Page 64 - 1958-05
P. 64
1— .............
in legăiPă cu lansarea de cifre l.R.5.5.PROLETARI DIN TOATE ŢĂ'JRILE UNIŢI-VĂ.
a! celui de ăl treilea satelit artificial al pămînfului
O nouă etapă în supunerea spaţiilor interplanetare
Lansarea celui de-al treilea de-al treilea satelit artificial es spaţiul cosmic a unei instalaţii
satelit artificial sovietic al pă- te automatizarea complectă a cu comandă automată şi coman-
mîntului marchează nu numai un recepţionării şl prelucrării infor dă-program. Numeroasele apara
nou eveniment remarcabil în ca maţiilor transmise prin radio de te fizice de pe satelit sînt „le
drul Anului Geofizic Interna pe satelit. Acest lucru este ob gate” rigid prin linii de radio-
ţional, ci şi o nouă etapă în su ţinut datorită faptului că apara comunicaţii de staţiunile de ob
Joi 22 mai 1958 1 4 pagini 20 bani punerea de către om a spaţiului tele ştiinţifice şi radiotehnice servaţii de pe pămînt, ceea ce
| Anul X Nr. 1 0 6 5 j interplanetar. Intr-adevăr, im funcţionează conform unui pro extinde considerabil atît volumul
presionează faptul că greutatea gram stabilit dinainte, iar sem informaţiilor primite din cos
¦' J - î) ! ¦ ¦> ‘t ¦ . ! celui de-af treilea satelit sovie nalele radio recepţionate pe pă- mos cît şi calitatea lor. Greuta
tic (1.327 kg.) este de aproape mînt de la numeroasele staţiuni tea satelitului reflectă faptul că
Consfătuirea reprezentanţilor partidelor
trei ori mai mare decît greuta de observaţii optice şl de radio- tehnica sovietică a rachetelor re
comuniste şi muncitoreşti din ţările tea celui de-al doilea satelit so locaţie sînt transmise automat zolvă una dintre problemele care
vietic. Altitudinea orbitei noului pentru a fi prelucrate la un cen frămîntă cel mai mult omenirea
satelit deasupra pămîntului este tru de calculaţii unic, unde sînt — problema zborurilor interpla
participante !a Consiliul de ajutor economic reciproc de 1.880 km. instalate maşini electronice de netare.
Spre deosebire de micii sate calculat cu funcţionare rapidă. Pentru înfăptuirea acestor
liţi artificiali americani care c- Pentru alimentarea aparaturii zboruri este necesar să se lan
seze în spaţiul cosmic cu n vi
La 20 mai s-a deschis la Moscova Consfătu Partidului Muncitoresc Romîn—tovarăşii Gheor- voluează cu o înclinare redusă de pe noul satelit sovietic, în teză de aproximativ 11 km./sec.
irea reprezentanţilor partidelor comuniste şi ghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Emil Bod- faţă de planul Ecuatorului (în afara surselor electrochimice sînt importantele sarcini utile ale ra
muncitoreşti din ţările participante la Consiliul acest caz lansarea satelitului pe instalate şi baterii solare. A- chetei şi drept compensaţie tre
dc ajutor economic reciproc. năraş, Leontin Sălăjan, Alexandru Bîrlădeanu, orbite este ajutată de mişcarea ceasta permite întregii aparaturi
Avram Bunaciu, Gaston Marin ; de rotaţie a pămîntului) cel buie mărită şi mai mult greu
La lucrările Consfătuirii participă reprezen de-al treilea satelit sovietic se instalate pe satelit să funcţione
tanţii : Partidului Muncitoresc Socialist Ungar — to tatea masei ei variabile, adică
deplasează pe o orbită avînd o z e o perioadă mai lungă de
Partidului Muncii din Albania — tovarăşii En- varăşii Jânos Kâdâr, Antal Apro, Geza Revesz, a combustibilului. Aceasta duce
Arpad Kiss ; înclinare faţă de planul ecuato timp decît a funcţionat aparatu
ver Hodja, Mehmet Shehu, Spiro Koleka, Kico la o creştere importantă a ga
Ngjela, Behar Shtylla, Arif Masco: Partidului Comunist al Uniunii Sovietice — to rului de 65°. Aşadar la fel ca şi ra de pe sateliţii anteriori. De
varăşii N. S. Hruşciov, A. I. Mikoian, A. 1. Kiri-
Partidului Comunist Bulgar — tovarăşii Todor cenko, F. R. Kozlov, 1. I. Kuzmin, I. G. Kaba- primul satelit sovietic, el poate asemenea este rezolvată într-o baritelor şi greutăţii navei cos
nov, M. V. Hrunicev. fi văzut din toate punctele glo nouă formă problema reglării mice. Din momentul lansării pri
livkov, Anton Iugov, Raiko Damianov, Petar bului pămîntesc. regimului termic din interiorul mului satelit sovietic al pămîn
Pancevski, Ruşi Hristozov, Karlo Lucanov ; La lucrările Consfătuirii participă de aseme- satelitului : suprafaţa sa îşi tului, oamenii de ştiinţă şi in
rea ca invitaţi reprezentanţii: Aparatura ştiinţifică instalată schimbă automat capacitatea de ginerii sovietici au ştiut să pro
Partidului Comunist din Cehoslovacia — tova pe bordul satelitului care arre o a absorbi şi reflecta energia so iecteze astfel de rachete care au
Partidului Comunist Chinez — tovarăşii Cen greufate de 968 kg., permite lăr
răşii Antonio Novotny, Viliam Siroky, Jaromir Iun, Li Fu-Ciun, E Li-ciuan : girea într-o măsură foarte mare
Dolansky, Otakar Simunek, Bohumir Lomsky;
Partidului Muncii din Coreea — tovarăşii Kim
Partidului Socialist Unit din Germania — to
varăşii Walter Ulbricht, Otto Grotevvohl, Heinrich Ir, Ten Ir Len, Li Den Ok : a sferei de cercetări în spaţiul lară, din care cauză temperatura permis ca în ceva mai mult de
Partidului Popular Revoluţionar Mongol — to evtraatmosleric, îmbogăţirea cu o jumătate de an să mărească
Rau, Willy Stoph, Bruno Leuschner, Otto noştinţelor noastre în legătură din interiorul său rămîne con greutatea utilă a rachetei de a-
W inzer; varăşii Damba Daşiin, Ţende Lubsanţerengiin ; cu compoziţia radiaţiei solare, proape 16 ori.
Partidului celor ce muncesc din Vietnam — to compoziţia chimică a atmosfe stantă. ' • ' ' v'
Partidului Muncitoresc Unit Polonez — tova rei, cu concentraţia particulelor Aceste date reflectă faptul că
varăşii Nguen Zui Cin, Nguen Van Cian, Dang In legătură cu lansarea celui
răşii Wladyslavv Gomulka, Josef Cyrankiewicz, Vîet Ţzau.
Ştefan Jendrychowski, Petr Jaroszewicz; de-al treilea satelit artificial so
COMUNICAT Printre muncitorii fruntaşi ai fa încărcate din păturile superioare vietic al pămîntului, oamenii de nu este departe timpul cînd vor
ale ionosferei, cu intensificarea ştiinţă şi inginerii sovietici au fi realizate primele rachete pen
cu p rivire la convocarea co nsfă tuirii C o m ite tului P o litic C onsultativ bricii chimice din Orăştie — secţia compoziţiei şi variaţiile radiaţi rezolvat o seamă de probleme tru zborurile în zone mai înde
al fă rilo r participante la Tratatul de la Varşovia metalurgică — se numără şi fre ei cosmice primare, cu intensifi complicate privind trimiterea în părtate ale spaţiului cosmic.
zorul Romulus Grecu. Pe luna carea cîmpurilor magrtetice, re
aprilie el şi-a depăşit planul cu
Guvernele ţărilor participante a Comitetului Politic Consulta participarea miniştrilor Afaceri 36 la sulă. partiţia prafului cosmic in spa
la Tratatul de la Varşovia au tiv al Tratatului de la Varşovia lor Externe şi a miniştrilor
botărit să convoace la 24 mai la nivelul şefilor de guverne, cu Forţelor Armate. Brigada artistică ţiul interplanetar, etc.
1958 la Moscova o consfătuire O parte esenţială a noului sa
telit o constituie aparatura e-
Tot mai mult metal patriei ! Munca pe ture, faptul că nu lectronică teîemetrică care tran
toţi muncitorii ceferişti ai sta smite pe pămint pe mai
ţiei G.F.R. Simeria locuiesc în multe frecvenţe toate date
oraş, nu împiedică totuşi ca a- le înregistrate de diferite
Succesele siderurgiştilor ceştiă să desfăşoare o activitate aparate. Emisiunea pe mai mul
te canale de pe satelit permite
culturală intensă şi să se depla să se obţină date sigure şi pre
cise cu privire la starea fizică a
seze cu brigada artistică în di spaţiului în care se mişcă noul
corp cosmic artificial.
Fruntaşii secţiei sub semnul îndeplinirii cit mai ducerea ei in furnale. Pentru a ferite comune din jur ca : Băcia, — Ce mă fac ? îmi trebuie o măsură de aproape 100 ori
grabnice a angajamentelor lua asigura oţelarilor fonta necesa Brănişca sau altele. De nenu Un element cu totul nou în mai mare pentru a putea echilibra această uriaşă greutate!
n lupta pentru elaborarea te în cinstea zilei de 23 August. ră, jurnaliştii secţiei a Il-a din mărate ori spectatorii simerieni funcţionarea aparaturii de cer
a cit mai multe şarje de o- Animaţi de dorinţa de a da in Combinatul siderurgic Hunedoa sau ţăranii din satele din jur cetare instalată pe bordul celui
tel peste plan, harnicii oţelari, dustriei constructoare de maşini ra au luat o seamă de măsuri au aplaudat GÎntecele şi jocurile
care deservesc cele 5 cuptoare mai multe ţagle, schimburile organizatorice menite să ducă populare interpretate cu foc de Oamenii muncii din regiunea noastră
alé oţelăriei Martin vechi din conduse de maiştrii Alexandru la îmbunătăţirea procesului de ceferiştii simerieni. Scopul pro fşi exprimă adeziunea la lupta pentru pace
Combinatul siderurgic Hunedoa Savu, Petru Constantin şi Gh. producţie. gramelor artistice date de cefe
ra, au repurtat succese de sea Andrăşescu, n-au precupeţit nici riştii staţiei Simeria nu este
mă. un efort pentru a ocupa locul In urma acestor măsuri, pla însă numai petrecerea în mod
de frunte în oădrul secţiei. nul de producţie în perioada plăcut a timpului liber ci şi ace
Numai în perioada 1-20 mai ei 1—20 mai a fost depăşit cu 392 la de a ' critica lipsurile ce se
au reuşit să elaboreze peste plan Rodul acestei întreceri' se vă tone de fontă. La obiiriereea a-’
1.435 tone de oţel. La acest suc deşte şi în perioada 1-20 mai, cestei cantităţi de fontă peste manifestă, ca indisciplină, în-
ces au contribuit toate echipele cînd laminatorii- au dat peste
Dintre ele însă, cele mai frumoa plan 1.557 tone 'de oţel lami plan, cea mai mare contribuţie tîrzieri, codaşi în procesul de
se rezultate le-au obţinut cele nat. Schimbul maistrului Gh.
conduse de prim-topitorii Dumi Andrăşescu şi-a îndeplinii planul au adus-o echipele care deser producţie, nemotivate. . In ultimul timp, în. regiunea pune planurilor războinice aie ternaţională, după care s au a-
tru Brujan, loân Drăghin şi Du în această perioadă in propor vesc cel mai mare furnal din noastră s-au desfăşurat nume- imperialiştilor, care prin acţiu- les delegaţi pentru conferinţa
mitru Serban, care şi-au depăşit ţie de 117,3 la sută, situîndu-se ţară — furnalul 5. ba întocmirea şi prezentarea roase adunări cetăţeneşti orga- nile lor pun în primejdie cauza
normele cu peste 32 la sută. în fruntea celorlalte schimburi. nizate în întîmpinarea Gonferin- păcii. raională. La aceste adunări au
Pe locul următor s-a clasat Deşi toate trei brigăzile de cu succes a programelor artisti ţei naţionale a mişcării pentru participat peste 4.000 muncitori,
însemnate depăşiri de normă schimbul condus de Petru Con jurnalişti au muncit bine, prin Pînă la 18 mai, pe cuprinsul tehnicieni şi funcţionari, au luat
au realizat şi echipele prim-to- stantin, iar la urmă cel condus realizările obţinute m erită'să fie ce un aport de seamă îl aduc pace. Ştirile sosite la redacţia regiunii au fost organizate în cuvîntul aproape 100 de tova
pitorilor Marişca Partenie, Gh. de maistrul Alexandru Savu. remarcată activitatea fructuoa noastră arată că aceste adu aproape toate comunele, cartie răşi.
Andruţ, Simion Mihâilă şi A- să a celor conduse de prim-to- cei doi soţi Iancu F:lodui şi Eli- nări au antrenat, mase largi de rele orăşeneşti şi şcolile medii
lexandru Drîngă. Bineînţeles, şi aceste schimburi pitorii Alexandru Comşa şi Şte cetăţeni, care şi-au exprimat cu adunările pentru alegerea Comi Asemenea adunări cetăţeneşti
fan Domocoş. za, soţii Gogea, Dumitru Gîtg, hotărîre voinţa lor de a se o- tetelor de luptă pentru pace, s-au au avut loc şi in raioanele Hu
Schimbul lui Andrăşescu sînt cu planul depăşit. nedoara, Sebeş, llia, Haţeg, Pe
conduce Iosil Răduţ, Mari a Genan şi
Fontă peste plan
alţii. A. MARINESCU
’77v'f ^ corespondent
ţinut de asemenea şi adunările troşani, Orăştie şi oraşul Deva.
In întîmpinarea zilei de 1 Iunie in întreprinderi şi instituţii pen Adunările cetăţeneşti ale par
tru alegerea delegaţilor la con tizanilor păcii au fost însoţite
ferinţele orăşeneşti şi raionale. de asemenea şi de alte acţiuni
a secţia laminoare, întrece jp luxul tehnologic al produc- la Hunedoara copiilor din R.P.R., Uniunea Sovietică Pînă la aceeaşi dată au tost obşteşti şi culturale. Astfel, in
şi ţările de democraţie populară. De a- complect terminate atît adună raionul Hunedoara au fost or-i
rea socialistă între schim “ /iei siderurgice propriu-zi- In întîmpinarea zilei de 1 Iunie, aici vor fi prezentate copiilor basme şi semenea, vor fi prelucrate documentele
buri se desfăşoară în prezent se începe cu fonta — cu pro- Ziua Internaţională a Copilului, co povestiri. pregătitoare ale celui de-al IV-lea Con rile cît şi conferinţele orăşeneşti ganizate — la Simeria, Călan,
misia de femei din cadrul Combina gres al F.D.l.F. de subordonare raională. Astfel, Teliuc şi în alte localităţi - -
-se- tului sicitrurgic din Hunedoara între In ziua de 26 mai va avea loc o la 18 mai au avut loc conferinţa sfaturi ale păcii, seri culturale
prinde o serie întreagă dc acţiuni. Ast consfătuire cu părinţii copiilor la cre- N. NEGRU raională Alba Iulia şi Conferinţa
întreţinerea culturilor fel. în perioada de la 20 la 27 mai vor şa din Oraşul Atuncitoresc. La staţia corespondent orăşenească la Hunedoara. şi alte manifestări culturale.
asigura recolte bogate avea loc întilniri ale fruntaşilor în de radioficare s-au luat măsuri de or In 14 centre din regiune, oa
producţie cu copiii. In ziua de 2’2 mai, ganizare în perioada 19 mai — 1 iu la Mpnşnlc In cadrul raionului Alba Iu
-— LA PRĂ de pildă, se vor înlîlni maistrul oţe- nie a orei copiilor. In cinstea zilei de lia au avut loc 39 de adunări de pildă llia, Simeria, Petro*
lar V'a'er Lăbuneţ cu elevii de Ia Şcoa Comitetul de femei din comu în comune, sate, şcoli şi cartiere şani, Lupeni, Petri [a, Eonea, HaV
De cum părăsii şoseaua as- şirul de oameni ce-l zării în I iunie, grădiniţa de copii din Oraşul na Lâpuşnic, raionul llia, se la care au participat peste 4.000 icg a fost prezentat filmul
faltată şi o luai pe drumul de depărtare, ham num ărat: e- cetăţeni, au luat cuvîntul peste „Noapte şi ceaţă”.
căruie ce duce spre tarlaua co- rau 36. Nu rn-au băgat in sea- 100 ţărani care au înfierat poli
lectivei „Petofi Sdndor" din mă, sau poate nu aveau timp Pînă la 19 mai s-au ţinut cbn<
Deva ,o privelişte minunată mi pentru mine. Continuau să sfătuirile pe confesiuni în toate
s-a deschis în fată; în dreapta poarte ritmic şi cu grabă să- la profesională, iar în 24.mai furnalis- Muncitoresc şi Şcoala de balet a co preocupă pentru a întimpina cu tica agresivă a cercurilor im raioanele, în cadrul cărora s-au
o imensă suprafaţă de teren păligile ce se ridicau la aceeaşi
pe care griul, in adierea proas- înălţime, apoi se înfigeau cu tul loon Şelarii se întîlneşte cu clpvii piilor vor prezenta în ziua de 29 mai realizări frumoase ziua de 1 Iu perialiste şi s-au alăturat forţe purtat discuţii susţinute, s-au
pătă a dimineţii, îşi. legăna co- sete în pămîntul negru. Ina-
vorul verde-încliis, iar în stîn- intea lor, buruienile ţepoase se de la Şcoala medie de 10 ani din Ora un program artistic in saia Maxim nie. Astfel, inir-una din adună lor de luptă pentru pace, susţi- luat poziţii hotărîte în lupta pen
ga, in depărtare, un şir de oa- aplecau, dindu-şi sfirşitul sub şul Muncitoresc. Gorki din localitate, iar în ziua de 3(1 rile generale ale femeilor, ele au nind cu toată tăria iniţiativele tru apărarea păcii.
mai la grădiniţa din Oraşul Ahincito- hotărît să pregătească în cins de pace ale ţărilor socialiste in
In cadrul grădiniţei şi creşei de copii resc va avea loc un carnaval al co tea zilei de 1 Iunie un frumos Sînt în curs de organizare
din Oraşul Muncitoresc sînt confecţio piilor, program artistic. De asemenea, frunte cu U.R.S.S. Tot în raio
nate fotomontaje cu aspecte din viaţa nul Alba Iulia au avut loc în 44 de asemenea concursuri „Drume
întreprinderi şi instituţii adunări ţii veseli” la Simeria şi Gugir,
ou teme de luptă pentru pace,
copiilor din ţara noastră şi aspecte din in perioada 19-30 mai se vor ţine con a început şi pregătirea unor populare, în care s-au expus ma precum şi o manifestare a copii
viaţa muncitorilor din Combinat. Tot ferinţe legate de viaţa şi sănătatea frumoase cadouri pentru copii teriale privitoare la situaţia tn- lor pentru pace la Simeria.
meni care, aplecaţi spre păi- ascuţişul, lamei strălucitoare, ca ciorapi, batiste, baticuri, ju ffldunarea oefăţeneaseă de Ia Uzina,Victoria“ Călan
mint, păreau nişte pitici. Din In urmă, înşirate „ca pe sfoa- cării etc., pe care le vor da co
locul în care m-ain oprit, ora- ră“, fragedele frunze ale sfe- piilor in această zi. CĂLAN (de la subredacţia tat cu fermitate împotriva pla
Cu mult interes se preocupă noastră voluntară). nurilor războinice puse la cale
şul cu cetatea-i proiectată pe clei de zahăr răsuflau uşurate, de cercurile imperialiste.
în această acţiune tov. Verginiia In ziua de 15 mai, muncitorii,
albastrul cerului, oferea un pei- Aprigă e lupta aceasta pen Bonea, I. Pniteanu, Verghilia tehnicienii, inginerii şi funcţio La această adunare cetăţe
Crişan, Maria Brinduşe, Olivia narii de la uzina „Victoria“-Că- nească au participat peste 1.500
sa7 de 7m viu colorit. tru recolte bogate. Acolo unde Moise, Elena Cadar şi altele. lan au ţinut o adunare cetăţe de persoane. Tov. Petricăloi
nească in cadrul căreia şi-au Qheorghe a vorbit despre lupta
Căutam din priviri brigada buruienile se înfipseseră chiar V. AlOISE exprimat adeziunea deplină la Uniunii Sovietice pentru pace,
corespondentă lupta pentru pace şi au protes- pentru o viaţă şi mai bună a po
de colectivişti pe care cu o zi in „inima'' frunzuliţelor plâ- porului sovietic, despre efortu
înainte mi-o închipuiam plivind pinde, săpăliga nu mai avea
la griul colectivei. Aşa mi s-a trecere. înciudaţi, parcă, colec-
sp u s: să scriu ceva cu plivi- jioiştii se aplecau spre pămint, ,
tul... Griul mare şi des ca peria apucau cu nădejde buruiana)
îşi legăna „ironic“... săbioarele încăpăţînată, o smulgeau din rile pe care le depune guvernul
elastice. Din foşnetul lor mi. rădăcini, strivind-o apoi sub Despre istoricul satului sovietic pentru interzicerea ar
melor atomice şi cu hidrogen,
s-a dat să-nţeleg că am in tir călcîie.
ziat, că plivitut griului, în co- Urmăream cu interes mun- Nu de mult, tinerii din satul Lăpuşnic, raionul Mia au par pentru folosirea energiei atomi
ce in scopuri paşnice.
lectica ciangăilor din Deva se ca celor 36. Ştiam că în 1957 ticipat la o interesantă ieşire în aer liber, organizată de orga
terminase cu multe zile înain- colectiva „Petofi. Sdndor“ obţi- Cei prezenţi s-au angajat să
nizaţia U.T.M. Şcolarii şi utem iştii au pornit spre unul din lupte cu toate puterile pentru în
ie. „Harnici colectiviştii ăş- nuse la sfecla de zahăr o re- deplinirea şi depăşirea planului,
cele mai înalte dealuri din jurul satului. Aici ei au ascultat o chezăşie sigură pentru creşterea
tia." — mi-am zis, înciudat,., coltâ de 25.505 kg. la ha. şi nivelului de trai al poporului
interesantă poveste despre istoricul satului Lăpuşnic, făcută de nostru, pentru întărirea econo
sub,.iect.ul, că p1entru recolta de pe 10 ha. La grădiniţa 'de copii nr. 1 din Petroşani. Gălăgiei orelor
ca-mi răpiseră pen- de joacă i-a luat locul liniştea care-i tulburată doar" din cind cetăţeanul Aron Gostoie în vîrstă de 92 ani. Aceasta a trezit mică a ţării. • •
GH LUPAN in cînd de şoaptele copilaşilor. — Aici nu-i bine aşa. Pune
boabele mai frumos - - îşi îndeamnă o fetiţă prietena. ’ ' ' I. CRAŞCA
tru reportaj. Cu gîndul la un __________________ mult interes din partea tinerilor.
Dar să-i lăsăm să „lucreze“ e o oră practică.
alt material, m ă îndreptai spre (Continuare in pag. 3-a) Meritul organizării acestei acţiuni îl au tov. Veturia Moise
şi Caroîina AAinulescu. v>
corespondentă