Page 66 - 1958-05

Nr. 1065
CERCURILE DE ECONOMIE CONCRETĂ
ÎN AJUTORUL REZOLVĂRII
SARCINILOR DE PRODUCŢIE
In anul şcolar 1956—1957,
cînd au lost înfiinţate pentru
prima dată in raionul Petroşani
cercuri de economie concretă-,
numărul acestora era relativ mic
ţaţă de numărul cercurilor de
la celelalte iorme ale învăţămin-
tului de partid. In timpul care
s-a scurs, această iormă de stu­
diu, mult apreciată de cursanţi,
datorită faptului că aci se dis­
cută probleme legate direct de
procesul de producţie, ele s-au
dezvoltat simţitor.
In acest an şcolar al învă-
ţămirttului de partid, comitetul
raional a îndrumat comitetele
de partid să extindă această for­
mă de învăţămînt. La organiza­
rea învăţămîntului de partid un
număr mare de membri, candi­
daţi şi nemembri de partid au
cerut să fie înscrişi la aceste
cercuri. Mulţi dintre aceştia sînt
ingineri, tehnicieni, inovatori,
maiştri. Astfel, faţă de cele 26
cercuri cite existau în trecut, în
acest an şcolar au fost înfiinţate
în raionul Petroşani 40 cercuri
de economie concretă, care cu­
prind un număr de 931 cursanţi.
Majoritatea acestor cercuri
desfăşoară o activitate rodnică,
frecvenţa fiind de 80—100 la
sută. Cele mai active s-au dove­
dit a fi cercurile de economie
concretă de la U.R.U.M. Petro­
şani (propagandist ing. Aure-
iian Bortea), Uzina electrică
Vulcan (propagandist Sabin
Blaj), mina Petrila (propagan­
dist Ştefan Szolga), mina Ani-
noasa( propagandişti Maxim
Hiszem şi ing. Tudor Badiu),
mina Lupeni (propagandist ing.
Otto Abraham).
Problemele discutate în a-
ceste cercuri sînt legate de ce­
rinţele producţiei de la locul de
muncă respectiv. Iată numai cî-
teva exemple: In cadrul cercu­
lui de economie concretă nr. 2
de la mina Aninoasa s-a discu­
tat asupra deficienţelor trans­
portului subteran, care nefiind
bine organizat, provoca greutăţi
in îndeplinirea planului de pro­
ducţie. Pentru înlăturarea nea­
junsurilor existente, cursanţii au
venit cu propuneri concrete care
puse în aplicare de către con­
ducerea exploatării, au dus aco­
lo încit problema transportului
subteran a fost rezolvată, mina
Aninoasa reuşind să dea astfel
peste plan în trimestrul I a.c.
10.159 tone cărbune. Tot în ni­
cest cerc s-a analizat la înce­
putul lunii martie problema pro­
ductivităţii muncii şi a reduce­
rii preţului de cost. Cu acest
prilej a reieşit că mina Ani­
noasa plătea sume importante
preparaţiei Petrila drept penali­
zări pentru nerespectarea Sta­
sului în ce priveşte calitatea
cărbunelui. Ca urmare a punerii
O condiţie principală şi hotă-
ritoare pentru dezvoltarea conti-;
nuă şi rapidă a economiei na­
ţionale, pentru satisfacerea cît
mai deplină a nevoilor materia­
le şi culturale ale populaţiei este
creşterea continuă a productivi­
tăţii muncii.
Productivitatea muncii este un planul productivităţii muncii.
indice de cea mai mare impor­ Productivitatea fizică in tone pe
tanţă, care caracterizează nive­ post, realizată în luna aprilie şi
lul de dezvoltare atins de forţe­
le de producţie şi eficacitatea
muncii sociale. Creşterea pro­
ductivităţii muncii înseamnă re­
ducerea timpului de muncă so­
cialmente necesar pentru obţi­
nerea unui produs, ea duce ia
creşterea volumului producţiei,
asigură totodată o mai bună fo­
losire a utilajului, un consum
mai economic de materii prime,
materiale, combustibil etc. De
aceea, creşterea productivităţii
muncii reprezintă o economisire
atît a muncii vii, cit şi a celei
materializate. Creşterea produc­
tivităţii muncii este una din
principalele condiţii pentru redu­
cerea preţului de cost.
In Valea Jiului, în cursul a-
nului trecut, planul productivi­
tăţii muncii a fost realizat în
proporţie de 100,5 la sută. La
lupta pentru sporirea productivi­
tăţii muncii şi minerii petrileni
au contribuit într-o măsură des­
tul de însemnată.
Planul productivităţii muncii
pe anul trecut a fost depăşit
cu 2,5 la sută, în trimestrul î al
anului curent cu 3,6 fa sută, iar
în luna aprilie-a.c. cu 13 la sută. zării şi a micii mecanizări, ri­
Realizările din ultima perioadă
şi mai ales din luna aprilie, sînt
cu atît mai valoroase cu cît a
crescut în această perioadă şi timpilor morţi şr a pierderilor b’ataje s-a lucrat bine, totuşi la vele cu 52 muncitori auxiliari'. In ce priveşte reducerea pdst’u- rilor.-
în aplicare a măsurilor propuse
de cursanţi privind îmbunătăţi­
rea calităţii cărbunelui s-a reu­
şit a se realiza economii im­
portante, lucru care a dus, aşa
cum era şi firesc, la reducerea
preţului de cost.
Şeful de brigadă, Avram Do-
ţiu, cursant la cercul de econo­
mie concretă care funcţionează
la mina Lupeni, a propus în ca­
drul unei şedinţe de cerc să se
facă o repartizare mai justă,
pe sectoare, a compresoarelor,
lucru care pus în aplicare a
dus la mărirea randamentului
in abataje. De asemenea, în sco­
pul realizării de cit mai multe
economii de material lemnos s-a
propus folosirea mai largă a ar­
mării in fier.
La Uzina electrică Vulcan
s-a discutat printre altele şi pro­
blema creşterii şi repartizării
juste a cadrelor. Discuţiile pur­
tate în şedinţa de cerc au fost
axate şi asupra necesităţii extin­
derii mişcării de inovaţii şi ra­
ţionalizări. Propunerile făcute
de cursanţi asupra acestor pro­
bleme deosebit de importante au
fost însuşite şi aplicate de con­
ducerea administrativă a uzinei.
Drept urmare, în trimestrul I a.c.
productivitatea muncii a cres­
cut cu 18 la sută, iar preţul de
cost a fost redus cu 50 la sută
faţă de plan.
Lucruri bune se pot spune şi
despre activitatea cercului de e-
Conomie concretă de la mina
Vulcan. Aici. dezbâtîndu-se ne­
cesitatea respectării normelor
de tehnica securităţii şi aplicîn-
du-se propunerile făcute de
cursanţi, randamentul pe mină
a crescut cu 2.5 la sută.
Exemple de acesî fel s-ar pu­
tea arăta multe. Majoritatea
cercurilor ele economie concretă
din raionul Petroşani au discu­
ta* probleme legate de activita­
tea întreprinderilor, iar propune­
rile pe care le-au făcut şi care
au fost aplicate, în mare parfe
au contribuit la rezolvarea mul­
tor probleme, la îmbunătăţirea
procesului de producţie. Rezul­
tate bune in muncă au obţinut
în special acele cercuri care s-au
bucurat de sprijinul larg al or­
ganizaţiilor de bază şi al co­
mitetelor de partid care au ştiut
să orienteze activitatea cercuri­
lor de economie concretă asu­
pra celor mai importante pro­
bleme pe care le aveau de re­
zolvat.
Prin îndrumarea de zi eu zi
a activităţii acestor cercuri de
către organele de partid, ele vor
aduce şi in viitor o contribuţie
preţioasă la îndeplinirea cu suc­
ces a sarcinilor de producţie.
NICOLAF POPOM întrebuinţat, factorul de putere „Clement Gott.vald“.
IOAiy RAD«
exploatarea minieră Petrila
comparată cu planul anului
1957, reprezintă o creştere de 27
la sută.
Ţara noastră are nevoie de o
cît mai înaltă productivitate
pentru a se putea realiza cele
mai urgente, şi importante sar­
cini ale economiei noastre na­
ţionale : dezvoltarea continuă a
industriei grele şi a agriculturii,
sporirea producţiei bunurilor de
larg consum.
Industria minieră, şi mai ales
extracţia de cărbune are un rol
hotărîfor în creşterea continuă
a productivităţii muncii socia­
le. Furnizînd cărbuni de bu­
nă calitate şi la un preţ de cost
scăzut, minerii contribuie la
crearea premiselor materiale ne­
cesare creşterii productivităţii
muncii în toate ramurile econo­
miei naţionale.
Cu toate succesele obţinute
pînă în prezent, avem încă foar­
te mult de. făcut pe linia creş­
terii productivităţii muncii în
special în direcţia utilizării re­
zervelor interne existente. Prin­
tre principalele rezerve pot îi
enumerate: extinderea mecani­
dicarea gradului de utilizare a
utilajului existent, reducerea
!
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag.3
WWW'III1)1.1^il.lMWig^^^LyUPPŞgf
Noi T W 0 .A /< Pe marginea concursului
1 111 'e a
gazetelor de perete
Au trecut mai bine de trei luni 3e secretar al Comitetului regional P.M.R.
a subliniat că în activitatea majori­
cînd sub îndrumarea Comitetului re­ tăţii gazetelor de perete s-au înregis-
strat succese remarcabile. Ele sînt mai
Creşterea continuă a nivelu­ Ing. VESA 10ACHIM In urma îmbunătăţirii factoru­ gional de partid, ziarul nostru a or­ combative, oglindesc cu mai mult suc­
lui de trai, material şi cultural > mecanic şef La Trustul. minier ces activitatea întreprinderilor, a oa-
al oamenilor muncii din patria lui de putere, la exploatarea mi­ ganizat concursul „Pentru cea mai menilorf generalizează experienţa îna­
noastră duce la un consum din — Hunedoara — intată, se folosesc de un larg activ de
nieră Ghelar se face o economie bună gazetă de perete”. Concursul a corespondenţi din rîndul acelora care
cunosc şi pot să redea frămîntările vie­
de 623.163 lei pe an. fost încheiat la data de 1 Mai, or- ţii. S-a constatat însă că în activita­
tea gazetelor de perete există şi unele
ce in ce mai mare de energie e- era extrem de scăzu t: 0,5—0,67 Această problemă a fost re­ ganizîndu-se o expoziţie regională a lipsuri. La gazetele de perete mai apar
încă articole scrise la general, fără
lectrică, atît pentru nevoile la exploatarea Ghelar şi 0,5— zolvată în parte şi la exploata­ gazetelor de perete şi, recent, o con­ conţinut, rupte de activitatea întreprin­
derilor. Numeroase gazete de perete
populaţiei^ cit şi pentru indus­ 0,68 la exploatarea Teliuc, lucru rea Teliuc, unde, prin măsurile sfătuire ia care au participat instruc­ folosesc încă în mică măsură genuri de
materiale diferite ca : note critice, epi­
triile producătoare de bunuri de ce atrăgea după sine penaliza­ tehnico-organ iza<torice aplicate, torii cu propaganda şi agitaţia ai co­ grame, caricaturi etc. prin care să com­
bată unele lipsuri. Se mai întîmplă u-
larg consum. Consumul naţio­ r e a lor, din cauza factorului de s-a ajuns de la 0,68 factor de mitetelor orăşeneşti şi raionale de par­ neori ca membrii unor colective de re­
dacţie să se mulţumească prin a pu­
nal de energie electrică are o putere redus. Aceste penalizări putere realizat în anul 1957, la tid, membri ai colectivelor de redac­ blica Ia gazeta de perete materiale
critice fără ca apoi să urmărească ce
mare importanţă pentru econo­ se ridicau anual la 623.165 lei 0,82 în anul 1958. In măsurile ţie ale gazetelor de perete partici­ efect au avut acestea, ce măsuri s-au
luat şi cum s-au îndreptat lucrurile. In
mia naţională întrucît cunoaş­ pentru o singură exploatare. A- tehnico-organizatorice. s-a prevă­ pante la concurs şi redactorii respon­ unele întreprinderi, există încă tendin­
ţa ca unii corespondenţi ai gazetelor
terea acestor mărimi perminie nalizînd aceste sume importante zut înlocuirea agregatelor su- sabili ai staţiilor de radioficarc din de perete care au avut curajul să cri­
tice persoane cu munci de răspundere,
aprecierea calităţii sarcinii con­ pentru trustul nostru şi totoda­ pra-dimensionate, apoi limitarea regiune. ”tn - V. $ să fie persecutaţi. Şi, ce e mai rău, e
că unele organizaţii de partid nu in­
sumatorilor de energie şi deter­ tă şi pierderile mari suplimen­ mersului în gol a motoarelor e- In perioada desfăşurării concursiiiuit tervin la timp în sprijinul corespon­
dentului.
minarea factorului de putere tare în reţelele electrice din cau­ lectrice şi în special cele de pu­ cele mai multe gazete de perete au
respectiv a factorului de putere za acestui factor de putere re­ tere mare. La rezolvarea aces­ desfăşurat o activitate rodnică. Multe
mediu. Deoarece întreprinderile dus, serviciul mecano-energetic
tei probleme au contribuit în articole publicate la gazetele de pere­
producătoare de energie electri­ şi-a pus pe primul plan rezolva­ mod activ tov. ing. Rotaru Aurel te, spre deosebire de trecut, au fost
că au nevoie de investiţii capi­ rea acestei probleme. Acum la şi ing. Ffoară Mihai. Problema mai strîns legate de sarcinile econo­
tale şi cheltuieli de exploatare, exploatarea minieră Ghelar, a- va fi complect soluţionată în mice ale întreprinderilor, au fost scri­
cu atît mai mari cu cît factorul ceastă problemă a fost complect cursul anului 1958. s e cu mai mult simţ de răspundere, au
de putere al consumatorilor este rezolvată, reuşindu-se să se rea­ Prin aplicarea măsurilor de cultivat cu îndrăzneală spiritul critic şi
mai mic, Consiliul de Miniştri lizeze un factor de putere de la mai sus, exploatarea Teliuc a autocritic, şi îndeosebi critica de jos,
al R.P.R. a luat încă acum 3 ani 0,67, cum ii avea înainte, la fost scutită de a mai plăti pena­ au biciuit fără rezervă lipsurile în mun­
o hotărîre pentru ta-rifarea ener­ 0,85. lizări pentru nerealizarea facto­ că.
giei în funcţie de factorul de pu­ Realizarea acestui factor de rului de putere ce se ridică anul Iudeplinindti-şi cu succes rolul de
tere mediu, prevăzîndu-se un fac­ putere de 0,85 a scutit exploata­ acesta la circa 200.000 lei. organe de presă comuniste, gazete de
tor de putere egal cu cel puţin rea de a mai plăti penalizări, Pe lingă economia adusă a- perete ca cele de la f.C.S. Hunedoara,
0,75 pentru toate întreprinde­ ba m a i. mult, se vor primi bo­ cestor exploatări din cadrul mina Lupeni, Filatura Lupeni, Com­
rile. nificări pentru acest factor de Trustului minier Hunedoara, re­ binatul Siderurgic din Hunedoara,
zolvarea problemei sus,-amintite U.R.U.M. Petroşani, Trustul 4 con­
Punerea in aplicare a acestei putere îmbunătăţit. La rezolva­ a făcut să se economisească o strucţii, mina Petrila şi alteie> au con­ Vorbitorul a subliniat apoi faptul
că s-a acordat o atenţie slabă gaze­
hotărîri şi deci măsurile prac­ rea problemei respective au con­ mare cantitate de energie elec­ tribuit la îndeplinirea planului de pro- telor de perete de la sate şi în special
a celor din şcoli care, nu numai că
tice referitoare la o mai bună tribuit tov. Mersici losif, Radu trică, prin reducerea pierderilor i duefie, la înlăturarea multor neajun­ nu au participat decît în foarte mică
măsură la concurs, dar ele desfăşoa­
gospodărire a consumului de e- Gheorghe, Stanca Gheorghe. in reţelele electrice. suri, la îndreptarea acelora care o- ră, în general, o activitate nesatisfă­
cătoare. S-a mers pînă acolo încit u-
nergie electrică, a frămiritat mult Gostian Aron, Pătrău Aron şi Ţin să amintesc că în rezol­ bişriuiau să nu folosească din plin tim­ nele gazete de perete săteşti să fie fo­
losite doar ca afişiere pentru sfatul
seviciul mecano-energetic din ca­ Vegb Nieolae şi s-au folosit uti­ varea acestor probleme am pri­ pul de lucru, şi a acelora care se a- popular.
drul Trustului minier Hunedoa­ laje, aparataje şi materiale, din mit un ajutor şi din partea în­ băteau de Ia disciplină.
ra. In cadrul acestui trust, da­ sursele interne ale exploată­ treprinderii de electricitate din Gazetele de perete săteşti care au
torită metodelor tehnologice e- rii. De pildă, s-au folosit două Deva. ________ participat la concurs, deşi mai puţine
xisfente, aplicate în folosirea şi motoare asincrone de fabricaţie la număr, au militat activ pentru tran­
extragerea minereurilor de la „Reşiţa“ de 130 C.P., două de- ClUVWTttJl sformarea socialistă a agriculturii, pen­
CITITORII) OR
cele 3 mine (Ghelar, Teliuc şi maroa-re de pornire, tot de fa­ tru inobiiizarea ţăranilor muncitori la In direcţia lichidării acestor lipsuri
Ut> cerc de muzică vor trebui să-şi îndrepte în viitor a-
Lelese-Cerişor), precum şi a ca­ bricaţie „Reşiţa1' şi un grup de terminarea din timp a lucrărilor a- tenţia organizaţiile de partid, ţinînd
Organizaţii) de bază U.T.M. din sa­ seama de faptul că hotărîrea C.C. al
racteristicilor utilajului electric sudură C.E.S. 350. de fabricaţie tul Petreşti, a cărei secretară este tînă- gricole din campania de primăvară, au P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea a-
ra învăţătoare A. Nicula, a luat iniţia­ gitaţiei politice în rîndul oamenilor
tiva înfiinţării unui cerc de muzică pen­ popularizat fruntaşii recoltelor bdgate, muncit, obligă organizaţiile de partid,
tru tinerii care doresc să înveţe a ciu­ să îndrume permanent activitatea co­
ta la diferite instrumente. metodele agrotehnice înaintate luînd lectivelor de redacţie ale gazetelor de
Cercul de muzică este frecventat de în acelaşi timp poziţie critică faţă de
mulţi tineri care învaţă să cînte la
vioară şi taragot. cei rămaşi în urmă.
Discuţiile purtate de participanţii la
consfătuire au fost fructuoase, iar pro­
punerile făcute sînt deosebit de folo­ perete, să asigure ca acestea să-şi în­
sitoare pentru activitatea de viitor a
gazetelor de perete. deplinească cu succes rolul de organe
Trăgând concluziile lucrărilor consfă­ de presă comunistă la locul unde ele
Cerc de croitorie tuirii cît şi a modului cum s-a desfă­ apar.
pentru tinerele fete
şurat concursul, tov. David Lazăr, V. PITAN
Secretară a organizaţiei de bază
U.T.M. din satul Burjuc este tov .Ecă- întreţinerea culturilor asigură
terina 0 ‘rşa, de meserie croitoreasă.
Ea a luat iniţiativa înfiinţării unui cerc recolte bogate
de croitorie pentru tinerele fete care
vor să înveţe această meserie. - LA PRĂSIT -
Cercul de croitorie funcţionează de (Urmare din pag. I-a) tîndu-mă lingă colectivista
două <îri pe săptămînă.
Gergey Agnes, o bătrinică ce
10 ha. cu puieţi plantaţi
primiseră de la stat 74.000 lei, ajunsese cu rîndul înaintea ce­
Utemiştii din satul Lăpugiu, Oha­
ba, Fintoag şi Boldea, mobilizaţi de 2.496 kg. zahăr şi 80 tone bor­ lorlalţi.
secretarul comitetului comunal U.T.M.
Lăpugiu, au participat în număr mare hot. „Bună afacere şi cu sfe­ — Vremea-i bună şi sporu-i
la acţiunea de împădurire, venind astfel
în sprijinul organelor silvice. Ei au cla asta" — îmi ziceam, apro- aşa cum îl vedeţi — îmi răs­
plantat prin muncă voluntară 10 ha.
Angajamentul tov. loan Saciu şi Teodor Duniea, 'de la A- cu puieţi de diferite specii. piindu-mă de un grup mai punse bătrinică, privindu-mă
telierele principale 6.F.R. Simeria, in cinstea zilei de 1 Mai,
a fost de a executa repararea unui strung pină in ziua de 20 Se evidenţiază tinerii foan Crişau compact de colectiviste, în cercetător. Apoi: Hai tu Agnes
aprilie. Pentru respectarea angajamentului ei au muncit cu loan Ardeteanii, Victor Irimie si alţii.
mult entuziasm la aceasta importantă lucrare. Şi angajamen­ mijlocul cărora un singur băr­ că ai rămas în urmă — se a-
tul lor o fost respectat. NICOLAE IUGA
bat se căznea să nu rămină în dresă fiicei sale, o fetişcană de
IN GL1ŞEU<; Tov. loan Suciu şi Teodor Uurnea în tim­
urmă cu prăşitul. vreo 17-18 ani şi care intr-a­
— Bună vreme şi spor la devăr rămăsese cu cîţiva paşi...
treabă — urai grupului, pos- mai în urmă.
pul lucrului, x-c' T .. .. ¦jţ'.tfZv.c; vCi , corespondent Pe semne, înaintea sosirii
mele, colectivistele începuseră
o discuţie, pe care o întrerup­
de creşterea productivităţii muncii rilor neproductive, unii maiştri seră odată cu apariţia mea.
le privesc cu rezervă. Pină la urmă au început din
Exemplele de mai sus nu o- nou vorba.
glindesc toate posibilităţile e- — Dacă sînteţi de pe la ga­
zetă, să interveniţi ca flăcăii
xistente. Ele arată totuşi că ăştia, cum îi Gergey Ştefan,
există rezerve de creştere a pro­ acela de colo, să plătească, ta­
xă de celibatar, că are 26 ani
ductivităţii muncii.- Folosirea a- şi nu-l putem însura — mi se
adresă în glumă, colectivista
de timp de Iu- ----- restul lucrărilor Cele trei exemple amintite cestor posibilităţi este sarcina Domokos Maria.
de căpetenie a fiecărui maistru,
cru, lichidarea F- D0IVIN din subteran, dovedesc că mai sînt rezerve in­ tehnician, inginer din cadrul ex­ Atente la discuţie, fără să se
oprească din lucru, tinerele
cazurilor de în- ineiner - exploatarea minieră Petrila de ja suprafaţă terne in ce priveşte reducerea ploatării. Gergey Rozsi. şi Gergey [ren
îşi înfundară chicotul in colţul
călcarea cjişcţpli- ----- şi chiar pe în- efectivelor neproductive şi ca Creşterea continuă a producti­ basmalei...
urmare, rezerve de creşterea vităţii muncii mai depinde şi
nei muncii, asigurarea perma­ treaga exploatare, munca a productivităţii muncii. — De însurat mă voi însu­
de organizarea justă a planifi­ ra — răspunse Gergey Şte­
nentă » locurilor de muncă cu mers mai slab. Situaţia de fapt Aplicarea iniţiativei mineri­ cării şi de controlul eficace a- fan. Pînă una alta, sînt. dispus
lor de la Aninoasa, va crea nu supra mersului îndeplinirii pla­ să plătesc şi taxă... Că, ve­
aer comprimat, vagonete 'goale se datoreşte în primul rind uti­ peste mult timp posibilitatea nului. In procesul planificării, deţi, treaba asta cu însurătoa­
rea se cere a fi bine rumega­
şi material lemnos, efectuarea lizării de efective neproductive tă...
ritmică a lucrărilor de rambleu, peste plan. In aceeaşi perioadă, — Da, da, să ştii însă că
de-ţi merge sapa moale, nu te
reducerea conţinutului de cenu­ posturile prestate de muncitori atingerii obiectivului zilelor creşterii productivităţii muncii, mai ia nici o fată — mai veni
cu precizarea una din colecti­
şă. Toate aceste rezerve, odată faţă de plan prezintă următoa­ noastre „postul şi tona de căr­ trebuie scoase la iveală toate viste.
folosite, duc la creşterea pro­ rea situaţie: în abataje 100,6 bune“. rezervele existente la fiecare loc Cu alte cuvinte, dădui, de-un
grup vesel. Vesel, dar şi har­
ductivităţii muncii în abataje. la sută, la pregătiri 105,6 la O influenţă hotărîtoare asu­ de muncă şi sector. nic din cale afară.
Nimic, de spus, şi pînă acum sută, la lucrări în steril 1-06,8 la pra creşterii productivităţii mun­ /Minerii exploatării Aninoasa — Gare-i norma cu prăşitul
la sfeclă, tovarăşe Gergey ?
au fost obtinule succese de sea­ sută, la alte lucrări subterane cii o are şi justa organizare a au lansat o chemare la întrece­
— Faceţi socoteala: lăţimea
mă. Astfel, grupa minerului Au­ 106,2 la sută, la- suprafaţă 1-07,4 salarizării. La data de 1 aprilie re socialistă în vederea sporirii dintre cei doi ţăruşi şi pe dis­
1957 s-a încep'Ut în Valea Jiului, productivităţii muncii. Această tanţa care se vede pînă colo,
rel Cepălău de la sectorul III, la sută. la boschet. Să tot fie vreo 7
ari de căciulă, li treabă migă­
în luna aprilie a.c. a realizat De aici reiese clar că resurse­ experimental, aplicarea sistemu­ chemare a fost îmbrăţişată la loasă întreţinerea sfeclei, dar
lui îmbunătăţit de salarizare. A- mina Petrila de către 39 brigăzi, aduce cîştig bun. Pînă spre
un randament de 7,9 tone pe le cele mai de seamă în creşte­ seară, şi cu timpul ăsta, îi mu­
sai să terminăm. Ne aşteaptă
post, grupa minerului Cornel rea productivităţii muncii sc gă­ ceasta a adus o contribuţie în­ printre care enumerăm pe cele şi alte treburi in gospodărie“.
Cenuşă de 5,4 tone pe post, a sesc în reducerea posturilor ne­ semnată la creşterea productivi­ conduse de Gh. Michiev, Victor La întoarcere m-a intîmpinat
din nou priveliştea ce părea a-
minerului Francisc Bartha de productive. tăţii muncii. Salariile muncitori­ Cordea, Panait Bogoş şi alţii. cum si mai minunată.
lor au crescut în această perioa­ In întrecerea socialistă care
4.5 tone pe post. Unele sectoare, ca sectorul I dă îri medie pe exploatare cu
45,6 la sută, iar pentru mun­ se desfăşoară intens, aceşti mi­
Asigurarea unei productivităţi şi sectorul de transport, au ob­ citorii de bază, cu 52 la sută. neri au demonstrat prin munca
şi hărnicia lor că posibilităţile
sporite în abataje nu corespun­ ţinut realizări de seamă în a- In lupta pentru creşterea pro­ de creştere a productivităţii
ductivităţii muncii, un factor do muncii pot fi- cu succes folosite.
de însă în întregime necesităţi­ ceastă direcţie. Astfel, sectorul seamă îl constituie şi aportul
lor pe exploatare. Analiziiul I a rezolvat transportul lemnu­
randamentele realizate la exploa­ lui la orizontul XII cu un sin­ maiştrilor mineri. Ei trebuie să Continuarea şi pe mai depar­
tarea minieră Petrila, se consta­ gur om in 24 de ore, în tim-p ce fie organizatorii direcţi ai locu­ te a întrecerii socialiste în vede­
tă următoarea- situaţie în tri­ rilor de muncă, raţionalizatori rea îndeplinirii planului, a îm­
mestrul I : faţă de plan, randa­ alte sectoare au 9 şi chiar 12 ai- procesului de muncă, care să bunătăţirii calităţii producţiei, a
mentele au crescut cu 7,1 la su­ muncitori utilizaţi îit acest scop. seziseze lipsurile şi să ia mă­ creşterii productivităţii muncii şi
tă în abataje, cu 8,5 Ia sută în suri imediate de remediere a lor. reducerii preţului de cost la ex­
Sectorul VII de transport, din ploatarea _minieră Petrila, va
cărbune, cu 5,2 la- sută îra subte­ luna aprilie 1957 şi pînă în a- La mina Petrila acest lucru prea contribui îa ridicarea neconte­
ceeaşv lună a anului curent,
ran, cu 3,5 la sută pe mină, cu
a redus efectivele cu 70 munci­
3.6 la sută pe exploatare. tori auxiliari; sectorul VIII, în
De aici rezultă că deşi în a- aceeaşi perioadă a redus efecti­ puţin se vede tradus în viaţă. nită a nivelului de trai al mine­