Pentru ziua de orice meserie e frumoasă şi fost expusă tocmai sub gorunul reşti. Excursioniştii au vizitat triotice a oamenilor muncii Co Grupul Şcolar Minier Petroşani aduce la cunoştinţa absolvenţilor foste
1 Iunie, ei s-au angajat să pro- răsplătită. lui Horia. Muzeul militar, Muzeul Benin— mitetul organizatoric regional lor Şcoli Medii Tehnice de Cărbune că s-a aprobat o nouă sesiune pentru
ducă peste plan citeva sute de susţinerea proiectelor de diplomă în perioada 1-15 septembrie 1958.
perechi de încălţăminte pentru i Cu mult interes a fost urmă Stalin, Muzeul Grigore Antipa, A.V.S.A.P. şi S. O. raionale
copii, majoritatea din material j rită şi conferinţa tov. profesor Combinatul poligrafic Casa Totodată se face cunoscut absolvenţilor, care au susţinut proiectele de
A.V.S.A.P. au întocmit pentru diplomă, că pot ridica diplomele în fiecare luni între orele 12-15.
economisit. De asemenea, vor ‘
perioadele următoare ample pla
introduce in curind şi modele !¦ ca grijă nuri de activitate. Măsurile pre
S ă g o s p o d ă r i mnoi de încălţăminte. conizate în’ aceste planuri vor
Toate acestea aduc laude co- t
duce la o muncă din ce în ce ANUNŢ 1¦
lectivului de muncă. In cartea I mai rodnică.
de onoare a fabricii figurau ? *
insă doar 4 nume. Ana Moldo- j d V. FUR IR
m aterialele I Se aduce la cunoştinţa tuturor inginerilor cu pregătire agronomică şi j
| silvică şi medicilor veterinari că Ministerul Agriculturii şi Silviculturii în co- ?
Fabrica de hîrtie ,,1 Aăai“ ţ laborare cu Asociaţia Ştiinţifică a Inginerilor şi Tehnicienilor din R P.R î
van, renumită croitoreasă, de A gospodări cu grijă materia timplărie depozitate, c a : uşi, faţadelor, de pe schele metalice. Petreşti, raionul Sebeş.
corată cu Medalia Muncii, | elaborează şi publică „Anuarul cadrelor tehnice şi de specialişti din agri- ţ
Teodora Băclllă, de la secţia de lele de construcţie înseamnă a tocuri, giurgiuvele, sînt pline de Dar, iată că după întrebuinţare, angajează | cultură şi silvicultură”. * ¦l ţ
cusut, bătrînul . croitor Fran da in folosinţă cît mai multe mortar. Instalatorii au montat o parte clin schele, se depozitea maistru electrician,
cise Matiaşi şi Ludovica Ha- obiective trainice şi de bună ca radiatoarele de încălzire centra ză la loc bun, iar o par In acest scop, toţi inginerii cu studii a'gronomice şi silvice şi medicii ve t
iposesor | terinari indiferent de instituţia în care lucrează sînt obligaţi ca pînă cel \
• iegan, rid uitoare. Comisia în litate, cu un consum cît mai re lă inpinte ca încăperile să fie ie rămin demontate jos, la de carnet de maistru potrivit! ^ mai tîrziu la 1 iulie 1958 să trimită pe adresa Ministerului Agriculturii şi J
trunită a hotărit să cornplede dus de materii prime şi mate tencuite in interior, astfel că voia înţimplării. Dacă mer H.C.M. nr. 1434/1956, avîndl | Silviculturii B-dul Republicii nr. 24 — Comisia de elaborare şi publicare a I
ze cartea de onoare cu încă 7 riale şi la un preţ de cost cit 1constructorii le-au tencuit şi pe gi să înlrebi pe cineva de un salariu tarifar (maistru t anuarului — datele menţionate în fişa ce urmează ':
nume şi o mină le-a aşternut mai redus. Aceasta este hotări- ele. aceste schele, te trimite la to cat. fl. A) înlre limitele de ; FIŞA PERSONALA
rea cu care au pornit construc varăşii ele la mica mecanizare, încadrare de 850— 1.100 lei ţ — Numele şi pronumele (şi schi mbarea de nume)
¦ pe filele lucioase sub chipul torii din Valea Jiului la luptă In ce priveşte întrebuinţarea deoarece se zice că ei răspund plus premiile lunare în func f — Data şi locul naşterii (an, lună, zi^ comună, raion, regiune).
fiecăruia, lată-i pe cei care se împotriva risipei unor materia la maximum a utilajelor, aceas de schele. Aceştia, la rinclul lor, ţie de îndeplinirea planului pe
le. Dar iată că ea nu se respec ta nu se face clin plin. In cadrul te trimit la gestionarul depozi întreprindere. — Studii (elementare, medii, superioare şi suprauniversitare cu indica- j
; bucură de această cinste. Va- tă din plin de toate şantierele şantierului Petroşani există o tului ele materiale, spunînd că ţ rea şcolii (facultăţii) localitatea şi anii de frecvenţă şi absolvire. Se va *
din cadrul Trustului 7 construc pompă „Sokolowschi", care nu de el aparţin. Aşa că pînă Ia Doritorii se vor adresa ad f indica anul absolvirii şi anul obţinerii diplomei respective, numărul şi insti- $
! sile Bădilă, maistru in secţia este întrebuinţată de un an de ministraţiei întreprinderii. f h‘t‘a emitentă a diplomei, data ei. Se va anexa şi copia diplomei de studii *
C i planul ţii. Astfel, la şantierul 1 Petro zile, din care cauză pistonul s-a urmă constaţi că nu răspunde j superioare, certificată de şeful institu ţiei. f
şani, atit pe şantier cit şi în ju deteriorat complect. Tot acolo, nimeni, iar schelele ruginesc, 4 — Limbi străine cunoscute (vorbit, scris). /?f ; ?
IliC fillIi rul unor blocuri care sînt in o macara „23 August" stă de devin fier vechi. Este şi firesc SPITALUL UNIFICAT DEVA | | — Specializarea (în facultate sau în producţie de cîţi ani). ‘ l
curs de finisare, se văd împrăş
Colectivul de muncă al In tiate numeroase materiale de montată de mai bine de o lună deci ca preţul de cost să se ri l — Funcţiuni ocupate (de la data de . . .pînă la data de cu indi- ?
spectoratului raional A.D.S. din construcţii, care sînt supuse de de zile. dice pe şantierele din cadru!
Haţeg a reuşii- ca în primul tri teriorării. Se pot vedea astfel Trustului 7 construcţii. angajează un bucătar (bărbat), a- \ \ carea instituţiei sau întreprinderii şi a localităţii, funcţia ocupată în prezent^
mestru al acestui an să reali ţigle, olane, prefabricate din be De asemenea, unele materiale
zeze planul de asigurări la toa ton şi zgură, fier beton, grila care sosesc la şantier c a : ci Această situaţie oglindeşte în vînd un salariu lunar 750 lei. ) i (de cînd). Se vor explica eventuale întreruperi.
te obiectivele în proporţie de je de balustrăzi şi balcoane etc. ment, bitum, var şi balast, nu deajuns lipsa simţului gospodă
116,5 la şută. Parte din acestea sînt îngropa corespund cu cantităţile trecute resc la aceste şantiere. Faptele Informaţii detailate la adminis- ţ | — Realizări în producţie (Producţii record obţinute pe suprafeţe mari şi ^
te deja în pămînt. Toate aceste pe fişe. In Ioc de 1.400 kg. se
Acest rezultat se* datoreşte în materiale se mai pot intrebuin- găsesc numai 1.300—1.350 kg. traţia spitalului, zilnic între orele \ * pe cap de animal, obţinerea de noi soiuri de plante şi rase de animale pro- i
mare măsură muncii de lămu ja, insă nimeni nu se intere şi asta pentru că atunci cinci
rire dusă cu perseverenţă în rîn- sează de ele. este noroi sau plouă, unii încăr 8-15. $ | ductive, împăduriri de suprafeţe importante cu rezultate bune, proiecte în-*
dul ţărănimii muncitoare dm ra cători aruncă sub roţi mari can
ion. In perioada trimestrului I., La prima vedere, in ceea ce tităţi de var, bitum, nisip sau sînt condamnabile şi se impune i tocmite -şi realizate, invenţii inovaţii, realizări etc. acte dovedind cele men ?
datorită acestei munci, nume priveşte cărămizile şi ţiglele, se ciment, pentru ca să nu mai pa
roşi cetăţeni au încheiat asigu pare că ar exista mai multă gri luarea de măsuri hotărlte pen ţ ţionate). •
rări nu numai pe viaţă dar şi jă, ele fiind stivuite. Insă o cer tineze maşina.
pentru animale, obiecte, etc. cetare mai atentă iţi dezvăluie La şantierul Vulcan, în faţa tru curmarea risipei. ¦ Gratuit, fără nici un leu în plus, » | — Cercetări ştiinţifice. j
că ele au fost stivuite numai în
Trebuie arătat că în trimes exterior, iar in interior sînt a- biroului stă ele mai bine de două Conducerea trustului şi şefii ¦ faţă de preţul obişnuit al biletelor, * | — Lucrări publicate, se va indica titlul lucrării, editura, anul, numărul ?
trul I. ai acestui an Inspectora runcate la intimplare. De ase luni o cantitate de mozaic. Tov. de şantiere an datoria să între j la tragerea specială Loto Central * $ revistei, data, numărul de pagini). W ţ !W-~w - ' •
tul raional A.D.A.S. din Haţeg, menea, mortarul rămine pe tar- Furcoianu Constantin, preşedin
a plătit drept despăgubiri nu gâ de pe o zi pe alta, neintre- tele comitetului sindipal, a atras prindă măsuri eficace pentru ^ din 23 mal, se vor distribui în a- — Activitatea pe tărîm social (activitatea în organizaţiile de masă). ¦
buinfat, iar gropile de var nu atenţia de nenumărate ori. ges
mai pentru asigurările faculta sînt împrejmuite cu gard şi nu tionarului Âlerguş Gheorghe gospodărirea cu grijă a materia ¦ fara premiilor obişnuite în b an i: | | — Titluri obţinute, distincţii, decoraţii, premieri pentru activitaie în pro- j
au nici semnalizatoare. In blocu de a-l pune la un loc mai bun,
tive de animale suma de 22 216 rile care se tencuiesc acum, în dar acesta nici nu se sinchiseş lelor de construcţii, pentru ¦ — motociclete de 350 cm. şi 125 f 4 ducţie şi pe tărîm social şi copii de pe actele doveditoare. J
lei. te, iar mozaicul se pierde, se
interior, materialele lemnoase de împrăştie. Tot ta Vulcan, mai curmarea risipei şi realizarea t cmc. [ I Observaţii: ţ
GH. BĂLAN bine de un an şi jumătate s-a
de cît mai multe economii. Po ¦ — magnetoîoane,televizoare şi J | 1. — Fişa se va complecta şi semna de fiecare în parte, se vor anexa |
corespondent iritrodas tencuirea mecanizată a
sibilităţile existente pe şantie J aparate de radio. J j copiile menţionate, vizate de conducerea instituţiei sau întreprinderii. ţ
rul Trustului 7 Construcţii din ¦ — picupuri cu discotecă. J
f 2, ~ Fişa va fi vizată de conducerea unităţii după confruntarea cu ac- ţ
Petroşani pentru scăderea con ¦ — aragazuri cu 3 ochiuri şi bu- * f lele doveditoare.
tinuă a preţului de cost sînt dé ¦ lelie. ' i ţ 3. — Modificările survenite între timp se vor comunica în fiecare an |
parte de a fi epuizate. Trebuie ¦¦ — maşini de cusut.. j pînă la data de T iulie. ¦
însă multă grijă, multă chibzu ¦ — maşini de spălat rufe. Publicarea 'anuarului este cerută de necesitatea unei evidenţe a cad ielo ri
¦
— frigidere. | tehnice şi de specialişti, cii precizarea locului lor de muncă, ă activităţii şi j
ială şi mult simţ gospodăresc ¦ — covoare.
)pentru ca risipa de materiale să realizărilor în producţie, publicaţiilor cît şl a distincţiilor şi meritelor excep- j
¦¦
•ţlonale !ale acestora,
devină o amintire. ¦ — ceasornice.
SEGŢIA AGRICOLA REGIONALA î
¦
IOAN ARAMĂ ¦ — aparate foto, etc„ etc.;
.» HUNEDOARA = DEVA i
'corespondent i;i *rrt~V
