Page 72 - 1958-05
P. 72
H unedoara- VV,
,,,, ? r r. .y ,,r r m7r ^ La H unedoara PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UN1ŢI-VĂ!
" i t *' ' • v A-- ^<îSS*S! '•••:•>: X'K
A 10.000-a tonă de oţel
peste plan
OţelarH hunedoreni au marcat un nou succes în în
trecere. Joi dimineaţa, odată cu terminarea primului schimb
de lucru, la serviciul producţie s-a înregistrat cea de-a
10,000-a tonă de oţel Martin şi electric, dat anul acesta
peste prevederile planului.
Succesul repurtat de oţelaril de la Hunedoara se da- Anul X Nr. 1087 Sîmbată 24 mai 1958 4 pagini 20 bani
toreşte aplicării pe scară largă a iniţiativei de sporire a
producţiei de oţel pe m. p. vatră de cuptor şi zi calenda naragOLtmatm rmrenaM7nri DOUĂ
ristică, fapt care a dus la scurtarea duratei de elaborare
INOVAŢII
a şarjelor şl la reducerea consumurilor specifice şi a Pregătiri pentru îngrijirea culturilor
altor cheltuieli de fabricare a oţelului. Astfel, au fost ela Iunie asigură recolte bogate BRAD. (De la subredacţia noastră
borate de la începutul anului şi pînă acum 435 şarje ra voluntară) Cabinetul tehnic al Uzinei
pide, Iar din reducerea preţului de cost s-a realizat o eco Lucrătorii din comerţul de stat Au început prăşi tu i electrice Gurabarza desfăşoară o vie
nomie de 1.529.261 lei. din regiunea Hunedoara, fac in activitate. De curînd au fost înregis
tense pregătiri pentru a întimpi- Ca întotdeauna, colectiviştii lucrare pe 5 ha. . cultivate cu trate aici alte două inovaţii importante.
Cu succesele cele mal de seamă se remarcă oţelarii na ziua de 1 Iunie — Ziua In din Simeria Veche au ţinut să cartofi şi praşila pe întreaga su Astfel, tov. Viorel Adam a construit
din schimbul tineretului condus de prim-maistrul Gogu ternaţională a Copilului. In acest dea tonul şi începerii prăşitului. prafaţă insămînţată cu sfeclă de un dispozitiv „indicator, semnalizator
Josan, care au elaborat 160 şarje rapide şi au dat peste !Mevrînd să se dezmintă în pri zahăr. Praşila I-a la cartofi a şi declanşator“ de mare importanţă
norma planificată 3.453 tone de oţel. Echipele de oţelari scop se fac pregătiri pentru a a- vinţa hărniciei, in primele zile început şi în comunele Sîntan- pentru protejarea turbinelor în cazul
conduse de primtopitorii Dumitru Şerb au de la cuptorul sigura magazinele cu articole de praşilă au terminat această drei, Cristur şi Rapoltu Mare. deplasării axiale a retorilor. Acest
nr. 5 şi Tralan Bîrlea de la cuptorul nr. 4, au elaborat pentru copii, jucării, dulciuri etc. dispozitiv previne avarii pentru repa
94 şarje rapide. In această perioadă se organi La G.A.S. Petreşti se lucrează de zor rarea cărora ar fi necesar să se chel
tuiască sume mari de b an i.. Inovatorul
Cantitatea de oţel .Martin şi electric produsă anul a- zează decada cadourilor pentru a fost stimulat cu un important premiu
cesta peste sarcinile planului de producţie este egală cu copil, în centrele mai mari ale în bani. .
oţelul necesar pentru fabricarea a 3.900 tractoare
U.T.O.S, 26 sau 4,300 combine de recoltat cereale. De asemenea, tov. P. Belea, I. David
şi Ludovic Csutak au modificat indi
A. ZAHARIE catorul de deplasare axială, transfor-
mindu-1 într-un semnalizator şi declan
Consirndorli Tovarăşul Nico- Economiile, o preocupare regiunii. Deşi îngrămădiţi cu lucrările ne. Pentru aceasta, folosesc din şator automat care previne deteriora
lae Cosiea de Ia A- Pentru o prezentare cît mai plin timpul şi priceperea lor. rea paietelor la rotoare.. Acest dispot
i® ilii c iu li telierele C.F.R. Si- a întregului colectiv in primăvara aceasta, muncito Pină acum au reuşit. Din cele •zitiv a şi fost pus în funcţiune preve
meria triaj, se nu plăcută a articolelor pentru co rii din gospodăria de stat Pe 101 ha. însămînţate cu griu de nind recent o astfel de deteriorare.
Aşezată între dealuri ( localitatea A- mără printre cei îmbunătăţirea calităţii hîriiei şi reducerea preţului ei pii, vitrinele mai aspectuoase vor treşti au reuşit totuşi ca prin- toamnă au plivit 70 ha. O su
ninoasa oferă prea puţin spaţiu favo mai buni sudori. de cost preocupă îndeaproape colectivul fabricii de hîrtie îi amenajate cu teme de basme tr-o muncă organizată să le re prafaţă de 10 ha. insămînţată I. PIRVA
rabil construcţiilor sociale. Cu toate Organizîndu-şi ju „1 Alai" Petreşti. In primele 4 luni ale acestui an la fa şi din viaţa celor mici. De ase zolve la timpul optim şi astfel cu griu de primăvară a. fost tra
acestea, constructorii Trustului 7 con dicios munca, tşi brică s-au înregistrat economii în valoare de circa 100.000 menea, în cadrul oraşelor copii culturile să ajungă in stadiul tată cu raion.
strucţii Petroşani, după ce au nivelat depăşeşte lunar pla lei. Totodată au fost date peste plan aproape 160 tont lor ce se vor organiza în Hune normal de dezvoltare.
terenul, au început cu cîtva timp în hîrtie. doara, Lupeni, Deva, Petroşani şi De asemenea, pînă acum au
urină înălţarea noului cămin. In urma nul tn medie cu Alba iuiia se vor deschide ba Pentru a ajunge acum la zi fost grăpate 60 ha. din cele 150
eforturilor lor, clădirea este deja înăl 2—3 la sută. De curînd aci s-a amenajat o nouă secţie care va con zaruri speciale prin care se vor cu lucrările de întreţinerea a-
fecţiona ambalaje pentru ouă. Incepînd de luna viitoare desface jucării, produse zaha cestor culturi, lucrătorii din gos ha, însămînţate cu porumb, iar
IN CLIŞEU: su păcura care era folosită pentru încălzirea cazanelor de roase, balonaşe şi alte articole. podăria de stat Petreşti — cu
forţă va fi înlocuită cu gaz metan. Prin aceasta cheltuie trupurile Sebeş, Vingard şi Cli în vii a fost terminată 'sapă ma
dorul Costea In plin lile de combustibil vor fi reduse cu circa 40%, Staţia de T.A.P.L. va organiza în cins nic —- se străduiesc să facă lu re pe 120 ha.
reglare a gazului metan şl instalaţiile interioare necesare crările cantitativ şi calitativ bu
'¦'•N'.'C.
ţată în roşu. lucru. sînt executate aproape în întregime. tea zilei de 1 Iunie expoziţii cu
In prezent, cu ajutorul unei pompe
FORŢA ÎNTRECERII vînzarea preparatelor de cofetă Întrecere pentru terminarea
„Socolovschi", mortarul, prin furtu rie în toate localitălile unde sînt
nuri, este îndreptat spre diferite col cofetării. Laboratoarele cofetări plivitului
ţuri ale căminului, unde constructori
ca Ene Stere şi Ene Marin (tată şi LlţPENI (de la subredacţia noas nu putea sta deoparte în timp'ce to ilor vor confecţiona diferite figuri Haţeg (de •la subredac- deputatul Anton Berea,
fiu) tencuiesc zidurile interioare. tră voluntară). La secţia textilă a fi varăşii ei de muncă erau antrenaţi reprezentind eroi şi scene din
laturii Lupeni, de nenumărate ori s-a în întrecere. basme. fia noastră voluntară). membru în întovărăşirea
Că tencuitorii au muncit cu spor o discutat nepăsarea în muncă a tova Actualmente, întreaga filatură mun
dovedeşte faptul că în cinstea zilei de răşei Erna Farcaş, ajutor de maistru. ceşte pentru întîmpinarea zilei de 23 I. CARĂBAŞ Respectind hotdritile QH p reoteasa- m
1 Mai au dat peste plan sute de m. p. Pentru lipsa de exigenţă faţă de sine August. Tovarăşa Erna Farcaş s-a ** corespondent
tencuială, iar in cinstea zilei de 23 şi subordonaţi, pentru nepunctualita- dovedit a fi în luna aprilie cît .şi în luate in adunarea genera- _ „ . , . , , r ,
August s-au angajat să dea în folo te, a fost de mai multe ori criticată, prezent, una dintre cele mai active t4t
sinţă tinerilor mineri din Aninoasa sancţionată şi chiar retrogradată. Se agitatoare, o lucrătoare conştientă şi lă, membrii întovărăşirii CraS m?, deputatul Lăpu-
noul cămin. părea că nimeni şi nimic nu ar mai punctuală in îndeplinirea sarcinilor. Comisia de femei a raionului
putea ajuta Ia îndreptarea acestei to Exigenţa faţă de sine şi subordonaţi Brad, deschide cu prilejul zi agricole „24 Septembrie“ ceanu Cornel din Berthe-
Noul cărnin, cu peste 90 de locuri, varăşe. Dar este oare posibili ca un i-a atras simpatia întregii secţii. Co lei de 1 Iunie un bazar în cadrul
va dispune de încălzire centrala, in om să nu se poată îndrepta ? lectivul din care face parte se mîn- căruia vor îi expuse cu vînzare din satul Berthelot au e- lot şi ţăranii muncitori An-
stalaţii electrice, sanitare, şi difuzoare dreşte acum cu activitatea acestei to diferite obiecte pentru copii
în fiecare apartament. Cu ocazia întrecerii socialiste des varăşe care se deosebeşte radical de (îmbrăcăminte, jucării etc.) xecutat în comun plivitul dreşoni Nicolae lui Ion si
făşurate în cinstea zilei de 1 Mai, or vechea Erna Farcaş.
Peste cîteva zile va începe fencuitul ganizaţia de bază şi comitetul sindical In acţiunea de pregătire a ba pe 18 ha de griu şi secară Bărboni Ion> membri in
în exteriorul căminului. In acest scop, de secţie au elaborat un plan de acţiu Iată deci că întrecerea socialistă, pe zarului s-au evidenţiat: comi
comunistul Constantin Furculanu, îm ne cu sarcini concrete pe fiecare om. lingă faptul că aduce ' patriei produ siile de femei din cadrul Trustu din 26 ha., cite au fost in- . , , , „„.
preună cu ortacii săi, pregătesc sche se mai multe şi mai bune, schimbă lui Brad, de la cooperativa
lele. La instalaţiile electrice lucrează Tovarăşa Erna Farcaş a înţeles că fi mentalitatea oamenilor, îi ridică „Grişan“ şi comitetul de sp*;iin sămînţate cu aceste cal- cea de’a doua ^ v ă r a ş ir e
de zor tinerii din brigada tov. Pavel neîndeplinirea sarcinilor ce-i revin va Ia rangul înaltei conştiinciozităţi şi de pe lîngă spitalul unificat. In turl_ agricolă din Berthelot „A
Ciobo, iar brigada de mozaicari, con influenţa negativ munca colectivului exigenţe în muncă. această acţiune s-au evidenţiat
dusă de Tudor Mariu, brigadă fruntaşă angajat în întrecere şi în consecinţă tovarăşele Ileana Cismadia, Lu In întrecerea iniţiată in- 10-a aniversare a R.P.R.“.
în cadrul şantierului 6 construcţii, nu a făcut o cotitură radicală în atitu SILVIAN MATEI cia Clej, Eugenia Damianschitz
conteneşte munca. dinea ei faţă de muncă. Este oare o etc. tre satele comunei, locul Pe întreaga comună, pină
minune cazul ? Nu I Tovarăşa Farcaş,
Se prevede ca acest cămin, al că " I. P. întîi la plivitul culturilor [a data de 20 mai a.c. fu-
rui termen de predare expiră la sfîrşi-
tul Iul septembrie, să fie dat în folo corespondent de toamnă îl deţine satul .. ,.
sinţa minerilor din Aninoasa, în cins
tea zilei de 23 August. Berthelot, urmai de Cri- s“ e ,
ION ARAMA guiş. Printre ţăranii mun- ia' din ce^e d d LCl‘
corespondent
citori care au terminat pri- însămînţate cu griu şi se-
mii plivitul, se numără şi cară.
La G.A.S. Sîntămăria
Orlea
Plivitul griului şi seca- început şi praşila la car-
rsi a început şi la G.A.S. tofi şi ceapă. Astfel, s-a e-
Sintămăria-Orlea. Pină la xecutat praşila l-a pe 1,5
Cherestea peste plan 19 mai a.c. s-au plivit 62 ba_ cartofi si 1 ha. ceapă.
ha griu-secară din cele întreţinere
La fabrica de cherestea „11 De la cele două gatere ale fa 100 ha. cite are insămin- .
bricii se evidenţiază schimburile
If ie c a r e t o n ă d e o ţ e l ! Iunie“ din Orăştie, munca pen maiştrilor Fraircisc Kruppa şi fate gospodăria. “ Pliv it V Pră ?lt “ con'
tru îndeplinirea şi depăşirea sar FrancisG Zagony, care şi-au de
păşit planul cu 4 şi respectiv 1 In cadrul lucrărilor de tinuă.
la sută. Din schimbul I se evi
denţiază brigăzile de gaterişti întreţinerea culturilor a__________________ P. F.
conduse de Samoilă Gurteanu şi
mBaaaBMsaBmumKmsESBSBasBmBmggmmmmMaKmmaaaxammmemma ESSEflSSBESXXS cinilor de producţie se desfăşoa Axente Şteîoni, care şi-au depă Doi tineri colecti-1
jCU 40,51 LEI MAI IEFTINA! ră cu avînt sporit. Datorită a- şit planul cu 7 şi respectiv 1 la VEŞTI CULTURALE t k oişti, Bucura Jartea 5
cestui fapt, prevederile planului \ \ fm M şi L iien> djn j
sută, iar din schimbul II brigada
4« «sasnsa’aazz: de producţie pe cele două deca S p e c ta c o l te a tra l jG.A.C. „Filimon
de ale lunii mai au fost depăşite lui Vasili Lechi, care şi-a depăşit
Acţiunea patriotică a oţeiarilor hunedoreni cu 12 Ia sută, dîndu-se astfel BRAD. (de la subredacţia pus clin sceneta „C.F.R." şi Sirbu" Şibot privesc grîu.1*
planul cu 6 la sută. noastră voluntară) Zilele trecute, drama „Năpasta“ de !. L. Cara-
echipa de teatru a clubului care s-a dezvoltat in condi-
O contribuţie însemnată Ia de muncitoresc Gurabarza a pre giale.
* Ca urmare a hotărîrii biroului comitetului regional de • peste plan însemnate cantităţi Spectacolul prezentat la un ţiuni bune, ca urmare a mun
* partid, privind îmbunătăţirea activităţii întreprinderilor siderur- * de cherestea. păşirea planului de producţie al zentat în localitatea Băita-
o gice, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţu- ¦ Crăciuneşti un spectacol com- reuşit nivel artistic a fost bine cilor agricole făcute la timp,
fabricii şi-a adus-o brigada de primit de către publicul specta
tor. şi a lucrărilor de întreţinere
tineret condusa de Vilmoş Gor-
«>lui de cost, comitetul de partid al Combinatului siderurgic Ha- * * efectuate de colectivişti.
ty, care lucrează la descărcarea,
- — 1*- ¦- - • . - i t - ,r - «r - J - |J |
sortarea şi aprovizionarea gate-
¦»nedoara a iniţiat o vie dezbatere a acestei hotăriri în rîndurile •
O impresionantă* membrilor şi candidaţilor de partid. rilor cu buşteni, realizîndu-şi gîumă pe oote4S la Hă rău C®Secfâvişîîi din ’
¦
zilnic norma în proporţie de 120
* La oţelăria Siemens-Martin veche, această dezbatere a cu- % la sută. Acum cîteva zile, orchestra ţinut un spectacol plăcut. câjifurlB ©
de estradă şi muzică populară Deplasările şi pe mai departe
t manifestare* prins nu numai comuniştii, ci întreg colectivul de muncitori, a Sfatului popular re-gional a Maria Schuster, Ecaterină Zom-
prezentat la Hărău spectacolul la sate cu programe artistice mer şi Ecaterina. Kallinger, tac
pace îa Si meri ade* tehnicieni şi ingineri oţelari. Au luat naştere colective de studiu % muzical „O glumă pe note“. trebuie să devină o tradiţie pen parte din rîndul celor mai har
* care au analizat problema reducerii preţului de cost sub toate % Sala arhiplină a primit cu mul tru ansamblul artistic regional. nice colectiviste de la G.A.C. „O-
I Tineretul şcolar din Simeria a tă căldură formaţia care a sus gorul nou” din Petreşti, raionul
« aspectele. GHIZELA ZUDOR Sebeş. Ele n-au lipsit nici o zi
de la lucrările de întreţinerea
* Ieri după-amiază, in sala colţului roşu al oţelăriei, in pre- X ţinut să participe şi el la ma corespondentă culturilor. Împreună cu celelalte
* zetiţa a numeroşi oţelari şi invitaţi, şeful secţiei, pe marginea X nifestările de pace, care se des colectiviste au plivit 49,15 ha.
*dezbaterilor ce au avut loc, a dat, citire unui referat în care » făşoară în prezent pe tot cuprin griu, şi au prăşit un ha. de floa-
* s-au arătat principalele căi de reducere a preţului de cost, pre- * sul ţării noastre. rea-soarelui şi un ha. de ceapă.
¦ cum şi măsurile ce se impun a fi luate pentru atingerea aces- Astfel, in ziua de 22 mai, in Şi în prezent, colectivistele din
Petreşti lucrează cu hărnicie la
« tiu scop. I sala sportivă, a şcolii, s-au adu întreţinerea culturilor.
t Pe marginea referatului, prim-topitorul Alexandru Nojo- . nat peste 300 elevi. Au parti
I gan, din schimbul 1, după ce a subliniat succesele realizate pînă $ cipat de asemenea membrii PISvîtu! şi prăşM In
ţ in prezent, de către schimbul din care face parte, a arătat ho- X corpului didactic. Cei prezenţi
* tărîrea oţeiarilor clin schimbul respectiv de a reduce preţul de X şi-au exprimat adeziunea lor de 0 fl.L. din oraşul k k ş
$ plină la lupta poporului nostru
ţ cost al tonei de oţel cu 40,51 lei. pentru triumful cauzei păcii, îm La G.A.C. „Drumul lui Lemn"
potriva războiului. din oraşul Sebeş, colectiviştii,
X La aceasta se va. ajunge prin economii de 26 lei pe tonă, ¦ după ce au terminat însămînţări-
le au trecut imediat la întreţinerea
<¦la încărcătura metalică, de 1,48 lei la feroaliaje, de 0,50 lei • A urmat apoi un program ar culturilor. Cele 4 echipe, au plivit
< la dolomită, de I leu la magneziţă, de 1,09 lei la lingoiiere, de * tistic în cadrul căruia corul a pînă acum 70 ha. de grîu, apli-
X. 0,46 lei la păcură, de 4 lei prin reducerea pierderilor din hala X interpretat cîntecele: „Sub cînd totodată praşila I-a la 4 hec
tare de tloarea-soarelui şi 1,50
X de turnare, de 3,48 lei prin mărirea durabilităţii cuptoarelor, ¦ steagul partidului“, „Marşul ha. de varză şi ceapă.
X de.1,50 lei la alte costuri comune de fabricaţie şi de 1 leu prin J F.M.T.D.“, „Porniţi înainte, to Printre cei care au muncit mai
varăşi“, iar elevii Budău Rodi- mult la plivit şi prăşit, se nu
%reducerea rebutului. -* ca şi Koloşvoiu Irina au recitat mără noii colectivişti Gruciţă
versuri despre pace. Ghinescu, Ana Bratu, Maria
O In continuare, vorbitori ca Eugen Damianoiu, Gheorghe ¦ Haneş, Paraschiva Vintilă şi Ve-
După programul artistic, a ronica Voina, care au intrat în
<* colectivă în primăvara acestui
X Popa, Petre Forlu, Dumitru Brinzei şi alţii, după ce au ară- % an.
* tat noi căi de reducere a preţului de cost şi-au exprimat ade- « conferenţiat tov. avocat H. Fo-
Xziunea faţă de această acţiune. ¦¦ ghel despre: Victoria forţelor
¦ In sprijinul acţiunii oţeiarilor, consfătuirea a adoptat o $ păcii in frunte cu marea Uniu
t hotărîre în care sînt trecute măsurile de atingere a obiectiv u- ¦ ne Sovietică. *!
¦ lui propus. ¦ La sfîrşitul conferinţei, parti
Această acţiune a oţeiarilor hunedoreni, privind reducerea * cipanţii la această manifestare
¦ preţului de cost pe tona de produs, dovedeşte înaltul patriotism ¦ închinată păcii au votat o mo
t al lor şi constituie un imbold pentru întreaga masă a celor ¦ ţiune prin care îşi exprirtiă ho-
i ce muncesc. , %*.,¦ *¦ tărîrea lor de a apăra paceav ASPECT DE LA EXPOZIŢIA ELEVILOR CICLULUI, I AL' ŞCOLII MEDII „DECEBAL” DIN DEVA.
