Page 69 - 1958-05
P. 69
¦I
Pag! 2 • - ________ - DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1066
sprijinul îndeplinirii planului de producţie în construcţi NOI FILME
ROM!NEŞTI
O?fcpDUCTÍédStüliioiaüi CöJßtoATÖGflAfIC
N.BUCURßSTI*
Munca de parfîd asigură succesul diferite cercuri şi cursuri, nu rialele aruncate pe şantier pen despre igienă, despre căsnicie. să fie frecventată cu regularitate
avea o bază reală. Anton Tur- tru a putea fi folosite. Care a Succesele s-au arătat riiult mai biblioteca. In ultima vreme, 682
La puţin timp după plenara tăţi calitatea construcţiilor, re buc, bunăoară, era propus să ur fost rezultatul ? Numai în citeva repede de cît ne aşteptam. To de constructori au citit mai
Cdmitetului regional al P.M.R. zultatele au fost din cele mai meze cercul de economie poli zile s-au realizat economii prin varăşa Elena brumeţu şi ca ea mult de 1.700 cărţi de literatură
Hunedbâra, in cadnil căreia s-a bune. In primii doi ani ai cin tică. In urma discuţiilor purtate, folosirea acestor materiale, în inulte altele care lipseau de la şi de specialitate.
ănalizat munca desfăşurată de cinalului, spre exemplu —^la s-a stabilit că el nu avea încă valoare de peste 14.000 lei. Vă- lucru, aU început să fie cele mai
Întreprinderile de construcţii din Trustul 4 construcţii productivi pregătirea necesara pentru a pu zînd că problemele care se dis punctuale, să-şi aducă contribu Comisia culturală îndrumată
regiunea noastră pentru reali tea face faţă cerinţelor care se cută In cadrul învăţământului ţia, alături de ceilalţi muncitori, de comitetul de partid, ă găsit
zarea pianului de construcţii tatea muncii a crescut cu 71,5 pun cursanţilor de la o aseme la realizarea sarcinilor de plan. forme noi de atragere a con
industriale şi social-culturale, la sută. La obţinerea acestui nea formă de invăţămînt şi a sînt strins legate de munca şi Ih timp ce comisia de femei structorilor la viaţa culturală.
ziarul „Şcîhteiâ“, împreună cu succes membrii de partid au a- fost îndrumat să se înscrie la activitatea lor, de problemele pe dUcea muncă culturală în rîn
Comitetul orăşenesc ăl P.M.R. dus o contribuţie de seamă. cercul de studiu a Istoriei P.M.R. care le ridică viaţa, cursanţii Gu câtva timp in urmă a fost
Hunedoara a organizat 0 consfă participă cu regularitate la dul femeilor, alţi membri de
tuire la căre au participat mem Consfătuirea a prilejuit un O atenţie deosebită a fost a- cercuri şi cursuri, prezenţa fiind organizat concursul „Drumeţii
brii comitetului de partid, secre bogat schimb de experienţă în cordată apoi recrutării şi pregă de fiecare dată de cel puţin 90— partid,, lucraţi ,1a constituirea u-
tarii organizaţiilor de bază, pro tirii propagandiştilor pentru a 95 la sută. nei brigăzi artistice de agitaţie, veseli”. Sîştigătorilor, li s-au
pagandişti, membri ai comitetu tre secretarii organizaţiilor de
lui de întreprindere şi ai orga bază de pe şantierele de con putea face faţă cu cinste sarci Cu grijă şi spirit de răspun dat ca premii diferite cărţi. Pri
nizaţiilor U.T.M., ffiitităşi în nilor care le stau in faţa. Pro dere s-aii ocupat birourile orga
producţie de pe şantierele î f tis strucţii din cadrul acestui trust, pagandiştii Rîpaş Partenie, nizaţiilor de bază de pregătirea a unui cor, a unei echipe de mul concurs a fost organizat pe mse iFmaminue
tului 4 construcţii Hunedoara. a scos la iveală metodele bune Gheorghe Cornea şi alţii, sînt şi îndrumarea agitatorilor. Ţi dansuri şi a unei formaţii tea tema „călătorie prin ţară“,- iar
mult apreciaţi pentru dragostea nând seamă de faptul că fiecare trale. Treabă n-a fost chiar u- aotitîi se pregăteşte concursul
Discuţiile purtate în cadrul de muncă folosite pentru întă cu care se ocupă de cercurile loc de muncă are un specific şoafă. Succesele obţinute au do cU tema „ în ascensiune, de la
consfătuirii au scos la iveală rirea rîndurilor partidului prin de învăţămînt de care răspund. aparte, pregătirea agitatorilor vedit însă că nu există greutăţi fundaţie la luminatoare”.
Fiecare membru al comitetului s-a făcut în mod diferenţiat. Pe
faptul că acolo unde organiza primirea în rîndul membrilor şi care să nu poată fi biruite a- Exemplele prezentate de tov.
al candidaţilor de partid a ce
ţiile de bază, membrii de partid, tunci cînd organizaţiile de bază, Ioan Durdui şi de alţi tovarăşi
lor mai buni constructori, pen
$i-au pus drept sarcină principa de partid a primit printre altele, şantier a fost deschis un curs de membrii de partid, luptă cu toa: eafe au luat cuvîntul, au do Adaptare cinematografică I
tru organizarea muncii cultu sarcina să răspundă de cite o îndrumare şi pregătire a propa tă puterea şi priceperea lor. In vedit că atunci cînd există pre
lă în întreaga lor activitate mo formă a învăţământului de par gandiştilor, în cadrul căruia li după cunoscuta nuvelă a
rale de masă pe şantier, pentru tid. Tov. Cornel Covaliov se 0- s-â vorbit despre „Căile de creş
bilizarea muncitorilor pentru a cupă de cercul de studiu a Is tere a producţiei şi productivi tr-un timp sciirt, 100 de tineri ocupare pentru munca culturală Scriitorului Petru Dumitriu,
desfăşurarea muncii politice de toriei P.M.R., Matei Fara de tăţii muncii pe şantiere“, „Căile şi tinere făceau parte din cârul, de masă, cînd se caUtă formele „Bijuterii de familie" este
da gata la timp lucrările de de reducere a preţului de cost“ echipa de dahsuri şi formaţia cele mai educative, şi rezulta tabloul critic, de o necruţă
masă, urmărirea creşterii şi re cursul seral etc. artistică a şantierului. A început tele sînt bune. toare iăcisitiitate, al unei de
care se ocupau pentru ă redu generate familii moşiereşti.
partizarea cadrelor, exercitarea
ce preţul de cost şi a îmbună Munca dusă pentru buna des etc. Exercitarea dreptului de contre! — In atmosfera plumburie a d-
dreptului de control asupra con făşurare a învăţământului de Pentru ca muncă de agitaţie nului 1907, prevestind furtu
partid, pentru calitatea şi conţi să fie cit mai concretă şi axa
ducerii tehnico-administrative şi mijloc eticace de îmbunătăţirea muncii na răscoalelor ţărăneşti, ac
altele.
ţiunea filmului aduce pe e-
(Sa un fir roşu a trecut prin
întărirea rîndurilor partidului nutul său, nu a întîrziat să-şi tă pe problemele cele mai prin tr-o bună parte din discuţiile sarcina să lucreze în mijlocul cran figurile odioase ale unor
muncitorilor de la chitare şi
arate roadele. Cercul de econo cipale ale producţiei, s-au făcut purtate, ideea că atunci cînd or să-i mobilizeze pe aceştia la o aristocraţi, cu conştiinţa des
ganizaţiile de bază de pe şanti muncă susţinută pentru recupe
pe şantierele de eonsfruefiî — mie concretă a luat printre al nişte grafice însoţite de desene erele de construcţii îşi exercită rarea rămînerii în urmă. Faptul figurată de meschinele lor
că conducerea şantierului se
tele în discuţie problema redu care au fost afişate la fiecare cu competinţă dreptul de con preocupă de mersul lucrărilor interese de clasă. Alcoolica
trol asupra conducerilor tehni-
sarcină de mare răspundere co-administrative; sîrit înlăturate de la acest ioc, că un membru şi cleptomana Elvira Smado-
lipsurile existente, se îmbunătă de partid a primit dirt partea
cerii preţului de cost şi realiza loc de muncă in parte. Iată cum' ţeşte munca. In mod deosebii biroului organizaţiei de bază viceanu, Elena Vorvoreanu,
a vorbit despre această proble sarcina de a ajuta la curmarea
Congresul al Il-lea al partidu Cu citva timp în urmă. gru rea de economii. In urma discu arată unul din graficele făcute, mă tov. Mihai Gevţşeanu, secre lipsurilor, a avut rezultate bune. femeie pătimaşă, lipsită de
lui nostru a stabilit sarcinile pele de partid de pe şan*’.re au tarul organizaţiei de bază de la
care revin întreprinderilor de fost transformate în organiza ţiilor care au avut loc, s-a ho- in faţa cărora agitatorii au stat grupul 4 — şantierul bluming. Intr-un termen scurt, s-a recu scrupule, care îşi ba asasina
construcţii pentru cel de-al doi ţii de bază. in jurul organizaţii perat rămînerea în urmă. Mai
lea plan cincinal şi a pus il.ri ac lor de bază au fost atraşi apoi tărit să se pornească o bătălie de vorbă cu muncitorii bhhij — Birdul organizaţiei noastre mult, o parte din cîntare, au fost sora ca să-i poată moşteni a-
cent deosebit pe productivitatea peste 100 de betoniştî, zidari, de baza —¦a arătat tov. (Seâişea- terminate în întregime cu 15 zile
muncii care trebuie să crească mecanici, printre care se aflau petitru recuperarea deşeurilor şi grafice care au avut o mare e- hu — controlează în mod peri verea, desfrmatul Mişti V o r
cu cel puţin 50—55 la sută. şi tovarăşii Badea Florian. Au odic, ori de cîte ori se iveşte inainte de termen.
rel Aâarcu, Nicolae Oprea şi al prilejul, felul cum conducerea Acest exemplu nu este sin voreanu, vechilul Ivancea,
Creştei-ea productivităţii mun ţii. Membrii de partid au primit şantierului se ocupă de bunul
cii pe şantierele de construcţie rebuturilor, să se sorteze mate ficacitate. gurul. Desfăşurarea în bune slugă credincioasă a moşieri-
poate fi obţinută printr-o mai sarcina să se ocupe permanent mers al lucrărilor şi vine cu pro coridiţiurii a muncii pe un şan
judicioasă şi raţională organi şi cu răbdare de aceşti harnici puneri concrete pentru înlătura tei, sînt eroii principali ai a-
zare a lucrărilor de pe şantiere, muncitori, să le vorbească des rea neajunsurilor existente. In tier mare, aşa cum este cel al
mecanizarea complexă de mare pre politica partidului nostru, de trustului nostru, depinde în bună acestei tragedii, care dezvă
volum, utilizarea raţională a grija pe care o poartă tuturor luna martie a acestui an spre măsură de felul în care se lu
forţei de ttiiihcă; întărirea disci celor ce muncesc. Munca dusă exemplu, biroul organizaţiei de crează la căile ferate. Dacă tran luie descompunerea morală a
plinei in producţie etc. Cei care cu atita grijă a dat roadele aş bază a Hiat în disciiţie felul cum sporturile merg bine muncitorii
pot să facă fonie aceste Iticruri, teptate. Astăzi, organizaţia se preocupă conducerea şantie sînt aprovizionaţi ia timp, sînt claselor exploatatoare din fos
sînt oamenii, cadrele de con noastră numără peste 300 de rului de aplicarea sistemului eliminaţi timpii morţi, fapt care ta Rominie burghezo-moşie-'
structori, de care depihde aprda- membri şi candidaţi de partid, îmbunătăţit de salarizare şi nor face să crească productivitatea rească.
pe toi Ut, care hotărăsc soarta cu 140 mai mult decît avea în mare a' muriGii, iar în luna apri muncii. Dar tocmai în acest do
producţiei. Cine trebuie să-i mo 1956 In luna aceasta, mai sînt lie, a analizat felul cum se des meniu ’de activitate scîrţîiau lu Realizare a tinărului regi I
bilizeze pe conHrUctori pentru gata 20 fie dosare care aştPap- făşoară munca pe şantierul „B”. crurile la noi. Zeci de vagoane
a termina la termenul stabilit fă să fie Iiiate în discuţie. stăteau în locaţie ore de-a rîndul zor Marius Teodorescu, noua
lucrările ? Membrii de partid. Pe ce se bazează biroul orga pentru care plăteam sume mari
Participanţii la consfătuire au nizaţiei de bază cînd controlea de bani. In faţa acestei situaţii, producţie artistică a studiou
Cu cît rîndul membrilor şi can- ascultat cu mult interes cele ară ză activitaiea conducerii tehnico- biroul organizaţiei de bază, a
didaţilOî de partid va fi rtiai pu tate de tov. Răceanu cu privi administrative intr-un domeniu controlat felul cum se ocupă lui Bucureşti, „Bijuterii de
ternic, cu ătîi sarcinile mari ce re la munca desfăşurată pentru
stau în faţa noastră vor fi în educarea candidaţilor de partid, familie" se bucură de inter
făptuite la timp şi in bune con repartizarea lor alături de alţi
diţii. De aci, sarcina organiza pretarea unui ansamblu de
ţiilor de bază de a munci cu tot membri de partid în locurile ho-
.spiritul de răspundere pentru în tărîtoare ale producţiei şi rezul valoroşi actori, in frunte c u :
tărirea rîndurilor partidului prin' tatele obţinute ca urmare a aces
primirea de noi membri şi can tui fapt. PUNESEînFUNCŢIUNE Tanţi Cocea, Eliza Petrăches-
didaţi de partid. Despre acest fllULlE \95Q
liicHJ a vorbit îrt mod deosebit Ţinînd seama de calificarea cu, Sabine Thomdş, Emil
irt cătinii consfătuirii toV. Vidrei şi pregătirea cult'ural-educativă
Răceanti, secretarul comitetului a fiecărui muncitor devenit can Botta, Colea Răutu, Jules Ca-
de partid de ia Trustul 4 con didat de partid, birourile orga zaban.
strucţii. nizaţiilor de bază i-au încadrat
Filmul va rula în curînd pe
— Multe greutăţi întimpinam pe toţi intr-o formă sau altă -a
noi cu doi ani în urmă in ceea învăţămînttilui de partid. In mod ecranele cinematografelor din
ce priveşte îndeplinirea sarcini organizat li se dau consultaţii
lor de plan. De ăitfel, nici lu privitor la actualele evenimen regiunea noastră. l
nar şi nici trimestrial nu ne pu
team îndepliHi sarcinile care ne te interne şi internaţionale. Pe La biblioteca
reveneau ; plăHlii rti.t-1 realizam, baza unui „caiet de sarcini“,
productivitatea murtcii era- scă fiecare candidat de partid răs lAPOUlcI sau altul de activitate ? Mai în- conducerea acestui sector de ac din Geoagiu
zută, iar preţul de cost era ri punde de o rriuHcă sau alta. Pe tîi, pe ihfdrmările cunoscute pe tivitate de lichidarea acestor
dicat. Coiîiitetnl de partid — pe riodic birourile organizaţiilor de KUMCÎŢOW, TEMNÍdÉfíi şl !NCíÍNf^i ,$A NÉ SPCRÍM HF0gŢ!#JE SWfStU A care le fac biroului organizaţiei lipsuri. De curând, comuna Geoagiii s-a
atunci birdUi organizaţiei de ba FfRMÍfií OBlECÎimE LÁŢERHCMUi FIXftJ ? de bază privitor Ia felul cum îmbogăţit cu încă o unitate cul
ză — a ahalizat cauzele care fă bază analizează felul cum ei se se desfăşoară lucrările la focul La propunerea membrilor de turală — o bibliotecă. La şi-a
ceau ca treburile să nu meargă achită de sarcinile ce le-au fost Nici gazetele de perele nu au publicate, ele şi-au îndeplinit cu lor de muncă. Iată doar citeva partid, conducerea trustului a început activitatea cu numai
aşa cum se cuvine şi a luat ho- încredinţate. Biroul organiza {olos rolul lor de agitator co- dintre multele exemple care do acceptat să fie trimis să lucreze 1.410 volume, iar azi la puţin
tărîrea să trimită ia fiecare loc ţiei de bază de la grupul 4 con fost trecute cu vederea de către vedesc acest lucru. Unul din aci în muncă de răspundere, timp de la înfiinţare, această
de muncă in parte cile un mem biroUrile organizaţiilor de bază. lectiv. membrii de partid a sezisat bi comunistul Dumitru Teodorescu. bibliotecă s-a îmbogăţit cu încă
bru sau candidat de partid. strucţii — secretar tov. CeaU- Prin articolele şi caricaturi le roul organizaţiei de bază că lu Care au fost rezultatele ? Loca aproape 4.000 volume. Dintre
Dar... tocmai acest dar a înce seanti — a analizat îrt ultimul crările pentrt.i executarea chita ţiile au fost reduse simţitor, fă- ele, cele mai multe sînt cărţi de
put să ne pună pe gînduri. Nu timp de 4 ori felul îrt care îşi relor de la bluming merg slab, cîndu-se o economie de 3.250 literatură clasică universală şi
aveam pe şdntiere suîifciertţi sînt lăsate mult în urină faţă de ore, fapt care a avut o influen contemporană, cărţi tehnice şi
membri şi caHdidăţi de partîd duc candidaţii de partid la bun ţă pozitivă în ceea ce priveşte re ştiinţifice.
pentrti a cuprinde toate locurile sfirşit sarcinile pe care le ău. grafic. Fără îritîrziere, biroul or
de muncă, in faţa acestei situa ducerea preţului de cost. Pentru mulţi locuitori din
ţii, ne-am angajat să ne ocupăm Drept rezultat, in cea mai mare ganizaţie? de bază a luat în Geoagiu această bibliotecă con
în mod sisteliiatic de întărirea parte, Intrările de construcţii se Comitetul de partid a cerut stituie un minunat prilej de îm
rîndurilor partidului. execută la timp, după grafic şi discuţie felul cum se ocupă con bogăţire a cunoştinţelor. Tână
de buba calitate. Iri trimestrul organizaţiilor de bază să se o-
I al acestui an, spre exemplu, ducerea şantierului de executa
sarcinile de plan au fost îndepli cupe permanent de stimularea
nite iri proporţie de 103,78 la rea acestor lucrări de mare im
sulă. iniţiativei oamenilor muncii, de
Pe $ a iitîe re le d e c o n s t r y c fiî portanţă. Pe baza propunerilor aplicarea în procesul de produc rul muncitor Vasile Mădean, de
făcute, s-au luat măsuri pentru ţie a propunerilor valoroase de pildă, tînăra Maria Doron, E-
s e p e a f e d u e e e stdîuneă ? iiH urală ro d n ic ă a se asigura muncitorilor con inovaţii şi raţionalizări. In urma lena Blaga, Aurelia şi Lucia
diţiile de lucru de care aveau Unui control asupra felului cum Timoru şi alţii, trec aproape
nevoie — aprovizionarea lor la se ocupă conducerea şantierului zilnic pe la biblioteca comunei
timp cu materialele necesare. Co de această problemă, numărul pentru a restitui sau împrumu
ta cărţi. Fişele cititorilor cu
,,Pe şantierele de construcţii ai muncitori cu o înaltă califi munistul Maria Buza, a primit inovatorilor a sporit simţitor. prind mereu mai multe rubrici
e greu de dus munca culturală care profesională, cu bogate complectate, fapt ce dovedeşte
tovarăşe. Ce să-i faci. Aici sirit cunoştinţe de cultură generală. Scurte concluzii că la Geoagiu se citeşte cii se
mai mulţi oameni de adunătură. Ţitiînd seama de acest adevăr,
Muäcä politică bine desfăşurată Aşa că nu se prea poate, ori comitetul de partid a trasat Lucrările consfătuirii precum să ne mulţumim astăzi cu ceea riozitate.
dă rezylfafe buhe cât am vrea noi“. sarcină unui grup de membri şi concluziile trase de tovarăşul ce am realizat ieri. Productivi La biblioteca din Geoagiu in
tatea muncii nu a crescut încă
Mfllţi dintre participanţii la lor gazetelor de perete, de«t“;u- Acestea erau cuvintele pe care de partid, printre care se află Ştefan ŞoimOşi, prim-sâcretar al pe măsura posibilităţilor de care să, activitatea nu se reduce nu
discuţii ăti subliniat făpttll că rarea unei agitaţii vizuale con le auzeai ori de cite ori venea Nicolae Petre, Andrei Galiţari- Comitetului orăşenesc al P.M.R. dispunem. Preţul de cost n-a mai la citit. Aici se mai orga
atunci cîrid organizaţiile de ba crete; legată de locul de muncă dis, Alexandru Pîrvoi, Maria Hunedoara, au subliniat făptui fost realizat. Trebuie să redu nizează dimineţi de basme; re
ză, membrii de partid, desfăşoa respectiv. vorba de munca cultural- fvan şi alţii, să se ocupe îndea că munca de partid dusă de cele cem sub 2.000 de lei metrul pă cenzii, seri literare, expoziţii,
ră irt rîndul muncitorilor o mun educativă de' masă, pe şantierele proape de mânca ciiiturală de 8 organizaţii db bază de la trat de construcţii şi sub 60.000 fapt ce cotitribuie de asemenea
că politică concretă; şi rezulta Şi, aşa după curii a reieşit din de construcţii. Secretarii orga masă. De la începâlt, s-au ridi Trustul 4 cdhstrucţii, a fost pli lei costul unui apartament. În la îmbogăţirea cunoştinţelor cul-
tele sînt bune. In mod deosebit, lucrările consfătuirii, aceste afir nă de roade. Se poate spune pe spre atingerea acestui obiectiv, turabartistice ale oamenilor.
maţii corespund întru totul rea nizaţiilor de bază, membrii de cat două probleme: ce forme de drept cuvînt, că nu a fost latură membrii de partid trebuie să-şi
de problemele muncii politice a lităţii. Pentru ca membîii şi partid, participanţi la consfătu muncă culturală să organizăm şi a muticii de partid, care să li îndrepte toată atenţia. Munca —O—
vorbii tovarăşul Andrei Cali- candidaţii de^ partid să fie în unde, şi cum să se desfăşoare scăpat din vederea comuniştilor. colectivă în cadrul birourilor,
ţaridis; membru al comitetului scrişi la asemenea forme de in- irea despre care este vorba, au această muncă. Vreau să subli Acest liicrtâ este oglindit în fap repartizarea de sarcini concrete Din activitatea unei
de partid. văţămint de partid, potrivit pre dovedit, pe bază de exemple niez lotuşi că pe atunci eram lip tul că nodurile partidului au fiecărui membru de partid, con
gătirii şi cunoştinţelor lor, trei concrete, că atiirici c.înd organi siţi de Unele mijloace materi
— In ce priveşte munca poli comunişti au primit sarcina să' zaţiile de bază se ocupă de a- ale nbcesare pterittu âceâstă crescut, au fost primiţi ca mem
tică de masă, — a arătat tov. stea de vorbă cu fiecare în par ceasta problemă, rezultatele hufncă — lipseau un club; o sa
Caliţaridis — atenţia noastră a te. Acest lucru a scos la iveală sînt din cele mai bune. Demne lă de spectacole etc. bri şi candidaţi de partid con trolul sistematic asUjira îndepli comisii de împăciuire
fost îndreptată in citeva direc faptul că o parte din propune de reţinut sînt faptele privitoa
ţii şi anum e: destăştirăreă irt re la munca culturală prezenta După ce s-a studiat situaţia structorii cei mâi harnici, devo- nirii hofăririlor luate — iată doar- Comisia de Împăciuire de pe
bune coh'diiiUni a invălărriînfu- rile birourilor organizaţiilor de J a ’ţi cai.tzei cdn-truiril socialis citeva din metodele de muncă ce
1nî de părlid. fir' ,Tăl!rea sistema bază pentru încadrarea membri te de tov. Ion D’urdui, maistru de la fiecare loc de muncă in
tică a gazetelor şi a colective lor şi candidaţilor de partid la de şantier. parte, s-a stat de vorbă cu o par mului. Munca de propagandă şi trebuie folosite pentru a putea lingă Sfatul popular comunal
te dirt rniincitori .şi s-a hotărît
¦ — In anii 1955 1956 — a să se ducă t+itincă culturală -— agitaţie, munca culturală de îndeplini sarcinile care ne stau Vaţa, raionul Brad, îşi îndepli
spus tov. Durclui, munca cultu masă, au. avut ca ţel unic înde în faţă. neşte cu succes sarcinile pentru
rală de masă era lăsată la voia deocamdată, sbâra la dor care a fost creată. Astfel, de la
soartei, soc.otindu-.se — desigur mitoare. In acest scop, s-a plinirea şi depăşirea sarcinilor In cuvinte simple, pornite din începutul anului Şi pînă acum,
în mod greşit — că nu a jută cu format o brigadă educativă din de plan, creşterea producţiei şi inimă, membrii de partid de la din cele 86 acţiuni înregistrate,
nimic la îndeplinirea pianului comisia de femei, care şă stea productivităţii muncii. Rezulta Trustul 4 construcţii, au arătat
de producţie. Viaţa ne-a dove de vorbă cil muncitoarele, aşa tele ob(inute stau mărturie aces că sînt hotărîţi să muncească
dit însă că nu avem dreptate, de la orii la om. despre impor
îndeplinirea sarcinilor de plan. tanţa disciplinei în tniih'că (din tui fapt. • mai mult, mai bine, să genera 63 au fost rezolvate prin împă
Creşterea productivităţii muncii, rîndul lor lipseau de la lucru lizeze ceea ce a fost valoros în carea părţilor, li au fost retra
reducerea preţ"îiiî de cost. toa nemelivat un număr însemnat), Realizările obţinute pînă aciim activitatea lor,, pentru înlătura se, iar 12 s-au înaintat tribu
te acestea pot li renUmte dacă rea lipsurilor care mai există,
ele organizaţiile de bază de la nalului raional.
pentru a ridica pe o treaptă tot
acest trust, sînt mari şi fru mai înaltă calitatea muncii dc EI.fcNA VULCAN
parti’d. corespondentă
m o ase— a arătat tovarăşul Şoi-
moşi în concluzie. Nu slă însă
•in firea noastră, a comuniştilor,
