Page 65 - 1958-05
P. 65
Pag? 2 w r n u E smiATJsmumi ' Nr. 1065
mm
ÉsfsÉen în | moi mulf simt %9 e-â-stamul, iZ e-t il
In Editura Tineretului In după-amiezile cind îmi — Ştii ce-i aia „tactică- si -stra
spălam cămaşa, rămîneam în
casă. O întindeam pe soba ele Nicuiă Tanase tegie? *
teracotă şi aşteptam .să se usu
i BĂRBAŢII ed. a Il-a ce. Stăteam în maieul, care reu — Neagu Mircea. . — ŞtiU. ¦-
şisem să mi-l cumpăr din primul Vîlceanu trece pe fişă toate
artistice de imaturi 1 de VERA KETLINSKAIA meu salariu. Din ce-mi rămă datele. — Punctul Lmeiir Strategic este
sese din primul salariu. — De unde eşti ?
f! Romanul este o epopee închinată — Bucureşti - r Grand. să-l fac pe acest Neagu Mircea
— Tudore, ia cămaşa mea şi — Profesia?
lasă că ţi-o spală Naţii neni. — Ghiftar la furnale. să citească ,să-i dezvolt gustul
Ii trece cartea şi-l pune să
ţ vajnicilor constructori ai oraşului — Iartă-mă, Tăvi, dar nu o semneze. Neagu se chinuie- să de citit. El pînă acum în afară
iau.’ scrie numele.
In perioada actuală, prece- rea întovărăşirii din Almaş Să- plect din programul lor de lu Komsomolsk pe Amur, celor două . — Eşti un om ciudat, Tudore.. — Cînd o termini vii cu ea de cartea de citire n-a mai citit
dentă festivalurilor comunale şi lişte etc. la mine să-ţi dau „Steaguri "pe
raionale, tineretul se găseşte cru, că directorii de cămine, o i milioane de com&omolişti care, în —¦Nu sînt ciudat deloc. turnuri". *•„ ' nimic.
într-o frămîntare continuă pen Rezultatele obţinute pînă in Gît de bine mă simţeam în
tru a aduce noul în programele prezent nu trebuie. să mulţu bună parte ţin mai mult cămi" I6' 1930 s-au îndreptat spre îndepărta maieul cumpărat de minet cum — Şi tactica ?
artistice, pentru a forma colecti mească insă organele şi organi nele închise, iar duminicile, tele meleaguri ale Amurului. părat din munca acestor două
ve cit mai închegate şi mai bine zaţiile U.T.M. din raionul Ilia. braţe sănătoase. — Gorki are trilogia asta
instruite. Preocupările pentru Mai sînt încă sate şi comune
munca culturală pătrund tot unde activitatea cultural-artisti cind în sfîrşit se deschid,, Infruntînd urgiile unei naturi dez „Copilăria mea", „La stăpin” şi
mai mult în viaţa de zi cu zi că este lăsată pe planul doi, mai
a tinerilor ţărani muncitori. De sînt încă activişti U. T. M. sălile acestora sînt murdare şi lănţuite, greutăţile nenumărate ce „Universităţile mele". O să ci
şi culturali, cadre didactice,
neprimitoare. se iveau la tot pasul tinerii com- tească Neagu acum „Copilăria
Comitetul raional U.T.xM. Ilia somolişti reuşesc să construiască mea", o să fie curios ce se întâm
trebuie să ia in discuţie activita în sălbatica taiga seculară un nou
tea cultural-artistică din raion, oraş, care se înalţă falnic la hota plă tn a doua şi a treia. Cind
să analizeze documentat situa rul răsăritean al U.R.S.S., mărturie
vine acum n-am să-i dau „La
stăpîn" ci abia după ce o să ter
aceea, organelor şi organizaţii care nu au în centrul aten ţia şi să ia apoi măsurile ce a eroismului unor tineri care au Costumul, care l-am primit mine de citit „Steaguri pe tur
lor U.T.M. le revine o sarcină ţiei faptul că tinerii au nevoie se cuvin pentru a îmbunătăţi intrat în legendă. de pomană, îl port rar, rar de Scriitorul Nicuţă Tănase, careiţ nuri"... Tudore, meseria mea e
de seamă, aceea de a îndruma ca timpul liber să şi-l petreacă munca în această latură a vie* T RINI tot. Tot timpul meu liber îl p e ne-a vizitat la redacţie, ne-a măr de turnător. Am lucrat 12 ani
şi orienta c.ît mai eficace ma plăcut. Exemple negative în a- ţii tinerilor din satele raionului de LUDWiK RENN trec la club în tovărăşia lui. Vîl- turisit că în momentul de faţă lu-( in turnătoriile astea din Hune
sele largi de tineret. ceastă direcţie sînt satele Bă- Ilia. Forţe sînt suficiente, dorin Cînd începe povestea aceasta, ceanu. In faţa acestui bibliote crează la o povestire care consti- \ doara. Din fontă îţi modelez ce
trîna, Cîrjiţi, Popeşti şi Săcă* ţă de activitate' de asemenea, Trini e un băiat de cinci ani. Cit car mi-am deschis inima, a citit tuie continuarea cărţii sale „Der vrei tu, îţi fac orice doreşti. O
Pînă în prezent numeroase maş, unde organizaţiile U.T.M. mai trebuie doar voinţă şi acti de palpitant şi de interesant a Vîlceanu tot în ea. I-am citit bedeii“. Acţiunea noii sale povestiri; topesc şi-o torn în tipare. Şi pe
organe şi organizaţii U.T.M. din vitate mai intensă din partea or descris autorul viaţa acestui mic se petrece între anii 1947— 1950, la tine te fac din fontă aşa cum
raionul Ilia au ştiut să se orien şi activiştii culturali nu se inte ganelor şi organizaţiilor CJ.T.M., indian curajos. şi eu sufletul. Hunedoara. Publicăm un fragment j eşti tu.
teze şi au îndrumat, cu succes resează de organizarea timpului Alături de Trini, cititorul parti — Ieri de ce n-ai venit pe la din noua sa povestire aflată în |
tinerii în această direcţie. De a-' liber al tineretului. Aci trebuie a cadrelor didactice, care mun cipă la lupta pentru eliberare a ţă lucru. — Cu o singură cămaşă?
ceea, în aceste locuri rezultatele văzute care sînt forţele satului, cind competent şi cu simţ de răs ranilor, se strecoară pe drumuri lă club,- ţi-ai spălat cămaşa ? — Gum doreşti. Dar am spus
sînt bogate. In Certeju de sus, ce doresc tinerii' din locul res turalnice pe unde acesta are de dus — Mi-am spălat-o. - — Şi zici că şi asta-i bună ? din fontă. Pe om nu poţi să-l
Dobra, Lăpuşnic, Q.A.C. Ilia, pectiv şi ce metode de îndruma pundere vor putea să ajungă la Ia îndeplinire însărcinări secrete, — Ai citit ziarele de azi ? — Foarte bună... Neagule, tu topeşti şi pe urmă să-l faci după
Şulighete, Cerbia, s-au depus e- re sînt necesare pentru iniţie asemenea rezultate, încît în se entuziasmează şi se întristează — Nu. dorinţă. Dacă s-ar putea ce u-
forturi atît din partea organi rea de formaţii artistice. Trebuie odată cu el pentru marea sa durere. — A abdicat regele. ştii că a abdicat regele? şor ar fi. Ce uşor ar fi să ne
zaţiilor de tineret cit şi din par să se ştie că în aceste sate, ti scurt timp fiecare sat din raion Ludwig Renn, autorul cu renume — Să-i fie de bine. In cins — Treaba lui. N-am avut ni creăm noi nişte oameni cu care
tea activiştilor culturali şi a ca nerii reproşează organizaţiilor să aibă formaţii artistice, iar la mondial al acestei cărţ•if a trăit să putem face viaţa asta altfel.
drelor didactice din satele şi co U.T.M. că nu depun aproape mulţi ani în Mexic şi se dovedeşte tea plecării lui mi-am spălat mic de împărţit cu el. — N-ar ţi bine, Vîlcene.
munele respective. Deci nu e de nici un fel de activitate, că în concursuri şi festivaluri să ia a fi un bun cunoscător al ţării şi — Tu ştii să joci sah ? — De ce?
mirare că în aceste localităţi, văţătorii se mulţumesc să-şi e- al oamenilor pe care i-a descris în cămaşa. — Nu, — Dacă ar fi toţi la fel, nu
activitatea cultural-artistică mer fectueze orele de catedră, iar parte din fiecare sat şi comună acest intersant roman. Am luat ziarele. Am citit dis — Vrei să înveţi ? s-ar mai numi oameni, ci roboţi,
ge bine. S-au organizat dumi cele 6 ore de muncă culturală — Foloseşte la ceva? Face maşinării.
nici ale tineretului, seri literare,, obligatorii le omit aproape com cel puţin o formaţie artistică. cursul regelui, discursul de ple
conferinţe, filme documentare, piciorul mai mic ? — O maşină e făcută din ne
s-au închegat coruri şi orches OCTAVIAN BĂNEASA care. — Piciorul mai mic nu-l face, numărate piese şi nenumărate
tre, echipe de dansuri şi brigăzi — Tudore, te superi dacă te feluri de materiale. Fiecare pie
artistice de agitaţie care prezin instructor al Comitetului raional dar un lucru învăţat în plus nu să este turnată din materialul
tă programe artistice atît in rog ceva ? strică. Cînd ai timp vino şi pe care trebuie. Maşina nu se face
satele lor cit şi in deplasare, fă- U.T.M. — Ilia — Nu. aici. numai din oţel. La ea găseşti
cînd astfel timpul liber al ţăra — Ţi-am adus o cămaşă de-a şi lemn şi fier, şi atuminium,
nilor plăcut şi instructiv. „CU PA P Ă C II“ Aşa m-a cîştigat şi pe mine bronz, alamă, duraluminiu, tot
mea. Ţi-o împrumut. O să mi-o de partea lui acest bibliotecar. felul de materiale. Aşa şi cu
De apreciat este şi faptul că Ia o rien tare turistică Cu vorba lui, cu firea iui prie oamenii. I-aş topi pe fiecare in
în jurul acestor formaţii se nu dai tu înapoi. tenoasă. 'parte, pe rind. Şi toate corpurile
mără pe lingă tineri şi o bună Colcciiuitl sportiv Minerul din Peirila, organizează — Nu, Vîlcene, te rog nu-mi. străine, rezidurile care sînt în
parte din oamenii mai în vîrs- pentru duminică 25 mai un concurs de orientare turistică Neagu Mircea a plecat. Am ei le-aşi da deoparte, l-aş1 face
fă. Sub îndrumarea organizaţii doiai cu „Cupa Păcii". Concursul are drept scop selec cere asta... Hai mai bine să vor rămas cu bibliotecarul. din nou, din materialul cel mai
lor de partid, cu eforturile depu ţionarea elementelor valoroase in domeniul orientării tu bim despre rege. Tu i-ai văzut
se de organele şi organizaţiile ristice şi stabilirea cişligptorului „Cupei Păcii" oferită Vreodată ? — Vezi, Tudore, uite colo în bun care l-a avut... Dar nu se
de colectivul sportiv Minerul din Peirila. La acest concurs raft mai sînt trei exemplare din
au fost invitate să participe colective sportive din toate — Nu. Dar ta ? „Steaguri pe turnuri". poate, Tudore. Cu omul trebuie
oraşele ţării. Pînă acum şi-au anunţat participarea colec — Eu l-am simţit. L-am vă
tive sportive din oraşele Cluj, Baia Mare, Sibiu, Hune M-atn uitat mirat la el.
doara şi Oraşul Stalin, zut şe-n filme. Am cântat la şcoa
lă „O doamne sfinte ceresc pă
U.T.M. s-a reuşit ca pînă în pre rinte, susţine cu a ta mină co
zent la cele 70 echipe de dan roana română".
suri, dl echipe de cor şi cele
83 formaţii teatrale de amatori — S-a supărat şi dumnezeu
pe el, n-a vrut să-i mai susţină
coroana romînă.
O com p etiţie ciclistă In bibliotecă a intrat derbe — Şi de ce n-ai vrut să-i dpi ? să se lucreze altcum. CU de
deul care l-am cunoscut în ca — Tu ai făcut armata ? frumoasă şi cît de grea e mun
In cinstea Consfătuirii brigăzilor de tineret frurttaşe bana şmecheraşilor. Derbedeul — Am făcut. ca asta cu oamenii...
din bazinul carbonifer Valea Jiului s-a organizat duminică care citea „Poemul pedagogic"'.
să fie mobilizaţi mai bine de o cursă ciclistă pe ruta Petroşani—Lupeni şi retur. La. — Meştere am auzit că nea
1.200 tineri. Aceste formaţii au start s-au prezentat 20 de concurenţi din centrele miniere Stelian asta, Makarenko, ori Colectiviştii în frunte
un bogat repertoriu legat de. Petroşani, Peirila, Lonea, Paroşeni, Uricani şi Vulcan. cum,,. îl ,cheamă„.a. m ai. scris o
campania agricolă de primăvară, Cursa ciclistă s-a disputat pe trei categorii. Categoria I-d carte, ceva. cu nişte turnuri si In gospodăriile agricole co nerea culturilor plivitul artifi
lective din raionul Orăştie, cial. Cu această nouă şi econo
şi de întreaga viaţă a satului copii, categoria ll-a biciclete de oraş, categoria *’î l l b ic i-' nişte steaguri dacă hă mă înşel. munGa de întreţinere a culturi micoasă metodă ei au plivit
lor a început demult. Organizaţi peste. 100 ha.
respectiv. Boiu de Sus, de pil clete semicttrse. La finiş primele locuri au fost ocupate — „Steaguri pe turnuri". pe echipe, colectiviştii lucrau,
dă, are un repertoriu legat de in ordine de PompitiU Nariţa şi Vasile Culea, la categoria unii la terminarea insămînţări- Din rîndul ţăranilor muncitori-
campania de primăvară şi tran l-a copii; la categoria ll-a locul I a fost ocupat de Pe — Cam în halul ăsta. lor, alţii la plivitul culturilor. cu gospodărie individuală mai
sformarea socialistă a agricul tru Lupescu, de la Energia Paroşeni; la proba rezervată
turii, G.A.C. Ilia a pregătit pe fetelor pe locul l s-a clasai Alexandra Vlăduţă, de la E- — Vrei s-o citeşti ? Aşa se explică faptul că la avansaţi în întreţinerea culturi
lingă cel existent încă un pro nergio Paroşeni. G.A.6. Turdaş s-a terminat deja lor sînt cei din comunele Şibot,
gram special pentru inaugura Minunate sînt costumele populare ale ţării¦ — Ahă. E tot aşa de babană ? plivitul păfoaselor. Avansate Tn care au plivit 1855 ha., şi-Cioa
S. BALOI Matale ai citit-o? lucrările de întreţinere sînt şi ra, care au plivit 650 de ha.
corespondent noastre! Lucrate cu măiestrite motive in care — Am, citit-o... „Poemul "peda gospodăriile agricole colective
din Şibot, Spini şi Geoagiu care Rămase în urmă in. pri
se îmbină zeci de nuanţe, ele atrag şi- incintă gogic" unde;¦e ?
ochiul, fată iii clişeu unul din nenumăratele — I-am pasat-o lui Ian, şo nu mai au mult şi termină pli vinţa lucrărilor de întreţi
feluri de costume populare vitul. nere sînt comunele Ro-
ferul. Se benoclează el in ea. mos şi Dîncu Mare, unde orga
romînesti. Colectiviştii din Mărtineşti, nele agricole şi sfaturile popu
fi B A R B U S S E — Vîlceanu se urcă pe scara du lare nu s-au preocupat de mo
însemnări blă la ultimul raft. Caută cartea. Turmaş şi leledinţi în acest an bilizarea ţăranilor muncitori ca
Coboară de acolo cu „Copilăria paralel cu celelalte lucrări să
mea" de Gorki. au hotărît să aplice la întreţi execute şi întreţinerea culturilor.
S C R IIT O R $1 C E T Â Ţ E A N Intre vorbe — „Steaguri pe turnuri" e da
tă. Dar uite citeşte cartea asta.
S-au împlinit 85 de ani de la nul). Fără a- analiza prea dungă de lumina atît de îngus şi fapte E mai bună. Şi cind inii vine Grupul Şcolar Minier Petroşani aduce la cunoştinţa absolvenţilor foste
naşterea neînfricatului luptător ,,Steaguri pe turnuri“ ţi-o o- lor Şcoli Medii Tehnice de Cărbune că s-a aprobat o nouă sesiune pentru
pentru pace şi libertate, neobosi profund cauza relelor sociale, el tă, de îndoliată, de tristă, incit Obişnuit pentru zilele noastre presc. O pun deoparte. susţinerea proiectelor de diplomă în perioada 1-15 septembrie 1958.
tului scriitor şi cetăţean — Hen face o critică aspră asupra so pare o fiinţă care gîndeşte. ne intre vorbe , şi fapte nu există
ri Barbusse. cietăţii burgheze, care, uzînd in aduce totuşi dovada că soarele diferenţă. Vorbele devin fapte. — Cum ii zice ? Tolodală se face cunoscut absolvenţilor care au susţinut proiectele de
diferent de ce mijloace, luptă există". Numai că mai sînt şi din acei —r „Copilăria mea" "de Gorki. diplomă, că pot ridica diplomele în fiecare luni între orele 12-15.
S-a născut la 17 mai 1873 in pentru bogăţie. care au nevoie de ani de zile — Ge-am eu cu copilăria lui
oraşul Asnieres, departamentul In anul 1919 Barbus-' pentru a traduce in fapt o vor* N,
Senei. Face studii strălucite la In această perioadă de căutare se tipăreşte „Clarté“, în ca bă dată (din fericire puţini la Gorki.
Colegiul Rallin din Paris — în literatură, Barbusse, patriot re dezvoltă mai departe i- număr). Din riadul acestora fa — Ascultă-mă pe mine, citeş V.
unde se mutase cu familia între înfocat, pătruns pînă în adincul deile din „Focul”. Aci evoluia- ce parte şi conducerea coopera
timp — şi ia bacalaureatul în fiinţei sale de acel spirit al o- ză Simon Paulin, micul burghez tivei de consum „Constantin te-o că-i foarte bună. M $ V-. M i- «r
menescuiui, sp înrolează şi plea tipic, care se ridica la înălţimea Piesa“ din comuna Crişcior, ra — Nu mă duci? « « i2M#m^m' 'rnAa k
1891, iar în 1895 licenţa în li că jac front. Izbucnise primul conştiinţei unui revoluţionar. ionul Brad. — Cum. o să te duc. Ai o le m tmsK -
tere la Universitatea din Paris. război mondial. Luptînd ca os Atît „Le Feu“ cit şi „Clarté“
taş în linia întîia pe front, cu pot fi considerate manifeste lan In anul 1957, prin luna au gitimaţie ? p i i-m m i »m i
De tînăr manifestă aptitudini noaşte toate ororile războiului, sate lumii de către „marele gust, au promis la cererea ce — Am, dar pentru ce-ţi tre
deosebite pentru poezie şi este mizeria ostaşilor, a oamenilor glas”, cum numeşte Lenin pe H. tăţenilor din satul Gura Putinii
laureatul unor concursuri orga simpli care nu doresc războiul şi Barbusse. că le vor deschide o filială a buie ?
nizate de scriitorul Cattulle Să-ţi, fac o fişă aici... Da
că ai fişă poţi să vii oricind
să-ţi iei orice carte doreşti...
Cum. te cheamă ?
Mendis care-i prezice un mare trebuie să-şi dea viaţa' pentru In timpul revoluţiei socialiste cooperativei peniru desfacerea A Z I U L T I M A ZI IIP SE APROPIE
viitor şi-i mijloceşte în acelaşi el apără cu înflăcărare Uniunea mărfurilor cu amănuntul. Sfatul
îmbogăţirea unui grup de pro Sovietică. El se adresa lumii popular al comunei Crişcior, in în care vă mai puteţi cumpăra 1 !!!!P H Iunie
timp editarea primului volum de fitori. In 1917, Barbusse, grav urma angajamentului, luat, s-a
versuri „Pleurenses” (Tînguiri). bolnav, este reformat şi se în astfel : „Salvaţi adevărul uman, bilete peniru illlilif
însuşi Barbusse va spune mai toarce acasă cu un carnet mur salvînd adevărul rus” ! Scriitor îngrijit de găsirea şi amenaja
tîrziu despre aceste versuri de dar ale cărui file zdrenţuite şi şi cetăţean bl. Barbusse n-a rea localului. Necazul este că TRAGEREA SPECIALĂ
tinereţe că „aveau un caracter mototolite sînt seînteia din care uitat o clipă aceasta, luptînd pînă acum conducerea cooperati LOTO CENTRAL
foarte vag şi tindeau mai mult va izbucni „Focul”, marele său neobosit pentru înfăptuirea ce vei a tot amînat deschiderea a-
spre muzicalitate decît spre roman — expresie superioară a lor mai scumpe idealuri ale o- cestui. magăzin promiţind mereu de mîine 23 mai, la care se
preciziune”. In 1903 apare pri monstruoasei crime a războiu menirii. In 1923 devine membru că-l va deschide. vor distribui premii supli
mul său roman ,,Les suppli- lui şi cea mai caldă pledoarie al Partidului Comunist Francez.
pentru pace. Cartea ne sugerea După aproape un an de zile mentare în obiecte !
ants“ (Cei care se roagă) în ză puternic imaginea ostaşului In acest timp scrie „Les En credem, că a venit totuşi !.impui Aţi reţinut ?
care este redată povestea unui simplu, îndrăgostit de viaţă. chaînements” (înlănţuirile). Sînt ca vorbele spuse de conducerea
tînăr romantic care, deziluzio Încet, ostaşii iui Barbusse, în cunrinse în acest volum pagini cooperativei să devină fa p te! A Z I U L I I M .4 Z /
nat în aşteptările sale, ajunge trevăd adevărul prin vălul gros neasemuit de frumoase care e-
la concluzia falsă că viaţa ade aT minciunilor şi un ostaş spune vocă lupta inteligenţei împotriva FABRICA „SOLOMIT“ - TIILCEA Infernafiona
într-o z i : „Nous sommes trop ignorantei, soarta cercetătorului a C opilu1
vărată o constituie lumea inte betes” (Sintem prea proşti). Fi în societatea burgheză etc.
rioară a sufletului omenesc. Im ajung să-şi dea seama că sînt vinde unităţilor din sectorul socialist, fără repartiţii
portant este însă faptul că în H. Barbusse este acela care
această operă se naşte viziunea o mare forţă socială care poate se ridică şi împotriva „teroarei Stufit de 3,5 cm. grosime, tip A cu sîrmă mată iei 4 m.p
realistă, critică asupra lumii, iar schimba orînduirea care-i trimite albe” dezlănţuită în Balcani de
ideile abia atinse în „Les slip- la moarte. Lumina care se face guvernele vremii. Pleacă aci şi 5„ t» ^ ¦* i i H 51) m.p.
pliants” vor fi larg ’dezbătute 5 m.pt i g . a l v . „
în operele sale viitoare. in sufletele lor, scriitorul ne-o scrie la întoarcere cartea pe care 3,5 „ »» ** ^ »» 6 m pi» g a i v . „
şi-o intitulează atît de semnifi
In tot acest timp, de intri prezintă în rînduri calde, din cativ „Les Bourreaux” (Călăii) 5„ 1» t » ^ »» i» mată „ 5,82
gurată activitate literară, Bar care se revarsă binefăcătoare, care ’denunţă groaznica teroare 17 gaiv- „ 6,75
speranţa. „Şi în timp ce ne sub care trăiau popoarele din 5„ B»1 n „
busse este şi un neobosit ga pregătim să-i- ajungem pe cei Balcani. execută panouri de stufil
zetar. Este directorul revistei 5 BI f „ „
„Je sais lout” (Ştiu ioTj\ şi se-'
De asemenea, întreprinderea mai
kînrămate în lemn, gaia pentru montat case prefabricate şi ba
racamente de şantier cu materialul lemnos din partea clien
cretar de redacţie la' „Re.mo de lalţi, ca să reîncepem lupta, ce I lenri Barbusse a murit la 30 ţtuiui,. întreprinderea neavînd planificate cantităţi de material
paix” (Revista păcii). St.pe rul negru, întunecat de furtună, august 1935 la Moscova, nu îna
inte însă de a fi dat omenirii (lemnos.
cronici dramatice, nuvele şi ia se deschide încet deasupra ca tot ce a avut mai bun în el, acea
alte publicaţii ale vremii. petelor noastre. Intre două şi dragoste nemărginită pentru cm. Doritorii se pot adresa la sediul întreprinderii din Tulcea Confecţii, jucării, cadouri utile şi frumoase peniru cei
ruri de nori negri se iveşte o
In 1908 apare cel de al doilea str. Grădinarilor nr. 5, cu comenzi ferme. mici găsiţi la
Pentru orice alte relaţii, solicitanţii se pot adresa între- Magazinele cooperativelor de consum.
roman al său „E'Bnfer” [(Infer fulgerare 'de lumină, şi această S. SILVIA (prinderii. ;/ . ..
