Page 68 - 1958-05

Hun e-dcafr. -De vn

Toată atenţia PROLETARI DIN TO A TE Ţ A fy L E UNIŢ1-VA ¦¦

întreţinerii colturilor Fruntaşi în lupta j

pentru combaterea

du excepţia terenurilor care care s-au făcut însămînţările în e ro z iu n ilo r de la
se află şi în prezent sub apă, această primăvară şi destul de
restul suprafeţelor ce urmau să întîrziate, în multe locuri au ră­ igruptsS de şantier nr.
fie cultivate cu culturi de pri­ sărit floarea-soarelui, cartofii şi
măvară, au fost insămînţatc. porumbul. Ca atare, distrugerea C.T.A.T.D. Alba

Dar, odată cu terminarea însă- buruienilor prin plivit din cultu­
mînţărilor lucrările agricole nu rile de păioase şi prin prăşit din
s-au sfîrşit. Pentru a obţine pro­ culturile prăşifoare, constituie Anul X Nr. 1066 Vineri 23 mai 1958 4 pagini 20 bani
ducţii sporite mai trebuie — în­ obiectivul principal spre care
deplinite ţa timp şi în bune con­ trebuie să-şi îndrepte f atenţia
diţii un întreg şir de lucrări în fiecare om al muncii din agri­
cîmp. Buna întreţinere a cultu­ cultura regiunii noastre, acestea întreţinerea culturilor
rilor are aceeaşi importantă ca fiind lucrările la ordinea zilei.
şi' executarea la timp a însă- Astfel, la cereale, plivitul tre­
mîntărilor. Dacă nu se pră­ buie terminat în cel mai scurt
şeşte, de pildă, porumbul sau timp, înainte ca ele să înspice, asigură recolte bogate
sfecla, oricit de bine am pregă­ iar prăşitul trebuie făcut la vre­
ti solul, orice soi bun de să- me, încît lanul cu plante prăsi­ Sectarul turnătorie în fruntea întrecerii
mîntă am semăna, buruienile toare să fie întotdeauna curat de
buruieni şi stratul de la supra­ Realizări frumoase în raionul OĂLAN (de la subredacţia cerie sanitară cu 10 ta. sută, iar
le-ar năpădi şi recolta ar fi dis­ faţă afînat. Este foarte uşor să Hunedoara noastră voluntară). Continuind Ia tuburi de scurgere şi posta­
se distrugă prima buruiană prin întrecerea socialistă, turnătorii mente cu 2 la sută.
trusă. prăşit sau plivit, dar este mult In comunele şi satele raionu­ tive, care, cu toate că au avut uzinei „Victoria" — Călan au TODOR BOLCA «
In urma abundentei umezelii mai greu să se distrugă mulţi­ lui Hunedoara — excepţie tă- de efectuat un volum mare de încheiat prima chenzină a lu­ Tot in aceeaşi perioadă, rebu­
mea buruienilor, care ar ieşi din cind comuna Streisîngeorgiu — lucrări, au reuşit să termine in nii curente cu realizări deosebit tul a fost redus cu 11,20 la su­
din sol şi a temperaturii ridi­ seminţele date de prima buru­ colectiviştii, intovărăşiţii şi ţă ­ mare parte plivitul. Un exemplu de frumoase. tă faţă de toleranţa admisă. A-
cate a aerului din ultima vre­ ranii muncitori cu gospodărie în privinţa aceasta ni-1 oferă ceste realizări au situat sectorul
me, culturile de grîu, orz şi se­ individuală desfăşoară din plin gospodăria agricolă colectivă Muncitorii de ia sortimentul trunătorie in fruntea întrecerii
cară de toamnă au crescut şi se munca de intr&ţinerea culturilor, din Simeria Veche, care a ter­ radiatoare au turnai in această socialiste.
dezvoltă viguros. Dar odată cu iană, în cazul că n-a fost dis- în special a celor de toamnă, minat complect plivitul intii. Şi perioadă cu 22 la sută mai mul­
care s-au dezvoltat pină acum la celelalte gospodării agrico­ La aceste succese au contri­ * maistru de torenţi de la şantierul *
grîul, orzul sau secara, în ace­ strusă la vreme. in condiţiuni normale. le colective — din Băcia, Rapol- te elemente de radiatoare de­ buit din plin tovarăşii Miron
Pe lingă mij­ tu Mare, Sînfandrei — această cit era planificat, iar cochilarii Cocirlea, Nicolai. Dumitran, Lu­ Valea Ampoiului.
laşi lan cresc şi In raionul Hunedoara, ca ur­ lucrare este destul de avansată. au dat ofelarilor din Hunedoara dovic Cojan, Constantin Creta,
loacele agroteh- mare ă elanului in muncă, au şi Oţelul Roşu cu 26 la sută Gheorghe Barboni, Viorel A-
buruieni, aces- g gj nice de comba­ fost obţinute realizări frumoa­ Pentru realizarea plivitului pe mai. multe cochile. La sortimen­ vram, turnători, precum, şi Mi-
se. Din suprafaţa totală de 6.903 această suprafaţă, un merit egal tul cazane de încălzire centrală hai Florea, strungar, Arcade La-
LA ORDINEAtea din urmă jj ţi tere a buruieni­ ha. insămînţate cu culturi de revine întovărăşirilor agricole planul a fost depăşit cu peste zar, emailor, si alţii.
lor, în unităţile din . Cristur,. Toltia Mare, Bir- 120 la sută, la sortimentul tu-
crescînd chiar g ZILEI toamnă, a fost făcut plivitul pe cea Mică, Hăşdat, Rapolt şi Ră- IOSIF CRAŞCA
mai repede decit M polţel, care la data de 22'mai au
agricole socia­ o suprafaţă de 3.682 ha. Unităţi terminat plivitul intii pe'întrea­
plantele de cultu­ ga suprafaţă a întovărăşirii..
ră. După cum se ştie, buruienile liste a început să se împămîn- fruntaşe in această activitate
stinjenesc plantele cultivate în tenească metoda de combaterea
creştere, le înăbuşe şi chiar le buruienilor pe cale chimică. Co­ sînt gospodăriile agricole colec­
distrug, ducînd la pierderi apre­ lectivele de ingineri agronomi
ciabile de recolte. Aceasta ca şi specialişti din gospodăriile a- Fruntaşii trustului

urmare a extracţiei unei canti­ gricole de stat, precum şi cei de In una din zilele trecute, in decernarea steagului de şantier
tăţi mari de apă şi de substanţe la secţiile agricole, au datoria sala clubului itConstructorul“ fruntaş pe trust.
nutritive din sol. S-a constatat să dea un sprijin concret la Petroşani a.avut loc festivitatea
că buruienile sînt cei mai mari combaterea cu substanţe chimi­ inminării steagului de şantier Datorită realizărilor de sea­
duşmani ai plantelor în ceea ce ce a buruienilor pentru a se ob­ Şi în comune situaţia se •ezintă fruntaş pe Trustul 7 construcţii mă obţinute, colectivul şantieru­
priveşte consumul de apă şi ţine rezultatele cele mai bune. Petroşani. lui 3 Petriia, care şi-a. îndepli­
consumul de substanţe nutriti­ O mare răspundere pentru m ulţum itor
buna organizare a lucrărilor de După ce s-a arătat că in cins­ nit sarcinile de plan in propor­
ve. In lupta dintre buruieni întreţinere a culturilor revine Am enunţat faptul că o sin­ crărilor de întreţinerea culturi­ tea zilei de 1 Mai. constructorii ţie de 119 la sută, a sporit pro­ « tehnician, pe şantierul de atneli- t.
şi plantele cultivate, de cele mai sfaturilor populare, consiliilor şi gură comună — Streisingeor- lor la timp, factor care asigu­ din Valea Jiului au dat minerilor ductivitatea muncii cu 6,6 la su­
multe ori cîştigă buruienile comitetelor de conducere ale u- giu — a rămas in urmă cu lu­ ră recolte bogate. tă şi. a realizat economii la fon­
clacă nu intervine omul. nitătilor agricole socialiste. Pe crările, de întreţinerea culturilor. 170 apartamente in blocuri, fri- dul de salarii, de 8 la sută, a pri­
Ungă faptul că plivitul şi prăşi­ Aici s-a realizat plivitul abia pe In mare parte gospodăriile goriferul de la Lupeni., două ba­ mit steagul de şantier fruntaş
Odată cu consumul mare de o suprafaţă de 364 ha. din to­ colective (Băcia, Rapoltu Afare) zine de 1.000 m.c. de apă po­ pe trust.
apă, (de trei ori mai mare decît tul trebuie făcute la timp şi talul de. 1.026 ha. insămînţate. şi întovărăşirile agricole (Bisca­
la cereale), buruienile extrag din ori de cîte ori este nevoie, tre­ In restul comunelor, ca : Băcia, ria, Peştişu Mare, Nădăştia Su­ tabilă etc., s-a trecut la punctul I. ARAMA
sol multe substanţe hrănitoare. buie urmărit ca pe fiecare palmă Călan,. Hăşdat, Peştiş, Simeria perioară, Nădăştia Inferioară,
In timp ce grîul scoate din pă- de teren să se execute numai Strei, Cinciş), au aplicat îngră­ trei al ordinei de zi şi anume corespondent
mînt la o producţie de 2.000 kg. lucrări de bună calitate. Odată şi altele, volumul de lucrări rea­
boabe şi producţie normală de cu aceasta, au sarcina de a ve­ şăminte chimice in decursul pro­ »9-
paie* la hectar — 50 kg. de a- ghea să nu se facă risipă de bra­ lizat este cuprins între 50—70 la
zot, pălămida extrage 138 kg. ţe de muncă, care duc la mă­ cesului de vegetaţie. Culturile Angajamentele utemiştilor
de azot. Din aceste exemple, cît rirea preţului de cost. Acest lu­ sută din .total. Aceasta demon­
şi din vechea zicală populară cru impune să se folosească din astfel întreţinute s-au dezvoltat din G.A.S. Bîrcea Mare
că „buruiana din semănătură ia plin mijloacele mecanizate de strează că lucrătorii de pe o-
pîinea omului de la gură", se care dispun pentru prăşitul cul­ mai bine şi mai repede decît Uvini'ştii din cadrul G.A.S. lor şi lucrătorilor din sectorul
poate vedea cît de mare e pa­ turilor. goare îşi dau tot mai mult sea­ Bîrcea Mare, raionul Hunedoa­ socialist al agriculturii s-au an­
guba pe care o pot aduce buru­ restul culturilor unde nu s-au ra, dezbătînd in cadrul adună­ gajat ca in cursul acestui an să
La sate, sfaturile populare, ma de importanţa efectuării lu­ rii.generale documentele consfă­ execute următoarele lucrări:
ienile. sprijinite efectiv de organizaţiile aplicat îngrăşăminte. tuirii de la Constanta a iărani-
de bază, trebuie să mobilizeze pe — îngrijirea şi. întreţinerea
Cunoscînd pericolul mare pe toţi ţăranii muncitori la între­ celor 26 ha. cultivate cu cartofi, NICOLA REMUS
care-1 prezintă buruienile pentru ţinerea culturilor. La căminele în aşa. fel ca 'să obţină un spor
semănături, muncitorii din gos­ culturale şi la staţiile de radio- de producţie de 1.000 kg. la ha. maistru de torenţi, pe şantierul ţ
podăriile agricole de stat, colec­ ficare, inginerii şi tehnicienii a- faţă de producţia planificată;
tiviştii, întovărăşitii şi ţăranii Presaca *
muncitori din regiunea noastră gronomi au sarcina să ţină — să întreţină in cele mai
duc o bătălie severă împotriva conferinţe despre importanţa în­ bune condiţiuni cele 4 ha. cul­
acestora, plivind cu grijă de bu­ treţinerii culturilor şi despre fe­ tivate cu varză şi să obţină ast­
ruieni suprafeţe întinse de teren lul cum pot fi combătute buru­ fel un spor de producţie de
cultivate cu păioase. Multe din ienile. 2.000 kg. ia ha. peste producţia
gospodăriile agricole colective şi planificată.
întovărăşirile agricole, printre Munca politică de masă este
care se află cele din Turdaş, chezăşia succeselor în orice ac­ — in scopul asigurării bazei
Simeria-Veche, Daia Romînă şi ţiune. Deci, în campania de în­ furajere pentru animalele gospo­
Biscaria. precum şi ţăranii mun­ treţinerea culturilor un rol de dăriei pe perioada de iarnă, ti­
citori din comunele Vintu de cea mai mare importanţă îl are nerii s-au angajat ca sub lozin­
Jos, Stremţ, Mihalţ şi Berghin, munca politică a organizaţiilor ca : „Fiecare tinăr şi tinâră să
unde sfaturile populare au a- de bază. Pe lîngă faptul că insilozeze cel puţin două tone
cordat atenţia cuvenită acestei membrii de partid, prin exem­ de nutreţ", să insilozeze canti­
lucrări, iar consiliile de condu­ plu personal trebuie să antrene­ tatea de 104 tone de nutreţ pes­
cere au organizat munca în mod ze în muncă pe toţi ţăranii te plan.
minuţios şi au mobilizat toate muncitori, agitatorii trebuie să-i
convingă pe aceştia de impor­ Întreg tineretul din gospo­
forţele de care dispun, au ter­ tanţa combaterii buruienilor, să dărie, îndrumat de organizaţia
U.T.M., s-a mai angajat ca in
minat deja pi ivitul cerealelor şi popularizeze la gazdele de pe­ cinstea festivalului raional să
au făcut praşila întîia. muncească pentru înfrumuseţa­
rete şi panourile de onoare rea gospodăriei, amenajincl un
parc în faţa acesteia, să cureţe
Cu toate condiţiile grele în fruntaşii la plivit şi prăşit. şanţurile şi canalele şi să vă-
ruiască ioţi pomii fructiferi.

<5> -O < ,V!doria" — Călan. e- 1 In baza hotăririi adunării, ge­

chipa condusă de tov. nerale a organizaţiei U.T.M., ti­
\ Constantin Creţu e s te 1
Cu privire la planurile de perspectivă ale G.A.C. nerii s-au angajat să lupte pen­
J cunoscută ca o echipă care dă tu-1
tru înfăptuirea acestor angaja­
•' cru de calitate. Lucrind la sorti- 1
mente şi in acelaşi timp ei re­ IULIU CSEP
s meniul radiatoare, in tuna aprilie, ^
comandă tuturor organizaţiilor zidar pietrar, pe şantierul «
< această echipă a redus rebutul c ă ţ
In gospodăriile agricole colec­ tiveldr de plan în Toc să se U.T.M. din unităţile agricole so­ Presaca. oa- c . í ««*¦¦
tive din regiune, pe baza sarci­ desfăşoare pe o bază ştiinţifică, 1 11,3 la sută, dind în acelaşi timp jţ
nilor survenite în urma consfă­ „ln activitatea de zi cu zi. desfăşurată de organele de partid şi de statv a luat la un moment dat aspec­ cialiste din raionul Hunedoara, •>
tuirii de la Constanţa, s-a tre­ pentru consolidarea şi dezvoltarea sectorului socialist-cooperatist din agri- c tul unei tîrguieli : „ce mai pune j 224 bucăţi radiatoare peste plan.
cut — ca măsură iniţială la cultură, este necesar să se acorde gospodăriilor agricole colective mari un< consiliul de conducere al G.A.C., să le urmeze exemplul. *
întocmirea unor planuri de per­ ce mai lasă comisia respectivă".
spectivă. Fără a avea numai o deosebit sprijin, îndrumindu-le şi ajiifîndu-le cu cadre calificate, cu mijloa-1 De aici au pornit apoi erorile în -C0-
valoare formală — scriptică — stabilirea asolameniului, recol­
aceste planuri, a căror cuprin- ce mecanizate ale S.A1.T.-uritorj pentrn ca să-şi organizeze cît mai bine pro tele medii ia ha. veniturile ia 3 In clişeu: Echipa Iov. C. Creţii ( PRIETENIA
. dere de timp se extinde pînă în ducţia, să-şi dezvolte diferite ramuri de producţie potrivit condiţiilor de/ zi-muncă etc.
1960, cuprind sarcinile de pers­ climă, sol şi economice, şi să folosească cuceririle ştiinţei agricole şi expe-( j la locul de muncă. r
rienţa înaintată". La întocmirea, 'planurilor a
pectivă şi ele reilectă în mare lipsit concordanţa inire preve­ v"v"\ ~r r r , W V Y V Y Y
parte întregul proces de dezvol­ (Din expunerea tov. Gh. Gheorghiu-Dej la consfătuirea pe Iară derile planului şi indicaţiile con­
tare atît economic cît şi organi­ sfătuirii de la Constanţă şi ale Cu planul lunar color cutei • •*4* HM++*
zatoric al gospodăriilor colecti­ a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialisl al agriculturii). legii nr. 6, referitor la dezvolta­ îndeplinit în 20 t
ve. Fără a intra în .faza defini­ rea fermelor de animale şi de
tivării, organele agricole însăr­ păsări. Stabilirea numărului de de zile [ . _, . ... ,*
cinate cu rezolvarea aceşlei ope­ animale nu s-a făcut în raport
raţiuni importante s-au străduit pra situaţiei existente în fiecare carea metodelor avansate în cul­ de prevederile pentru 100 de ha. Colectivul staţiei de prefabri­ Pentru că orele arătau două după cafămbol, m-ain gîndit eu. 'Aici tre- *
şi au reuşit în bună măsură să tura plantelor. O atenţie deose­ La G.A.G. Vinerea, 'de pildă, cate din beton din cadrul
respecte indicaţiile provenite din gospodărie colectivă in raionul bită a fost acordată sporirii nu­ penlru 120 hă. teren arabil au întreprinderii de industrie loca­ T miezul nopţii, mi-am închipuit că pe buie să fie. î
lucrările consfătuirii lucrătorilor Orăştie au fost întocmite date de mărului bovinelor — cu precă­ fost prevăzute doar 12 vaci cu lă „I. C. Frimu“ Orăştie, prin-
şi ţăranilor din agricultură, sta­ orientare pină in 1960. Studiate dere al vacilor cu lapte — şi lapte, faţă de cele 8 existente, tr-o bună organizare a muncii ţ mecanicul de locomotivă Dumitru — Tovarăşe, fii bun şi pune mina •
bilind aproape de realitate obiec­ iar la Beriu pentru suprafaţa de şi a producţiei, a reuşit să-şi
tivele ce vor trebui atinse în cu seriozitate, unele date reflectă porcinelor, după cum şi creşterii 137 ha. teren agricol, sînt pre­ realizeze planul de producţie pe f Bogdan, unul dintre cei mai buni din să ridicăm carambolul.., ţ
just nivelul de dezvoltare la care oilor. La G.A.C. Pricaz s-a in­ văzute doar 15 vaci de lapte, pe luna mai numai in 20 de zile.
1960. trebuie să ajungă gospodăria sistat asupra dezvoltării pe mai cită vpeme în expunerea tov. Gh. ? schimb, am să-l găsesc picotind. L-am După ce plinele au fost duse ta f
respectivă. Sînt cazuri autenti­ departe a fermelor anexe ş; Gheorghiu-Dej' la consfătuirea In această staţie de prefabri­
In raionul Orăştie, planurile ce de întocmire judicioasă a pla­ construcţii în gospodărie. de la Constanţa se specifică cate se produc: ţigle, blocuri, ţ căutat pesle lot, la cele patru locuri dublă, Mitică, alintatulortacilor lui, ?
de perspectivă cuprind obiective nurilor de perspectivă, ca spre plăci pentru pavat trotuare şi
In gospodăriile mai slab 'dez­ N. CAZAN allele. » de muncă pe care le deserveşte cu a găsit timp să-mi arunce dinfugă ţ
axate pe sarcini'e privind con­ exemplu la G.A.C. Jeledinţi, Tur­ voltate ca de exemplu Beriu, Vi­
solidarea realizărilor existente daş, Pricaz. Aci situaţia de vi­ nerea şi altele s-a avut în vede­ (Continuare in pag. 3-a) De la această dată colectivul 1 locomotiva sa, dar in zadar. cuvintele: j
şi dezvoltarea în viitor a proce­ itor se prevede a li în conformi­ re randamentul ce poate fi obţi­ staţiei de prefabricate din beton
sului de producţie în agricultu­ tate cu sarcinile de sporire a nut în urma profilării producţiei dă produse în contul lunii iu­ Pe galerii, plinele treceau, făcind _ p roducţie mărită azi, aşa că tre-
ră, precum şi crearea unor ferme producţiei în G.A.C. şi cu dez­ în gospodărie. Aci însă, s-au nie. O contribuţie însemnată la
anexe zootehnice şi pe profila­ voltarea şeptelului de animale in produs anumite scăpări în pri­ îndeplinirea planului de produc­ un zgomot asurzitor. Locomotivele j w-e s$_i »
special. La Jeledinţi, de pildă, vinţa întocmirii planului 'de per­ ţie inabile de termrn şi-a r.dus-o
rea gospodăriilor pe specificul suprafaţa însămînţată cu grîu spectivă. Aceste scăpări au sur­ echipa lui Nicojae Ciurel ăresai. alergau spre dubla de formare a ? . pm{ru c& jiecare [ucra dg z6j. f
culturii care se pretează solului. va ajunge în 1960 la 130 ha., venit tocmai datorită lipsei 'de
cu porumb la 80 ha., porumb exigenţă manifestată atît la con­ „ţuguiul", semn că la acea oră la pg locomo(iva ^ aşteptat la \
Pe baza unui studiu făcut asu- siloz la 8 ha., acestea depăşind siliul de conducere a l . gospodă­
între 5-20 ha., suprafeţele actu­ riei cît şi la organele de Îndru­ sectorul I al nunei Petriia, munca du^ ă ?isctlpir^ cu şejui de schimb, |
ale. Producţia medie la ha., de mare care se preocupau de a- era în toi. L-ani întrebat pe ortacul ingim rul Lmgu> care mi.a destăinuit *
asemenea va fi sporită prin res­ tui, Ilie Picon, unde l-aş putea găsi mu^ din viaţa munca tinerilor
pectarea aşol cimentului şi aplt- ceastă sarcină. Stabilirea ohieş­
pe Mitică. ' mecanici.

— Vedeţi la abatajul figuri al Iul _ cincl ^ ici anui nti -?epă•

Pornit Bogoş — mă îndemnă el de am-_ Schimbul lor este cel

Am pornit pe galeria plină de hu- ^ ^ _ contoaa ingin-erul/

ruitul goalelor transportate de loco-
motive spre tocurile de muncă, unde U consider schimb al tineretului., ^

de departe se vedeau licărind lămpi D. IONAŞCU ţ

de mineri. M-am apropiat. Nişte oa- --------- ~ j
meni lucrau de zor lingă o rim ă. Un *
Continuare în pag. tll-a.

e JU i, • . I< .jL' i- •li®** *»-*-<3* fviX*