Page 70 - 1958-05

'Ni% 1066
Pentru încheierea cu succes O consultaţie colectivă 9-»-»-«-o--O-O-*
Ne aflăm în preajma încheierii
anului Şcolar în îtlvăţărtiîntuÎ
politic U.T.M. de la oraşe. La
cursurile serale U.T.M. şi în
cercurile de studiere a istoriei
P.M.R. — forme de învăţămînt
în care sînt încadraţi numeroşi
tineri mineri, muncitori de toate
branşele, tehnicieni şi intelectu­
ali — au şi început convorbirile
recapitulative. In cercurile poli­
tice „Să cunoaştem frumuseţile
şi bogăţiile patriei noastre” vor
începe de asemenea în scurt
timp discuţiile asupra materia­
lului predat în timpul atlUlui de
învăţămînt.
Fiind vorba despre principala
formă de educare comunistă a
tineretului, comitetele raionale
U.T.M. au luat o serie de mă­
suri pentru asigurarea încheierii
cu succes a anului de invăţă-
mîiit politic U.T.M. Astfel s-au
organizat pe raioane şi localităţi,
consfătuiri la care au partici­
pat adjuncţii cu învăţăniîrituî
U.T.M. şi propagandiştii; con­
sfătuiri în cădrui cărora s-au
dezbătut măsurile ce trebuie
luate pentru încheierea cu suc­
ces a anului de învăţămînt, sta-
bilindu-se îh acelaşi timp pro­
blemele în jur ui cărora vor fi
axate discuţiile de sfîrşit de an.
In multe cercuri şi cursuri de
învăţămînt politic U.T./Vf. înche­
ierea anului şcolar constituie un
bilanţ de friuhcă rodnică* de
succese în ridicăiea nivelului
politic şi ideologic a! uterilişti-
lor şi tinerilor încadraţi în aces­
te îoritle de îrivâţărHîrit.
Cercul „Să fciiriiiaşteftt frumu­
seţile şi bogăţiile patriei noas­
tre"* condus de propagandista
1: leita Avraiii de la secţia tur­
nătorie a IJ.R.U.M. Petroşani de
pildă, işi încheie activitatea cu
un bilanţ cît se poate de îmbu­
curător. Datorită muncii şi acti­
vităţii desfăşurate de propagan-
distd cercului, aceasta a fost
p-imită recent în rîhdul candi­
daţilor de partid. împreuna cu
propagandista, alţi tineri turnă­
tori fruntaşi, membri ai acestui
cerc, a ii organizat excursii, aii
participat în colectiv ia joi le de
tineret. !a acţiuni obşteşti şi
patriotice ca : strîngerea de fler
rechi, lucrări de înfrumuseţare
a oraşului etc.
Multe alte cercuri şi cursuri
d:rt întreprinderile şi instituţiile, lor. Acolo unde există rămînere
regiunii ntiastfd şi mai aies cele
din raioanele Petroşani, din o-
raşUl Hunedoara şi de la Fabri­
că Chimică din Orăştie au des­
făşurat îh cltrsti! anului de învă­
ţămînt o activitate buna, avînd
îri tot timpul anului o frecvenţă
satisfăcătoare.
Pentru o parte din cercurile
şi cursurile îtiVăţăifiîhtuluî po­
litic U.T.M., sîîrşitul anului şco­
lar a venit însă, cum s-ar spune,
prea repede. Le-a găsit mult ră­
mase în urmă. De pildă, în ora­
şul Deva peste 30 la sută din
cercuri şi cursuri ăti rămas în
urmă cu cîte 5-6 lecţii. Aceasta
situaţie se găseşte în special în
organizaţiile de bază U.T.M. de
(a C.L.D.C.. J.A.R.T.. Baza M.C.l.
si ălte'e. O situaţie asemănă-
( Urmare 'din vag. l-d)
clar : 36 bovine, dintre care 16
Vaci Gti lapte la fiecare 100 ha.
tferen agricol în gospodărie. A-
semenea derogări s-au făcut şi
la stabilirea numărului de por­
cine. La G.A.O. Geoagiu, de e-
xemplu, s-a prevăzut ca în 1960,
gospodăria să aibă in ferma de
polci 15 seroaie, ştiind că
iiUMrul prevăzut pentru pbrei-
ne este de 56, dintre care 8
scroafe de prăsită. Nici pentru
creşterea păsărilor nu s-a dove­
dit o orientare rhăi judicioasă.
Cunoscând că pentru fiecare fa­
milie de colectivist în G.A.©.
trebuie crescute 15—20 de pă­
sări, în majoritatea gospodări­
ilor s-a luat de bază o cifra ro­
tundă cuprinsă între 200-300 pă­
sări. nerevenind pe familie de
colectivist decît 6-8 păsări în
medie.
Construcţiilor în gospodărie
CLASAMENTUL
campionatului regional de fotb al
juniori după etapa 8-a
1. Jiul Petroşani 8 4 3 i 18:8
2. Gorvinul Hunedoara 8 4 2 2 21 : 10
3. Ü. M. Cugir 8 4 1 3 16 : 24
% Minerul Lupeni 8 2 3 3 14: 16
5. Flacăra Orăştie 8 3 1 4 13 : 18
2, Aurul Brad § 2 2 L4 l i I IZ
toâre se găseşte şi în întreprin-
d'eHle şi instituţiile din raionul
Brad. De exemplu, Ia cursul se-
râl U.T.M. de la Atelierele Cen­
trale, secţia strungărie a minei
Gurabarza, a cărui propagan­
dist este tov. Petre Toiagiu* e-
xistă o ramînere în urmă cu to-
tu! neiustificată, iar frecvenţa
este cît se poate de slabă. Cu
nimic mai hirte nu se prezintă
situaţia în raioanele Orăştie şi
Hunedoara. Pe lîngă faptul că
o parte din cercurile şi cursurile
înfiinţate în aceste raioane au
rămas în urmă faţă de program,
ele au o frecvenţă scăzută iar
lecţiile se predau la un nivel ne-
satisîăeător.
Programul formelor de
învăţămînt politic U. T. M.
stabileşte ca în acest an
în fiecare cerc să se în­
veţe cîte 3-5 cîntece revoluţio­
nare şi poezii din trecutul de
luptă al partidului şi poporului
nostru. In această direcţie unele
comitete U.T.M., ciiin sînt ceie
de la Combinatui siderurgic
Hunedoara, Fabrica Chimică din
Orăştie, Filatura I.upeni şi alte­
le, au obţinut rezultate mulţu­
mitoare. Nu aceiaşi lucru se
poate spiine însă despre unele
organizaţii U.T.M. din raioanele
Ilia, Hunedoara şi Sebeş şi din
unele întreprinderi mari ca mina
Petri fa, Lonea, Trustul 4 Con­
strucţii Hunedoara şi altele,
care au 'neglijat cu totul înde­
plinirea acestei sarcini.
Se impune deci, ca măcar de
actim în colo să se deplină toa­
te eforturile pentru înlăturarea
acestor lipsuri, pentru îmbună­
tăţirea activităţii cercurilor şi
încheierea lor cii succes.
Birourile şi comitetele raiona­
le U.T.M. aii datoria să anali­
zeze felul ctihi s-a desfăşurat
învăţămîntu! politic U.T.M* şi
să ia măsuri în cel riiai scuft
timp, pregătind şi ajutînd pro­
pagandiştii si comitetele U.T.M.
în vederea bunei desfăşurări a
seminariifor recapitulative de
sfîrşit de an.
Comitetele orăşeneşti de su­
bordonare raională şi comitete­
le U.T.M. din întreprinderi şi
instituţii trebuie să analizeze
activitatea liecărifi cerc sau curs pentru încheierea cu succes a
de învăţămînt spre a putea lua
măsuri de îndreptare a lipsuri­
în urmă este necesar să se în­
tocmească programe mai concen­
trate, realizabile, pentrii a se ă- îndoială, îa educarea comunistă
jurtge cu lecţiile la zi.
Organizaţiile de bază U.T.M.
trebuie să acorde o atenţie
deosebită în această peri­
oadă organizării de consul­
taţii dsupra diferitelor pro­
bleme. Aici, trebuie invitaţi
propagandiştii din învăţămîntul
de partid, fruntaşi în producţie
şi tovarăşi competenţi care să
facă expuneri în faţa cursanţilor
pentru a darnicii unele proble­
me mai grele de însuşit.
Comitetele organizaţiilor de
bază U.T.M. trebuie să poarte
discuţii individuale cu membrii
cercurilor sau cursurilor şi înde­
osebi cu cei ce lipsesc neftioti-
-e©@-
trebuie să li Se acorde atenţia
cuvenită făcîndu-se apel în spe­
cial pentru folosirea rezervelor
intérne, pentrii reducerea chel­
tuielilor şi Ia buna gospodărire
a avutului obştesc.
Un obiectiv permanent şi de
importanţă mare, este acela al
bunei nnduieli îh gospodărie şi
a organizării muncii pentru lu­
crarea în condiţiurii optime a pă-
rriîntiiiui. Faţă de acest obiectiv (Urmare din pag. l-d)
şi a problemei mecanizării, or­
ganele însărcinate cu stabili­
rea planurilor de perspectivă
s-au arătat mai puţin interesate.
Pentru raţionalizarea muncii
în G.A.G. există posibilităţi
mult mai mari decît în anii pre­
cedenţi. Principalul constă în ă
folosi aceste posibilităţi, în a
acorda acefeaşi atenţie sarcinilor
de producţie în G.A.®. pehtru
11
10
9 tătaft dé la Iaşi, na strică buna in- td. Cel cltîci du "parlai discuţii fipfln-
7
7 ţelfgere ă celor cinci.
E La şedinţele sindicale dé grapă, la C elé'189 lôiie carbaiié nu "silit doar nn-
DRUMUL, snÚ IA r i k W j i f î i
vát salí vin nepregătiţi şi să-i
convingă că iii această {fetiba-
dă trébtiie Üeptisë eibrtiiri spo-
rite pentru însuşirea materialu­
lui predat.
In sprijinul celbr ce îritîtnfurtă gineri, tehnicieni şi funcţionari In încheiere mai mulţi tova­
greutăţi în studiu trebuie riîbbi- din toate întreprinderile şi in­ răşi, printre care Ioan Humă,
iizaţi propagandiştii spiţe a se stituţiile din oraş* tov. Constan­ Ioain Săl&jaii, Etiiil FăgUrel şi
ocupa de fiecare în parte. In zilele tin Roman de la Institutul de alţii, ău pus diferite întrebări la
de îhvăţămînt politic, activiştii
U.T.M. trebuie să fie mereu pre­
zenţi în .mijlocul tinerilor în­
cadraţi în cercuri şi cursuri, să
descopere lipsurile şi să ia mă­
suri practice pentru remedierea
lor.
Un sprijin substanţial îh în­
cheierea cu succes a învăţămîn-
ttiîui poliiic U.T.M. pot şi tre­
buie să-! primească organizaţiile
U.T.M. din partea organizaţiilor
de partid. Acestea trebuie să a-
nalizeze fehi! cum sînt asigurate
condiţiile pehirti încheierea anu­
lui de învăţămînt politic U.T.M..
să mobilizeze pe propagandiştii
de Ia învăţămîntul de partid în
a da un sprijin concret propa­
gandiştilor de la eerciirile şi
cursurile de învătamînt politic
U.T.M.
Comitetele raionale şi orăşe­
neşti U.T.M. nu trebuie să în­
găduie în această perioadă ca
propagandiştii U.T.M. să lip­
sească de !ă pregătirile ce se
fac. La consultaţiile ce se orga­ năvească grav de rujeolă. Această boa­
nizează pentru propagandiştii şi lă a stăbit-o foarte mult ptlnîndu-i
cursanţii cuprinşi în învăţămîn-
tul de partid trebuie mobilizaţi
şi propagandiştii şi cursanţii din
învăţămîntul politic U.T.M. cu
program asemănător.
Trebuie luate toate măsurile
îhvăţămînţuîui pdîitîc U.T.M. la tră a primit din partea tovarăşei dr. întocmirea de planuri, devize eic.
oraşe, lucru care va duce, fără Cotoi o îngrijire medicală calificată. In contractul semnat, conducerea
a tineretului, la sporirea apor­
tului său în opera de construire
a socialismului.
M. GEORGESCIJ
membru di CBiriiteitillil legioiial- U.T.M. îngrijirea copiilor şi de faptul că se
Huriedotră
este broneho-pneumonia
Bronchb-pneiirrionia este cu­
noscută in popor sub numele
de aprindere de plămîni şi pri­
mejduieşte cel mai mult sănăta­
tea copiilor mici, în special a
celor sugari care nu se pot îm­
potrivi cu toată tăria! acestei este o boală care se poate vin­ Copiii nu trebuie să fie înto
boli. deca. Dar, tratamentul complex foliţi, întrucît transpiră uşor
Boala se arată mai întîi prin şi corect se poate face numai ia rJ repercusiunile se concreti­
creşterea temperaturii, uneori la
39—40 grade. In această situa­
ţie, copilul nu are poftă de mîh-
care, nu mai suge, nu se mai
joacă şi este neliniştit. Uneori
tuşeşte, învineţindu-se în jurul
gurii şi nasului, respiră greoi,
îşi da capul pe spate, geme etc.
Curînd acestor manifestări se
adaugă de obicei şi vărsături,
scaune diareice (muedase, apoa­
se, bfîtizoase).
* O . E . De asemenea, îh titüpül răcoros menta sad a-1 schimba. Cură­
al anului oasele copiilor se în­ ţenia zilnică a copilului rriic prin
că mimai aşa vor putea ti obţi­
nute şi rezultatele scontate.
Prin atitudinea lor* organele
agricole însărcinate cil îndru­
marea activităţii G.A.G. din ra­
ionul Orăştie pot să determine
colectiviştii, consiliile de condu­
cere aie G.A.C. să muncească
în aşa fel ca rezultatele muncii
să fie din cd în ce iiiai bune.
Se făcuse ora 5 şi jumătate dimi­
neaţa. Din galeria vestică, un clin­
chet de clopoţel luibur'a monotonia
zgomotului de picioare de pe figu­
rile din galeria de centru.
— E locomotiva de 4 tone a meca-
niciilui Vdlentin Ndgij — mă anunţă
inginerul Lungu. Locomotiva se opri
lingă noi şi din spiţele ei apăra ca­
pul Umărului mecanic, înnegrit de căr­
bune.
— Cile al scós, Nagg? — îl în­
trebă inginerul.
— 120 tovarăşe in gin eri — răs­
punse iinăraU
Utemisiul Valentin Nagg îşi făcuse
datoria. 120 'de tone de cărbune în-
ir-an schimb na é patin. El deser­
vise şi celé două locomotive ca nu­
merele 19 şl 17 de la straial 14 şi
lot el adusese la centru plinele.
La ora 6 dimineaţa, celé cinci loco-
motivé se îndreptară spre garaj. Le-au
dat în primire şi sălatîrîda-l pe re­
vizorul garafului, Chiş-bacl, s-au in-
'drepiat spré puţul orizontului.
Iii acest schimb de producţie m,ă-
Pag. 3
SSSSHBSÔEKJâ
iEEJ^-iEiIîKS3^EOiaOTrâ^2itKKCTO^SJ^KJ^«;ai2liayilîeSS3ElUnSaBâB
•>o r-C-ir » -a >-¦• O—>-0- 0 - 0 -»-o-*-0-0 O a *• C h “O'-©-¦ *
interesantă
Cabinetul de partid de pe mai ştiinţifice, întrucît s-a con­
lîhgă Comitetul orăşenesc de statat că o serie de preţuri nu
partid Hunedoara a organizat mai corespund în actuala situ­
în dupâ-amiaza zilei de 19 mai aţie cînd productivitatea muncii
a. c. o interesantă consultaţie a crescut în mod considerabil şi
colectivă. In faţa a numeroşi, oînd preţul de cost al produse­
activişti de partid şi de stat, in­ lor a fost simţitor redus.
ştiinţe sociale de pe lingă O.G. cai;e tov. Constantin Roman, a ¦9»»
al P.M.R. a vorbit celor prezenţi răsjuţis, clariîicînd problemele ?
despre „Legea yalorii şi acţi- ridicate. &
urieă ei in socîiilisni”.
Ar fi bine dacă dsemenea con­
Tov. Roman a vorbit de ase­ sultaţii şi pe diferite alte teme
menea şi despre măsurile pro­ s-ar organiza mai des în. ora­
şul nostru.
puse de diferiţi economişti so­
vietici pentru stabilirea unor N. NEGRU V!,
preţuri cu ridicata, pe baze cît ing. 1EREMIA RUSAN J.
k
---------,----- - -------S & ----------------------------
Scrisoare de mulţumire I
După cum se ştie la 1 iunie se va sărbători „Ziua copilului“. Pregătirile
c.e se iac în vederea acestei zile îmbracă forme diferite. Una din aceste for­
me este şi rhUnca perseverentă a personalului sanitar din spitalele de co­
pii care se străduieşte să redea sănătatea copiilor. Pentru munca neobo­
sită, acest personal medical este felicitat prin scrisori de numeroase mame
care au avut copii internaţi în spitale. Iată mai jos textul unei asemenea
scrisori, pe care arii primit-o !a redacţie. Francisc Csăszăr este unul dintre cel m al blirii muncitori ai echlpii
de lăcătuşi care lucrează ta montarea redactoarelor de turaţie de la fa- ¦
Sînt o mamă ca atîtea altele. 'Am şi pe această cale să-i transmit sin­ brica chimică din Orăştie. In luna trecută, echipa in care lucrează el şi-a
o fetiţă de 9 iutii pe care o iubim foar­ cerele mele mulţumiri de mamă. depăşit planul ca 60 Ia sută.
te mult atît eu, cît şi soţul. De cu-
rînd, întîmplarea a făcut să se îmbol­ DIVIA STRAUŢIU IN Q LIŞEU : Lăcătuşul Francisc Gşăşzăr-, în tim pul lucrului.
comuna Crişcior, raionul Brad 0-9 -O «- 0-0 • *• 1>~0
rarv.1-ninaii i ¦,ni , ........ .
O lucrare fără sfîrşft
viaţa în pericol. îngrijoraţi de siarea
gravă a fetiţei, am apelat Ia tov. doc­ Cu trei ani în urmă T.R.C.L.II. — fără cercetarea siiuaţiei reale, au atins tre Institutul de proiectări, către sec­
tor Silvia Cotoi de la circumscripţia Deva s-a angajat să construiască In conducta veche spărgind-o pe o por­ ţia regională de sănătate etc. In urma
Da sanitară din Brad, care ne-a in­ cadrul spitalului unificai din Brad un ţiune desiul de mare, fapt care a făcut adreselor s-au luat unele măsuri foar­
ternat fetiţă in spital. Aici, timp de nou sisiem de canalizare, deoarece ca­ ca apele să inunde ¦lucrarea începută. te vagi, care s-au soldai în amil 1957
aproape o lună şi jumătate fetiţa noas­ nalizarea existentă era veche şi func­ Din această cauză s-a simţii nevoia cu încasarea de către T.R.C.L.H. a
ţiona defectuos. Proiectanţii au început încă 175.000 lei, deşi lucrările n-au
făcut nici un progres faţă de anul '1956.
©Y A Din nou termenul dé predare a fost
Acum, fetiţa noastră şi-a recăpătat să- T.P.C.L.H., prin iov. director M. Mar- astupării tuiuror săpăturilor, iar proiec- amînat pînej la 31 decembrie '1957. In
ta şi ing. şef M. Popovici, s-a angajai iul a fost anulat. In 1955 s-a plătit prezent, spitalul are prevăzut în plan
năiaiea atit de. necesară. că lucrarea va fi execuiaiă şi dată pentru această lucrare suma dp 200.000 pentru lucrarea respectivă încă 81.000
Ţinînd cont de munca pe care to­ în folosinţă pînă Ia data de 30 sep­ lei, iar termenul de predare a lucrării lei. Noul termen de predare a lucrării
tembrie 1956. Au început lucrările. Mai a fost prelungit pînă la 31 decembrie este fixat pentru 30 iunie a.o. k e în­
varăşa dr. Silvia Coioi, o depune in întii s-au săpat circa 100 metri liniari 1956. O nouă reţea de şanţuri a îm- doim de respectarea lui tnirucit în
canal, săpături, care, din cauză că pla­ pînzit curtea spitalului, iar T.R.C.L.II. ritmul în care se munceşte acum,
nurile fuseseră întocmite din birou T.R.C.L.II. mi oa putea.,pr'eda lucrarea
apropie ziua de 1 iunie, eu vreau ca
a mai încasat de la spiial încă 155.000 nioi peste doi 'ani dé zile. S e lucrea­
lei. In urma unor ploi, şanţurile care ză lent, discontinua, tot éfecüvnl şan­
au fost din nou săpate s-au astupat. tierului fiind compus 'doat^'dih !10 oa•
Curtea spitalului s-a transformat în meni.
băltoace pline cu noroi care împiedi­ Ne întrebăm dacă tpv. 'director Mi-
Dacă copilul nu este dus în tul că aerisirea regulată a came cau întreţinerea curăţeniei, ¦iar pe de hai Maria şi iov. ing. M. .Popovici,
timpul util la medic, devine din rei, precum şi scoaterea copilu altă parle îngreuna circulaţia autobe- ' cunosc situaţia 'de ta spitalul 'din Brad?.
ce în ce mai grav, mîinile şi pi­ lui în aer curat, întăreşte orga lucidelor. Dacă da, ce măsuri au lilat peniru re-
cioarele i se răcesc şi totul se nismul sugarului şi îl face re
termină prin a muri. zistent la boli. Este necesar deci De la aceaslă dată a început o ade­ medierea1 ei. Personalul spitalului aş­
vărată „cursă" a adreselor. Zeci de hîr-
teaptă cu nerăbdare acest răspuns.
Totuşi broneho-prieumonia ca orice copil să fie ţinut în aer, iii s-au trimis înir-o parte şi alia că- I. P.
? FABRICA „SO LO M IT“ ™ TULCEA
în spital, unde medicii şi suro­ zează printr-o răcire uşoară. vinde unităţilor din sectorul socialist, fără repartiţii
rile, alături de mamă, se pot Această boală de multe ori de 3,5 cm. grosime, tip A CU strmă mată lei 4 m.p.
ocupa îndeaproape de bolnav. se datoreşte nu numai cauzelor j» 5 »» ?» „ A 99 9» 99 99 5 m.p.
ir 5? 3,5 a 99 » A 9» 99 galv. 99 5 m.p-
arătate mai sus, dar şi molip- ir »» 5 9» 99 „ A 99 99 gafv. 99 6 m.p.
rr n 5 V 99 „ B 1» 9» mată 99 5,62
sirii de la alţi copii bolnavi 9» „ B 9» 99 galv- 99 6,75
»» 5 »»
sau chiar de la oameni mai mari
Important este că broriclio-pneu­ răciţi sau gripaţi care, prin tuse De asemenea, întreprinderea m ai. execută panouri de stu fit,
monia poate îi şi prevenită, lu­ sau vorbă, răspîndesc microbii
cru de altfel foarte important, bolii. In consecinţă mamele sînt înrămate în lemn, gata pentrii montat case prefabricate şi ba-
care trebuie cunoscut în primul, obligate să ferească copiii de
Iracamente de şaniier cu materialul lemnos din partea clien­
rînd de mame. aglomeraţii sau de alţi copii
tu lu i, întreprinderea neajvînd planificate cantităţi de material
Cum putem teri copiii de bron­ bolnavi.
[lemnos.
cho-pneumonie ? In primul rînd Dacă mama copilului este ră­ Doritorii se pot adresa la sediu! întreprinderii din Tulcea
trebuie ştiut că alimentaţia la cită, ea trebuie să poarte mască ;str. Grădinarilor nr. 5,. cu comenzi ferme.
sîh; întăreşte mai bine corpul de pînză atunci cinci intră în ca­ Pentru orice alte relaţii, solicitanţii se pot adresa între­
copilului decît laptele de vacă. mera copilului, pentru a-1 ali­ prinderii.
moaie, aceştia iăcind rahitism. îmbăiere are un rol hotărîtor în
De obicei rahitismul uşurează întărirea organismului iăcîndu-1
triai în toate cazurile ivirea pe acesta rezistent la boală.
broneho-pneumoniei. Deci, pen­
tru evitarea acestei situaţii, co­ Mamele care vor da asculta­
piii trebuie duşi la medic încă re acestor sfaturi, devin adevă­
din primele două luni şi jumăta­ rate apărătoare ale sănătăţii şi
te pentru a primi vitamina D2. vieţii copiilor lor.
De asemenea, este cunoscut tap-
Dr. TEODOR PONOVA
medic de copii Deva
C 1IM Î1 S E APROPIE
rită, mecanicii de pe cele citicl loco- fel şi cu necazurile. Meseria, după Ziua
fnfemafionafă
motive îşi făcură datoria. Minerii cile se vede, nu constituie o sfasflă
li;
lui Panait Bogoş, Vasile Berarii, Şie- în calea prieteniei,
a Copilului
fan Mihai sau Victor Petăr aii avut Să nu se creadă însă că aceşti cinci
1
goale din belşug. Se poate constata tineri sini rupţi de masa celorlalţi.
Qonfecţii, ju c ă riica d o u ri utile şi frumoase pentru cei f
şl după producţia plecată spré „ziuă" Nu / Cu ceilalţi tovarăşi se tntÜnesc mici găsiţi la
189 tone dé cărbune. niai ales la baie şi atunci discuţiile Magazinele cooperativelor de consum.
Dar nu d’ espre astă esté vorba, ci devin foarte aprinse,
despre aceşti cinci tineri a căror prié- — Ce-aţi dai mă, voi ăştia 'de fă
tenie este ta fel 'de strinsă aţii la unu? Mai nimic. Să-i vezi pe-ai nos-
local ’de muncă, cit şi în afară. Im- tri ; 200 'de tone I — sare 'cîte un frt-
preună ît vezi în trenat P é trilá -P e - nor că faţă plină de săpun,
troşăni, împreună ia distracfle. — Ce vorbeşti, mă frăţtoare — 'i
Iiie şi Mitică 'sini de pe inéléagti- sé adresează cină anul, cînd altul
rite ëlteniel. Au venit atei aproape din "cei chici. Voi aveţi avantaje.:
de un an. Valentin c localnic şl iétr puţul 6 aproape, ’gdaleié după uş'ă,
odată cel mal vechi în mină. Fap- pe cînd rioî,.-. distanţă nu glu m ă: dpi
tal că Vasile Spaniü şl loan Isdraru kilometri şl ceva.
sirii, anul de pe lingă Orşova şl ce- Aşa s-ă înlîmpjăi şl de dată ăceaş-
sé ca ortacii dé la 0 e 'sectoare.
adunârile organizaţiei dé bază U.T.M. "măi rodat mtíncii minerilor, 'ci ş i ’al cé-
sini nedespărţiţi. Şi 'dapă cum baca- tor ce-’l transportă, ăl celor cinci prie-
riile aritiia sirii bucuriile Idtaror, ld tern, şl ă’ 'dliora pa él.