Page 7 - 1958-05
P. 7
Nr. 105C .m & m jis sW iM T sM T L frr
BaBHBHBDR8W*raEW***flCB0S i KARL MARX—în¦J»
w n n sT P E v iil u h t u h e comunismului ©©
llililfic
Cu planul lunar depăşit lor : Visca, Valea Lungă, Sîrbi, care au prestat 698 ore muncă rea sinceră a calităţii maşinii (Urniare dlri pag. l-a) Croind bazele teoriei sale, Marx a pre- Clasele exploatatoare, alarmate de'
de cusut „Supercasnica“. lucrat-o necontenit, a perfecţionat-o, a influenţa crescîndă a ideologiei mar-
Mihăieşti, Teiu şi Pane. Acţiu voluntară. RpMULUS LAL „Capitalul" — una .din cele mal mă îmbogăţit-o cu noi teze ştiinţifice, a xist-ienlniste asupra maselor jmmei-
reţe opere create cîndva de om. In ext!ns-o asupra unor noi domenii ale toare au dus şl continuă să ducă o
Muncitorii sondori de la şan nea de împădurire continuă. COL_E_C_T_E_A_Z_Ă_ -F_IE_R__U_L_’ _V_E—CHmI/ > —’ „Capitalul”, Mane a dovedit fără pu cunoaşterii şi ale vieţii sociale. El luptă înverşunată împotriva acestor
Tinerii de la Fabrica de căra2 tinţă de tăgadă că orîridulrea capita chema pe toţi*tovarăşii, săi de fugtă şi. idei.
tierul Aninoasa, al întreprinde PETRU ILINCARU Pentru fondul central listă, care la timpul său a dat un pu- de idei să dezvolte mal departe în
ternlo Imbold dezvoltării forţelor de mod creator teoria comunismului ştiin Atacurile împotriva marxism-leninis-
rii de explorări miniere Lu- corespondent producţie, datorită contradicţiilor sale mului au căpătat un caracter deose
specifice, încătuşează în mod Inevita ţific. bit de furibund în zilele noastre. In
peni, au reuşit ca in ziua de 23 -o - r mizi din Sîntimbru, au colectat al statului bil dezvoltarea mâl departe a socie In aţele zile, cînd s-au închis pen multe ţări, partidele marxiste ale cla
aprilie să îndeplinească în în prin muncă voluntară şi au pre< tăţii, condamnă milioane de oameni al sei muncitoare . sînt interzise şi puse
tregime planul pe luna aprilie Şcoală nouă dat la I.C.M. cantitatea de Ţăranii muncitori din comu muncii la robie şl ruină, Marx a do tru totdeauna ochii gloriosului tovarăş în afara legii, popularizarea învăţătu
şi să raporteze că, începînd cu la Prevencior 3.500 kg. fier vechi. Tinerii de na Doşţât, raionul Sebeş, con vedit în mod ştiinţific că societatea ca de luptă al lui Marx, Friedrich En rii marxist-lenlniste se pedepseşte cu
această dată, au început să fo la uzinele Zlatna au colectat tractează însemnate cantităţi pitalistă.este condamnată de istorie la gels, în Rusia a început să se facă închisoarea, iar cărţile Iui Marx sînt
reze în contul lunii mai. Zilele trecute a fost inaugurat 1.000 kg. fier vechi, iar cei de de cereale, adueîndu-şi astfel pielro şl că clasa proletarilor, gene auzită vocea tînărulul revoluţionar pro declarate interzise. Din nou se fac au
localul de şcoală din satul la C.F.R. Asamblare, au colec contribuţia la form'area fondu rată de societatea oapjţallstă, va pune letar, a marelui tiu al poporului rus, zite vocile social-reformiştilor oare
GRIGORE GONŢA' Prevencior — comuna Lumea tat 4.000 kg. fier vechi. lui centralizat al .statului, capăt în mod Inevitabil orîndulrii ba Vladimir Ilici Lenin. Ţinînd seama de
Cernii, raionul Haţeg. Pînă a- zate pe exploatare şi va construi so schimbarea condiţiilor şl de particu declară că învăţătura iui Marx „este
corespondent curri copiii ţăranilor muncitori AUREL' BUCUR Pînă î n . prezent, pe întreaga cialismul. ,f larităţile locale din diferite ţări, Le perimată“, că este „Inaplicabilă“ în
din acest sat de munte, învă nin a îmbogăţit teoria marxistă cu epoca actuală1. Lor le ţin isonul re
- o - ’¦ ţau într-o casă particulară lua corespondent comună, s-au contractat urmă Marx a arătat că pentru trecerea unele teze noi de cea mal mare im vizioniştii, care se dedau la atacuri
tă cu chirie. la socialism, clasa muncitoare trebuie portanţă, a rldloat-o pe o nouă treaptă împotriva învăţăturii marxist-leniniste
Şi-au îndeplinit planul -O — toarele cantităţi: 41.000 kg. a dezvoltării sale, a demonstrat că despre revoluţia socialistă şi dictatura
de desfacere Acum, copiii lor îşi îndreaptă grîu, 42.000 kg. porumb, 4.000 • j yţ 7 imperialismul este un nou şi ultim şta- proletariatului.
paşii spre şcoala lor proprie, Pun temeliile unui nou kg. floarea-soarelui şi peste ^ capltansmtlIuli a e| aborat teo-
Lucrătorii din unităţile co acolo unde în fiecare diminea local de şcoală să săvîrşească o revoluţie, să ia pu- Viaţa are însă legi implacabile.
operativei de consum „Muncito ţă îi aşteaptă cu faţa zîmhitoa- 25.000 kg. cartofi. terea în mîlnile sale, să:şl Instaureze rfa revoluţie! socialiste, a descoperit Ideile (rtbfxism-1eniriisraiilul oapătă d
rul“ Călan şi-au îndeplinit şi re, tînăra şi sîrguincioasa lor Ţăranii muncitori din satul dlotatura sa şt să transforme tmjloa- puterea sovietică ca una din formele răspîndira tot mal largă, luminează tot
depăşit cu mult sarcinile de învăţătoare Nuţa Ularu. i Porcurea, comuna Almaşu Mic NICOLAE PREDA cele de producţie în proprietate sd-
plan pe luna aprilie. Astfel, de Munte, raionul Orăştie, au dictaturii proletariatului, a creat în mai I>uternl*> arătInd oamenilor mu*
planul de desfacere la filiala ION PADUREANU hotărît să pună temeliile utţui cor«p.8nd©pt Marx ă pps bazeje în v ăţăt|U des- partEdu, prdletariatu-
din Valea Sîngeorgiului a- fost corespondent nou local de şcoală. pre alianţa dintre clasa muncitoare şl
depăşit cu 45,4 la sută, la fi ANUNŢ ţărănime şl â 'arătat pentru ce ma Iul, despre strategia şi tactica acestuia. cii, asemenea unei stele călăuzitoare,
liala din Sintămăria de Piatră, —O— începînd încă din luna mar sele muncitoare ale ţărănimii sînt In in prezent cauza socialismului a calea spre comunism. In ţările capita
cu 33,3 la sută, iar la filiala tie, cetăţenii acestui sătuleţ de O.R.A.C.A. vinde gospodări teresate într-o asemenea alianţă, pen lului, partidele comuniste şi muncito
din Batiz cu 16,6 la sută. Veşti din comunele Rîu ilor anexe ale întreprinderilor tru ce este necesar ca proletariatul să trlumfaţ într-o serie întreagă de ţări. reşti, biruind rezistenţa furibundă â
de Mori şi Clopotiva munte, au transportat la locul de stat, cantinelor, întreprinde Socialismul a devenit un sistem mon claselor exploatatoare zniulgînd de sub
EUGENIA MICU de construcţie al şcolii 150 care rilor agrozootehnice aparţinînd aibă rolul conducător în această a- dial. O treime din omenire păşeşte pe influenţa reformiştilor noi pături do
CONTRACTEAZĂ CU STATUL’ piatră pentru fundaţie şi au sfaturilor populare, precum şi lianţă, Marx a formulat fdeea susţi- dr^ggj-ttţ jarg ai construirii unei socie- oameni al muncii, purificîndn-şl rîndu-
corespondentă pregătit peste 100 care piatră altor unităţi de stat» scroafe de neril de către clasa n i u n ^ a r e a miş- rile de revizionişti, păşesc înainte sub
Printr-o susţinută muncă de de vâr care urmează a fi trans reproducţie din bazele#raionale cărll de eliberare a maselor de multe noj_ friarmaţi cu învăţătura mar- steagul înceroat al marxism-leninismu-
-O — lămurire, dusă de organele de portată şi arsă. la preţul de 12 lei kg., viu plus milioane ale popoarelor şl naţiunilor xJst.leninlsia> v^ nic vie, partidele co- lui.
partid şi de stat, în comunele 16%, cu obligaţia de a preda mua|ste şi muncitoreşti obţin noi şi
Acţiune lăudabilă Rîu de Mori şi Clopotiva din De asemenea, a fost procu statului pc bază de contract nQÎ vlc{-dL Păstrînd 0 credinţă neclln-
raionul Haţeg s-a reuşit să se rată o bună parte din cherestea prin O.R.A.C.A., 2 porci din
Valea Bampotocului, care tre contracteze însemnate cantităţi şi 20.000 bucăţi cărămizi, ui produşii fiecărei scroafe. asuprite. _ _ __ __ tită învăţăturii lui Marx şl L'enin, a- Ideile Iu! Karl Marx sînt întruchi
ce prin Chimindia, aducea pînă de cereale cu statul. mind ca în curînd să fabrice partide o îmbogăţesc neobosit pate în viaţă în faptele minunate ale
acum mari pagube satului, inun- încă 20.000 cărămizi. Gospodăriilor agricole colec Uoul dintre cele măi JnţljTl mer! 6 popoarelor din ţările socialiste, ale
dind în fiecare an culturile. In comuna Rîu de Mori, s-au tive, cooperativelor de produc Q nm|- eXpgriehţă, cu noi teze teo- mişcării muncitoreşti internaţionale.
Pentru a stăvili această vale, contractat 15.215 kg. grîu şi se Prin contribuţia adusă, se c- ţie agricolă, întovărăşirilor a- ale lui Marx a fost fundamentarea ne- reţ iw _
cetăţenii din acest sat, mobili cară, 10.810 kg. porumb şi videnţiază fraţii Viorel şi Nico- gricole şi de crescători de ani
zaţi de deputaţii lor, au început 24.831 kg. cartofi, iar în comu lae Veleanu, Nicolae Lai, Ro male la preţul de 12 kg, viu cesităţli unui partid politic âl proleta-
în acest an munca de îndiguire. na Clopotiva 35.000 kg. grîu şi man Popa, Petru Raboca şi plus 7%, cu obligaţia de a
secară, 11.000 kg. porumb, pre preda statului pe bază de con datului ca detaşament de avangardă
Valea a fost desfundată şi în- cum şi cantitatea de 33.000 kg. tract prin O.R.A.C.A. 3 porci
diguită, reuşindu-se prin acea cartofi. alţii. CAMIL BACRAU din produşii fiecărei scroafe. al acestuia. vaccinăm copiii contra
sta să se salveze culturile de corespondent Marx a văzut în solidaritatea munci
la inundaţii. Deputaţii Ioan LAPTE VINDUT LA CONTRACT Cei interesaţi se vor adresa paraliziei infantile!
Munteanu şi Maria Lăcătuş au —O— bazelor raionale respective. torilor din toate ţările şi a tuturor
fost cei mai buni mobilizatori In cursul lunii aprilie, în co naţiunilor chezăşia victoriei lor şi â
şi un exemplu deosebit în mun Aprecierea oamenilor înălţat deasupra întregii lumi steagul In ultimele 2 luni s-a desfă- cinare contra p'ărălteiei infantile
că. Utemişţii nu s-au lăsat nici muncii — cea mai bună internaţionalismului proletar,
ei mai prejos. Alături de vîrst- şurat la oraşe acţiunea de vac- copiii între 6 luni şi 3 ani.
reclamă Marx nu a considerat niciodată în
văţătura sa ca pe ceva desăvîrşif. ____ _ ___ , In regiunea noastră au fost
vaccinaţi cu această ocazie, pes
nici, ei şi-au adus aportul lor ti muna Rîu de Mori s-a contrac Maşina de cusut „Supercas- te 8.000 de copii, cu cele rpai
neresc, pentru folosul obşfesc al tat cantitatea de 3.000 litri nica“ fabricată la U.M. Cugir, bune rezultate şi fără nici un
satului. lapte de oaie. Planul la lapte datorită calităţilor ei superioare fel de accident.
Acţiunea cetăţenilor din satul de vacă a fost realizat în pro se bucură de multă apreciere Din să'ptămîna aceasta, acţi
Chimindia, raionul Ilia, este o porţie de 130 la sută. din partea cumpărătorilor. Acest
acţiune lăudabilă şi ea consti lucru îl dovedesc scrisorile de unea de vaccinare contra para*
tuie un exemplu demn de urmat Membrii întovărăşirii zooteh mulţumire care sosesc la uzină
şi de cetăţenii celorlalte sate ex nice „Retezatul“ au hotărît să şi prin care cumpărătorii îşi liziei infantile se extinde şRînce-
puse inundaţiilor. contracteze 240 kg. caş. Exem exprimă satisfacţia pentru bu
na funcţionare a acestui tip de pe şi la sate, în acele cQjnu^e
' VICTOR CRIŞOVAN plul întovărăşiţilor a fost urmat maşină de cusut şi aduc mul
corespondent ţumiri muncitorilor care le exe care în anul trecut au
de ţăranii muncitori individuali cută.
—O - Ion Arion şi Iubaş Bălău. Pri focare de imbolnăvire.priŢi'aceas-
Asemenea scrisori au sosit la
Lucrări de împădurire mul a contractat 150 kg., iar al tă boală, precum şi în comuna
doilea 120 kg. caş. te aşezate la nodurile de mare
circulaţie, cu posibilităţi crescu
te de contaminare (îmbolnăvire).
Vor fi vaccinaţi cîteva mii de
NICOLAE BEŞLIU uzină de la muncitorul Octa- copii între 6 luni şi 3 ani; a-
corespondent vian I. Popa din Craiova, stra
In perimetrul Bătrîna, aparţi- da Gh. Krasnoîî nr. 10, Ioan ceastă grupă de vîrstă fiind cea
nind Ocolului Silvic Dobra, au -O - \ Pop din Bistriţa, str. Dragoş
început lucrările de împădurire. Vodă nr. 10 şi alţii. mai expusă îmbolnăvirii şi conse
Prin munca dusă de organele Din activitatea
silvice şi organizaţia U. T. M., organizaţiilor U.T.M. Iată de pildă ce se spune, cinţelor ei grele.
s-au împădurit prin muncă vo printre altele, în scrisoarea lui
luntară 7 ha,. PRIN MUNCA VOLUNTARA Ioan Popa din oraşul Bistriţa: Vaccinarea constă din două
„Din anul 1956 de cînd am
In total, pe raza Ocolului Sil Tinerii din organizaţia de cumpărat această maşină de inoculări ce se fac la interval
vic Dobra, s-a împădurit prin bază U.T.M. de la G.A.S. Galda, cusut, fabricată la dumnea
muncă voluntară 17,80 ha. te raionul Alba, au amenajat un voastră, am lucrat la ea în per de o lună de zile. Nici un fel
ren degradat şi 2 ha. în teren parc în incinta sediului gospo manenţă fără să-i fi făcut nici
forestier. Valoarea acestor lu dăriei în care au fost sădiţi 80 de reacţie locală sau generală
crări se ridică la suma de cea mai mică reparaţie.
22.525 lei. şi nici măcar febră sau durere
nu se produce după vaccinare.
In unele ţări au fost vaccinaţi
milioane de copii şi rezultatele
au fost din cele mai bune.
Mamelor: Duceţi cu încredere
copiii la vaccinare. Procedînd
Merită a fi evidenţiaţi pentru de trandafiri. La această acţiu Aceste cuvinte şi ale altor astfel, luptaţi alături de medici
munca depusă locuitorii sate ne au luat parte 144 de tineri, cumpărători, constituie aprecie contra acestei boli atît de grave
Şeful de echipă §
"Kt* Ladislau Babeniuc,^ ZIUA PRESEI
dă la mina Teliuc,\ C O M U N IS T E
Calendarul lucrărilor agricole § ' împreună cu oame-
o nii săi, s-a remarcat in mod\
8 deosebit pentru producţia da-§
î n liv e z i le d e p o m i p e le n a . m a i | tău In luna aprilie el a extrasp (Urmare din pag. I-a) şi pagini speciale. De asemenea, într-o
8peste plan 129 tone minereai serie de materiale s-au scos în evi-
Lucrări în livada tînără lor şi a bolilor. In curspl aces lor. Aceste cercuri trebuie să fie cutăm imediat după scuturarea § de fier. 8 tul că legăturile ziarului cu masele denţă avantajele dezvoltării ramurilor
tei luni se instalează în coroana cel puţin cit jumătate din mă se întăresc de la un an la altul, îi anexe în gospodăriile agricole colective.
In cursul lunii mai, în livezile pomilor diferite omizi şi pă rimea coroanei. Prin lucrarea florilor stropiri cu zeamă borde g IN GLIŞEU : Ladislau Ba-1 dovedeşte numărul mereu crescînd al
tinere se face revizuirea tutori duchi de frunze, care se hră- solului, combatem în primul rînd scrisorilor pe care le primeşte. De pil De asemenea, ziarul a susţinuţ în
lor şi a legăturilor. Se caută ca nesp cu muguri şi frunze, fm- buruienile şi în al doilea rînd leză în concentraţie de 0,5 la | beniuc la locul de muncă. g dă, dacă în primele patru luni ale coloanele sale acţiunea de contractări
tutorii să nu fie aplecaţi, iar le piedicînd astfel dezvoltarea nor asigurăm o aerisire normală a sută. Această stropire se va re xloOOOOOCOGOOOOOGOOOCCOQOOOOOOOOOOCCCCl!1 anului Trecut s-au primit ia redacţie şi achiziţii pentru formarea fondului
găturile să fie bine făcute. Tre mală a pomilor. Contra acestora solului. peta din nou după 2-3 săptă* 880 scrisori, în ceie patru luni ale centralizat de cereale al statului, popu-
buie avut grijă ca tutorele să se vor executa stropiri cu solu mini. Seară literară anului 1958 s-au primit 1700 scrisori, larlzînd avantajele pe care le au colecti
nu ajungă la ramurile din co ţii de nicotox în concentraţie de Dacă este cazul, se va face adică cu 820 scrisori mal mult. viştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori
roană pentru a nu le rări. 0,4 la sută (400 grame la 100 şi udatul pomilor. Aceasta nu De asemenea, livezile pot că S1MERIA (de Ia subredacţia individuali care contractează cu statul.
litri apă) sau cu soluţie de eca- mai dacă, după înflorit, timpul dea pradă unor nelipsiţi dăună noastră voluntară). De curînd Ziarul îşi aduce pe zi ce trece o
Se continuă brăzdarea scoar tox 20 în concentraţie’de 0,15 la se arată secetos. Cantitatea de tori cum s în t: omida nălbaru- s-a ţinut la şcoala medie mixtă contribuţie tot mai însemnată Ia creş Cu toate acestea, ziarul poate şi
ţei de pe tulpina pomilor tineri, sută (150 grame la 100 litri a- apă ce se dă la un pom este în lui, omida păroasă a'stejarului, de 10 ani din Simeria o seară li terea producţiei industriale siderurgice trebuie să aducă o contribuţie mai
aşa după cum s-a arătat în ca pă). Pentru combaterea diferite funcţie de mărimea lui. Se dau omida dudului. Toate acestea se terară organizată de elevii cla şi industriei miniere, la transforma mare la lupta pentru creşterea produc
lendarul pomicultorului din luna lor boli cum sînt: rapănul me cam 10 găleţi de apă la un pom. hrănesc cu frunzele pomilor. sei a IX-a B cu care prilej a rea socialistă a agriculturi^ şi educa ţiei şi productivităţii muncii, la redu
aprilie. relor şi perelor, ciuntirea frun Pentru a ajuta creşterea fructe Altele cum s în t: viermele măru fost evocată figura scriitorului rea maselor de oameni ai muncii, in cerea preţului de cost( ia dezvoltarea,
zelor de sîmburoase, băşicarea lor legate, se recomandă ca la lui, viespea prunului, musca ci Ioan Budai Deleanu. Referatul acest scop în ziar s-au publicat dife întărirea şi consolidarea sectorului so
In cazul unui timp secetos, frunzelor la piersic, se vor face apa cu care se udă pomii să se reşelor, se hrănesc cu fructe. susţinut de elevul Vaier Andrei rite materiale de analiză, grupaje şi cialist al agriculturii şi la dezvoltarea
se face udatul pomilor. In acest chiar la începutul lunii stropiri adauge must de bălegar. Se face Contra tuturor acestora se vor informaţii, interviuri şi scrisori care celorlalte domenii de activitate.
scop se vor face farfurii în ju în zeamă bordeleza în concen executa stropiri cu diferite pro au scos în evidenţă succesele obţinute
rul pomilor şi se toarnă 2-3 traţie de 0,5 la sută. o soluţie compusă din 4-5 părţi duse în perioadele de timp in de minerii Văii Jiului şi de siderur- Bucurîndu-se de îndrumarea şi spri
găleţi de apă la fiecare pom. de apă şi o parte de must de dicate de inginerii şi tehnicienii gişti. De asemenea, a fo.st susţinută jinul permanent al Comitetului regio
După ce apa a pătruns in pă- Pentru economisirea substan bălegar. agronomi. iniţiativa minerilor de la Aninoasa, nal de partid, în lumina atotbiruitoare
mînt, farfuriile se acopăr cu ţă- ţelor şi a braţelor de muncă se pentru extinderea ei în toate întreprin lor idei marxist-leniniste, ziarul „Dru
rfnă mărunta, cu pale, cu rume pot face tratamente combinate In luna mai se va face şl în- Pentru acţiunea de combatere a reuşit să reţină atenţia celor derile din regiune unde poate fi apli mul socialismului“ merge hotărît îna
guş sau cu bălegar putred, cu contra bolilor şi dăunătorilor. grăşarea suplimentară a pomi cată. inte pe drumul înfăptuirii sarcinilor
scopul de a se păstra umezeala In acest scop la 100 litri solu lor. După ce fructele au legat, a bolilor şi dăunătorilor, pomi- prezenţi alît prin conţinutul de ce-i revin în lupta pentru înflorirea
în pămlnt. ţie zeamă bordeleză se vor a- se va da la fiecare pom cîte o cultorii se pot adresa centrelor idei bogat în date istorice cu Ca urmare a popularizării acestei economică şi culturală a regiunii noas
dăuga 150 grame ecatox sau jumătate kilogram azotat. de combatere a bolilor şi dău privire la locurile şi oamenii iniţiative prin coloanele ziarului, ea tre.
In cursul lunii mai, este ne 500-600 grame emulsie D.D.T. nătorilor care le vor pune la din împrejurimile Cigmătilui ( s a s-a extins şi în prezent este aplicată
cesar să se facă lucrarea solu sau emulsie LT.C.FI. O lucrare importantă este dispoziţie aparatura necesară şi tul natal al scriitorului), precum de către siderurgiştii htmedoreni şi cei Dezvoltîndu-şi în permanenţă legă
lui. Dacă pămîntul dintre pomi combaterea bolilor şi dăunăto o parte din produse în mod gra şi prin expunerea făcută cu mult de Ia Călan, de minerii de la Teliuc turile saie cu masele de oameni ai
este cultivat, atunci în jurul fie Lucrări în livada pe rod rilor. După cum este cunoscut, tuit. şi Ghelar cît şi de colectivele altor muncii, îmbogăţindu-şi necontenit te
cărui pom se lasă un cerc neo- în luna mai apar în livezi o se matica, atacînd problemele cele mai
cupjat de cultură, care se pră- Şi în livezile pe rod trebuie rie de boli care pot diminua In cazul cînd în cursul lunii simţ artistic. La reuşită a con întreprinderi din regiune. " 7 r " arzătoare, străduindu-se să îmbunătă
şeCe ori de cîte ori rapar FuruJ executate lucrări ale solului. In mult producţia de fructe. Aceste apare pericolul brumelor tîrzii, tribuit şi lectura artistică a unor ţească stilul materialelor publicate şi
ieni. Pentru pomii 'de 3-4 ani, a- livezile de pe coaste, care au boli sînt: rapănul merelor şi atunci se vor aplica in livezi fragmente din opera lui î.B. De- In ceea ce priveşte întărirea şi dez sa folosească genuri gazetăreşti cît mai
ceste cercuri trebuie să aîbe cel perelor, putrezirea fructelor, măsurile recomandate în calen leann făcută de eleva Maria Su voltarea sectorului socialist al agri adecvate, „Drumul socialismului“ va
puţin doi metri în 'diametru. pămîntuî înţelenif, se luefea: t darul pomicultorului publicat în rugiu. După referat a avut loc culturii au fost popularizate pe scară milita şi pe viitor cu forţe sporite pen
ciuruîrea frunzelor, pătareâ ro ziarul „Drumul socialismului” o întrunire tovărăşească la care largă succesele obţinuie de colectivişti tru mobilizarea maselor la lupta pen
O lucrare de mare importan numai cercurile "din j j r i t pomi şie a frunzelor de prun, băşica- din luna aprilie. şl întovărăşiţi. In acest scop Ş-au pu tru triumful ideilor «narxism-leninis-
ţă este combaterea dăunători- reă frunzelor de piersic. Pentru blicat scrisori, m ateriale1 comparative
Staţiunea experimentală pomi-: au participat elevii fruntaşi ia ¦¦y
combaterea lor trebuie să exe inului, pentru făurirea socialismului.
colă — Geoagiu în,Văţătură.