Page 74 - 1958-05

Nr. 1067 m vm u n socialismului

rr—miiiiiimvr^iiun-iinut«w

Om iii un

şi migraţia tătarilor De curfnd am fost martor în rolul prinţesei, G. Opruţ în şi Hedy Lazarovici au fost tot CORVINUl H W ED O A RA -
spectacolului „Cîntec, joc şi voie cel al prinţului, şi Lenuţa Ha- aşa de bine aplaudate. BW AM ® CILIUJI 3) - II <0 - Q>)
In secolul al Xm-l'ed, mai apoi se ajunge la întemeierea buna", realizat de ansamblul ar­ penciuc în rolul bătrînei. Vor­
precis În anul 1241, tătarii din ţârilor noastre romineşti. tistic al cooperativei de consum bind de reuşita spectacolului Ar fi greşit însă dacă am tre­ Meciul de fotbal dintre Corvi- clujenii odată. Gu scorul ’de 3-1
Asia ajungînd la mare putere „Ţară Haţegului“. Sala, in care „Cîntec, joc şi voie bună“ tre­ ce cu vederea acele lucruri a- nul Hunedoara şi Dinamo Cluj,
sub hanul lor Ogodai, pornesc O cronică veche spune că şi luaseră loc peste patru sute de buie amintită şi contribuţia pe supra cărora cei care au montat disputat joi după-amiază, nu a pentru Corvinul Hunedoara ia
că un uragan puternic şi ocu­ in anul 1330 „au şezut tătarii în spectatori, devenise neâicăpă- care a adus-o povestitoarea Ele­ spectacolul „Cîntec, joc şi voie oferit spectatorilor, ce-i drept sfîrşit jocul. Golurile au fost
pă ţară după Iară, voievodatele Ardeal, doi ani. După aceea-, toare, şi aceasta in vreme ce la na Popa — care a dat, parcă, bună“ vor mai trebui să medite­ puţini la număr faţă de cei pre­ înscrise de Smărândescu min,
din sudul Rusiei, Moldova, Mun­ intrare, tradiţionala întrebare şi mai multă viaţă spectacolului. ze încă. 63, 70 şi 77 pentru Corvinul Hu­
tenia şi în urină Ardealul. Pe i-au scos din ţară". „n-aveţi un bilet în plus ?“ mai zenţi la alte meciuri, o partidă de nedoara şi Drăgoi min. 78 pen­
caii lor iuţi, minuind cu dibă­ In această vreme, ne spune continua încă să treacă din gu­ Dacă în spectacolul „Cîntec, Er-a bine ca repertoriul să fi valoare. In general jocul a fost tru Dinamo Cluj.
cie arcul cu săgeţi, lancea şi sa­ fost îmbogăţit cu mai multe cîn- anost, desfăşurat mai mult în
bia, au secerat mii de suflete pe o legendă, se instalase o tabără ră în gură. joc şi voie bună", pot fi apre­ tece şi dansuri populare, bogă­ cîmp. Prima repriză a fost com­ O menţiune pentru acest joc
unde au trecut. Spectacolul a cucerit atenţia ciate decorurile, costumaţia, in­ ţie a folclorului romînesc. este că hunedorenii au folosit o
mare de tătari la Balta Tăr'tă- terpretarea, jocul de scenă şi cel plect lipsită de spectaculozitate. serie de elemente tinere ca Te-
Din cauză că voieoodatele ru­ începîrtd chiar cu prezentarea al luminii, despre muzică se Dacă se va ţine seama de ob­ De altfel, în această repriză nu tea, Tătaru şi Gostăcheseu care
seşti nu erau unite Încă în acea riei, pe drămui Orăştiei şi nu poate spune, fără a se greşi, că servaţiile şi învăţămintele trase s-a înscris nici un gol. Chiar şi au dat pentru început randament
vreme, tătarii ajung în Moldo­ făcută de un grup de 5 băieţi a fost excelentă. Fondul muzi­ in urma spectacolului, ansam­ lovitura de 11 metri din min. 20, mulţumitor.
va, de aci se împart in clouă mai îndrăznea nimeni să treacă cal oferit de „Balada“ lui Ci- blul artistic al Cooperativei „Ţa­
părţi, una sub comanda lui Bă­ şi tot atîtea fete, pe acordurile prian Porumbescu, pe care s-a ra Haţegului“ care dispune de pe care a executat-o Coiciu Arbitrajul lui Munteanu —
tu-han se îndreaptă spre Unga­ prin acel loc, de teama de a nu în tempo de marş ale orchestrei. forţe şi talente merituoase, ca­ (Hunedoara) a fost respin­ Hunedoara — a fost slab, a dat
ria, • iar coman­ Ridicarea cortinei ă ineîntat o* desfăşurat dramatizarea, s-a bu­ litatea spectacolelor viitoare va să de Bucur portarul clujean, decizii eronate şi nu a urmărit
dantul Bochetor fi prădat sau ucis. chiul spectatorului, oferindu'-i un curat, sub conducerea pricepu­ fi mult îmbunătăţită şi specta­ şi reluată de un apărător clujan fazele de joc rie aproape. S-a
După citva timp, împărăţia impresionant decor ce sugera tului dirijor Matei Sebestein, torii îi vor acorda cu bucurie observat din partea arbitrului
calificativul „foarte bine“. în mod neregulamentar. necunoaşterea regulamentului de
a trimis o oaste la care s-au a- colţul feeric al unei frumoase de un succes deosebit. Dirijorul In repriza a II-a jocul este
grădini. N-au lipsit de aici tran­ Matei Sebestein, autor de alt­ PETRE FARCAŞ1U joc (atunci cînd apărătorul clu­
sociat şi romînii de prin împreju­ dafirii îmbobociţi ori înfloriţi, oarecum mai viu. Linia de a-
rimi şi au ata­ cireşul în mărime naturală, şi fel şi al montajului de balet al corespondent tac a hunedorenilor devine mai jean a reluat lovitura de 11 m.-
cat pe tătarii din dramatizării „Idealului“, a im­ agresivă şi datorită intrării pe
nici stînca acoperită de muşchi primat spectacolului un pronun­ din afara terenului de joc.)'
trece prin pasul | j p j g ţ Q f j g f ^ ! $ $ \ ! ju ru lb á l(iL L u p ' ce ascundea izvorul lingă care teren a lui Zapis. Hunedorenii
reuşesc să înscrie de trei ori iar v. f.-
Oituzului şi ajun­ ta a fost crin-

ge în Ardeal. cenâ, iar tătarii

Aci ocupă Bra­ au fost omo-

şovul, Sibiul, după care încer- riţi pînă la unul şi aruncaţi în

cuieşte Sebeşul. baltă. Se spune că atîţia tătari avea să se împletească idila fe­ ţat caracter de operetă. Pentru Profilarea gospodăriei şi întărirea disciplinei în muncă,
factori de bază pentru obţinerea recoltelor mari
In asaltul lor ei dau foc ora­ au fost omorîţi şi aruncaţi in tei de împărat şi a prinţului reuşită a apelat şi la muzica
şului şi trec pe toţi locuitorii baltă incit aceasta s-a umplut — eroii poeziei lui Gh. Coşbuc lui Grieg (Cîntecul lui Solweyg) în gospodăriaagricoli col
prin ascuţişul săbiei. şi a rămas numai un ochi de „Idealul“, care fusese dramati­ şi la cea a lui Mascagni (Ca­
apă. zată şi transpusă în scenă de valeria rusticană).
Dintr-un document din aceas­
tă vreme, care ni s-a păstrat de

la 1245, rezultă grozăvia pe Fiindcă tabăra tătarilor fu­ „artiştii“ cooperatori. In partea a IFa a spectacolului

care o lăsaseră tătarii la Sebeş. sese aşezată aproape de sat, tre­ La decorul ireproşabil reali­ dansurile au plăcut şi ele mult, întărirea economico-organi- Plenara Comitetului raional faptul că chiar în anul acesta’,-
Populaţia scăpată de măcelul cătorii îi spuneau acestui loc zat, la costumele pe deplin a- iar cîntecele populare romineşti zatorică a gospodăriei agricole P.M.R. Sebeş. Terenul de aici se 14 ha. teren vor li cultivate cu
„La Tătă'rie”, sau Tărtârie, ră- decvate, s-a adăugat şi jocul plin şi muzica uşoară în interpretarea colective constituie în momentul pretează viticulturii şi pomicul­ viţă de vie şi se va lărgi su-
tătar se refugiază în păduri şi mînînd astfel şi numele satului de naturaleţe al artiştilor (maiş­ unor talentaţi solişti ca Maria de faţă o sarcină primordială, tura. O parte poate ii folosit ca prafaţa livezilor de pomi, dove­
nu se coboară la şes decit în­ nu numai pentru organele de fineţe ori păşune, acestea consti­ deşte înţelegerea justă a necesi­
cetul cu încetul. partid şi de stat, ci — aşa cum tuind baza furajeră pentru dez­ tăţii bunei gospodăriri.
reiese din lucrările consfătuirii voltarea fermelor zootehnice ane­
Dezastrul oraşului Sebeş se Tărtăria. tri coregrafi: Liviu Oros şi Ti- Drămbăreanu, Axente Micloşoni, de la Constanţa — pentru fiecare xe. Asupra acestor posibilităţi La starea de lucruri care a
membru al gospodăriei, pentru consiliul de conducere al gospo­ existat pînă acum Ia gospodăria
pare a fi venit şi in urma fap­ I. R. beriu Stern), Hedy Lazarovici Lenuţa Hapenciuc, Gh. Opruţ consiliile de conducere, pentru dăriei colective, slab îndrumat Dobîrca a mai contribuit si alt
tului că toţi orăşenii se încin­ toţi cei care activează în dome­ de către organele agricole nu s-a factor de ordin intern. Axare par­
niul acesta. te dintre colectivişti care pose­
seseră în cetate, socotind că aci Spicuiri din adunarea dau încă o meserie ne lingă â-
Recent, în cadrul unei adu­ generală a colectiviştilor ceea de agricultor, lipseau de
Problema agrară şi revolufia din 1848vor fi apăraţi, în timp ce popu­ nări generale din Dobîrca ne-arn Ia munca, ori, chiar prezentîndu-
putut convinge că colectiviştii din Dobîrca se la gospodărie făceau lucră-
laţia romînească, aşezată in sa­ manifestă un interes deosebit ;-i!e de slabă -alitate. Aceasta
pentru consolidarea economică a mmiiiiniiniiiiim ducea implicit Ia scăderea nu­
tele deschise, ă putut să fugă din An T r a n s i l v a n i a avutului obştesc şi că se orien­ mărului de zile muncă, şi a
timp în păduri. „Norocul" po­ tează în munca lor după sar­ orientat. Orientarea consiliului veniturilor repartizate la zi-
poarelor ocupate de tătari a fost cinile trasate de Congresul al de conducere, greşită de altfel, muncă. In adunarea generală
li-lea al P.M.R. şi de lucrările a fost îndreptată înspre dezvol­ s-a stabilit că este necesar să se
moartea marelui. Imn Ogodai — Se împlinesc 110 ani de la români, fie unguri, era aspră. cercarea dreaptă de a apăra un consfătuirii de la Constanţa. tarea ramurii de cultură a plan­ întărească disciplina în muncă.
decembrie 1241 — motiv care telor cerealiere, neţinînd seama Aplicînd chiar unele măsuri sta­
ă făcut ca în anul următor, tă­ izbucnirea revoluţiei burghezo- Populaţia din Zărand simţea şi petec de pămînt de lăcomia ne­ In cadrul acestei adunări, s-a că însăşi factorii naturali defa­ tutare, adunarea generală a co­
democratice care în anul 1848 constatat că situaţia economică vorizau în mare măsură dezvol­ lectiviştilor din Dobîrca a arătat
tarii să se retragă din Ardeal, a cuprins Europa. mai greu aceste vicisitudini. A- săturată a grofului Esterhazi“. a gospodăriei nu se ridică în tarea plantelor cultivate. Condi­ hotărîrea fermă de a îndrepta lu­
ţiile pedo-climatice din Dobîrca crurile pe viitor.
cu o pradă bogată şi nenumă­ Revoluţia din Transilvania nu vind trează în suflete tradiţia In această luptă au căzut sub măsura posibilităţilor ce le are. nu sînt prea favorabile culturilor
cerealiere: terenul muntos în Colectiviştii din Dobîrca au
raţi robi. revoluţionară, această populaţie gloanţele soldaţilor, ţărani u- Gospodăria din Dobîrca are o mare parte, solul umed, cu tem­ arătat în această adunare că nu
peratură diferită. Neţinînd cont este important, numai ceea ce
poate fi înţeleasă şi interpreta­ săracă, de moţi Crişeni, s-a ri­ cişi şi răniţi. vechime de aproape 8 ani, nu­ de aceste condiţii, la G.A!G. s-a
Unul din robii care au scăpat tă critic-ştiinţific. fără a ţine sea- negli'jat indirect dezvoltarea ra­ produci, ci este important şi cită
din captivitate printr-o întim- : mă de condiţiile specifice în dicat, împreună cu toată Tran­ De-a lungul întregii sale ac­ mărul familiilor este în jurul a murilor de producţie care se pre­
silvania, la luptă pentru desfiin­ tivităţi revoluţionare, conducă­ tează. In prezent G.A.C. Dobîr­ producţie marfă şi la ce preţ se
plare norocoasă — episcopul Ro- care ea s-a desfăşurat. In afara ţarea iobăgiei. 200, iar suprafaţa de teren se ca are în inventarul viu 16 cai,
gerius din Oradea — lasă o tuturor aspectelor contradictorii torul moţilor, Avram Iancu, a 34 boi, 10 tineret bovin, 12 vaci produce. Felul în care au mers
ridică la 950 ha. teren agricol. cu lapte şi 940 de oi. Aceste ci­
descriere privitoare la suferinţe­ ale revoluţiei transilvane, aceas­ Acest deziderat de veacuri a fost călăuzit de lozinca „Răs­ fre raportate la prevederile lu­ lucrurile pînă acum în gospodă-'
Unele recolte — fără să consti­ crărilor consfătuirii de la Con­
le şi nenorocirile prin care tre­ ta trebuie privită ca o luptă de strîns poporul pe Cîmpia Liber­ cumpărare pe vecie, fără plată, stanţa şi Ia suprafaţa de 100 ha. ria colectivă din Dobîrca dove­
tuie majoritatea — au fost des­ se constată o disproporţie pe
cuseră locuitorii din Transilva­ eliberare socială ă'ţărănim ii1din tăţii din Blaj la 3/15 mai, cînd sau moarte“. Moţii, sUb avoca­ care de altfel însăşi colectiviştii deşte faptul că oricît de mult
nia. dătuşele sistemului feudal. tul de mari şi ele au demonstrat au sezisat-o indicînd măsuri pen­
în manifestul adoptat a fost for-. tul lănci), Iţjptă pentru redobîn- tru lichidarea ei. ar fi ajutată o gospodărie, totuşi
că atunci cînd se munceşte or­
Oraşul vecin, Alba lulid, a In agricultură, încă din se­ mulată înlăturarea iobăgiei ’şi ’direa pămîrtturilor luate de îm­ Faptul că colectiviştii au liotă- realizările nu se pot ridica fa
rămas tot aşa de văduvit de colul al XVIII-lea şi începutul ganizat rezultatele sînt bune.
populaţie ca şi Sebeşul. Multe secolului al XlX-lea locul econo­ dijmelor, fără despăgubire. părăţie. Acesta e motivul pentru înălţimea posibilităţilor fără par­
sate din apropierea Sebeşului au miei naturale îl ia producţia de Despre acest adevăr, colectiviş­
fost distruse pină la temelie in mărfuri. Banul devine forma Documentele de arhivă con­ care mişcarea moţilor lui Ian­ ticiparea activă a celor interesaţi
această invazie. ideală a bogăţiei. Contradicţiile tii din Dobîrca s-ău convins. Cu
temporane, care s-au păstrat in cu are un caracter revoluţionar. spre rezolvarea pozitivă a sar­
toate acestea la gospodăria din
„Teamă de jugul tătăresc şi între structura feudală-iobăgistă vechea arhivă a comitatului Hu­ Dar nobilimea mijlocie, îm- cinilor gospodăriilor colective.
primejdia acestor năvălitori, s-a şi raporturile de marfă-bani se nedoara, descriu astfel de aspec­ burghezită, a acaparat rolul de Dobîrca ritmul de dezvoltare
înrădăcinat adine in popor şl a adîncesc. te din lupta revoluţionarilor: hegemon al revoluţiei. Revendi­ Aplicarea în practică a învă­
fost transmisă din generaţie in „Silaghi cu loagherul lui au cările ţărănimii au fost folosite este nesatisîăcător. Cauzele ? La
generaţie“ — ni se spune în is­ Austria, care subjuga şi Tran­ aprins în Brad şi Baia de Criş pentru atingerea scopului bur­ ţămintelor consfătuirii de la Con­
silvania, îşi asigură un profit curţile domnilor toate“, vorbeş­ gheziei, iar mişcarea revoluţio­ gospodărie nu a existat acea su­
toria patriei. sigur din exploatarea bogăţiilor te untll din' aceste acte. Altul nară, in loc să fie dusă pînă la stanţa lichidează o serie de lip­
arată cum revoluţionarii unguri ţelul final, a fost transformată ficientă preocupare pentru profi­
Unirea cnezatelor şi voievoda­ acestei provincii şi mai ales din „în Brad au aprins acuma toam­ în război civil. suri care s-au manifestat pînă a-
larea ei — lucru care de alt­
telor ruseşti şi lupta lor împo­ impozitele grele aruncate pe na trecută un an, curţile“. Sau: Revendicările pentru care a cum şi garantează obţinerea u-
„Silaghi cu loagherul lui romin, luptat ţărănimea transilvană şi fel a fost scos în evidenţă şi de
triva acestor năvălitori, a fost masele producătoare. ca tribun, a aprins atuncea toate naţionalităţile, au fost do­
curtea fiscuşească în Valea Bra­ bândite în noua orânduire demo- către tovarăşul brigadier din
de un real folos mai tîrziu, dind Baza procesului de acumula­
C-A.C. Dobîrca, participant Ia
posibilitatea şi condiţii mai fa­ re primitivă a capitalului o dului, apoi au vertit în Brad zi- crat-populară care a dat o justă
vorabile dezvoltării independen­ constituia insă, deposedarea ţă­ cînd că are poruncă a arde tot cît şi definitivă rezolvare atît pro­
te a statelor feudale vecine. ranilor de pământurile lor şi mă­ e domnesc“. blemei agrare, cît şi naţionale
rirea moşiilor feudalilor. Iobă­ din ţara noastră.
îndată după această invazie gia fusese desfiinţată în 1785 Măcelul sîngeros de la Mihalţ
groaznică, se face şi consolida­ numai formal. Apăsarea feuda­ este o rezistenţă „a bieţilor ţă­ B.B.

rea voievodatelor, cnezatelor şi lă asupra ţăranilor iobagi, fie rani care au plătit cu viaţa în­ corespondent

7 rît ca numărul vacilor cu lapte nor cantităţi mari de cereale

Articolul intitulat „întocmirea mo­ narea ei cu lupta practică pentru să ajungă in următorii ani la marfă. Tocmai pentru acest fapt

$ nografiilor săteşti", apărut în ziarul construirea socialismului. 75, numărul oilor să crească la colectiviştii din Dobîrca au ho-

„Drumul socialismului” din 23 apri­ In concluzie, schéma întocmirii 1800, iar pentru lucru să crească tărît să treacă gospodăria lor pe
monografiilor se simplifică. Ea tre­ 35 perechi de boi, în gospodărie
« lie, constituie începutul unor discuţii buie axată pe condiţiile vieţii mate­ nu este de neglijat. De asemenea drumul unei rentabilităţi ridicate.
f care se cer cît mai folositoare pentru riale care vor alcătui trei mari ca­ S ... • F. CH1RDŢĂ
pitole, cărora se va adăuga un altul,
cercetătorii locali în munca de al­ mort s ă te şti privitor la nivelul de trai al popu­ Aeroportul TA ROM Deva comunica:
cătuire a monografiilor săteşti. laţiei. Unele din punctele schiţate în
particular, geografie, fizică şi econo­ Acest capitol va începe cu descrie­ tări precum şi piaţa şi circulaţia bu­ acest articol sînt cuprinse şi în arti­ Incepînd cu ziua de 25 mai a.c. inclusiv, in fiecare dumi­
Monografiile săteşti, departe de a mia aşezării încadrată în complexul rea mijloacelor de producţie, apoi vă nurilor de la sat la oraş şi invers. colul apărut anterior în „Drumul so­ nică se organizează zboruri de agrement pe aeroportul Săuleşti.
natural înconjurător. Se va descrié trata descrierea forţelor şi a relaţii­ Comerţul cooperatist va fi tratat lot cialismului”, care din acest punct de
i fi descrieri idilice ale satelor, trebuie relieful, solul, clima, ape, căi de co­ lor de producţie. Se vâ trata: struc­ aici. vedere este aproape complect şi foar­ Costul unui bilet este de lei 32 de persoană în care intră
$ să oglindească fidel transformările ce municaţie, lumea plantelor şi anima­ tură tterenUrilor agricole, cultivarea te util. Prin tematica oferită acum, şi transportul pînă, şi de la aeroport.
¦} au loc în mediul rural. Spre deo­ lelor, bogăţiile solului şi subsolului. plantelor şi alte ocupaţi^ îngrijirea In tratarea relaţiilor de producţie se se intenţionează o îmbunătăţire me­
I sebire de modul static, idealizant şi şi hrănirea animalelor, felul cum se va pleca de la realitatea istorică a todologică ,în urma simplificării pla­ Întreprinderile care organizează transporturi in colectiv
i idealist în cate erau concepute în Capitolul al II-lea e bine să cu­ prestează munca (animale, maşini u- orînduirilor feudalo-iobagiste şi bur- nului tematic şi eliminării unor no­ pentru salariaţi şi asigură transportul lor la aeroport cu mij­
’) trecut monografiile, actualele condiţii prindă studiul populaţiei. El va începe nelfe, producţie agricolă, vegetală şi ghezo-moşiereşti, în care au existat ţiuni ce îngreunează înţelegerea. loace proprii', plătesc 21 lei pentru o persoană.
$ impun noi criterii, ştiinţifice, materia­ cu istoricul aşezării, arătînd vechi­ relaţii de exploatare. Aici se va trata
mea é! pé bază de documente şi tra­ animală, producţie meşteşugărească, procesul descompunerii gospodăriei ţă­ Mai este necesar, în tratarea mono­ Plata se poate face înjium e rar sau prin virament.
list?, în alcătuirea unor atari lucrări diţie, mohiento din lupta de veacuri meşteşuguri, industria casnică). ranului şi sărăcirea liii, diferenţierea grafiilor, să se ţină seama şi de prin­ Informaţii se pot primi de la agenţia TAROM din Deva
a poporului, monumente şi locuri is­ de clasă. Se vor arăta apoi noile cipiul istoricist, de analizarea fenome­ Telefon 52.
9 ştiinţifice. Răspunzând acestor noi ce- torice, Sé va accentua asupra dezvol­ Se va arăta apoi repartiţia terenu­ relaţii de colaborare. nelor în dinamismul lor, mişcare Înscrierile se fac sâptămînal pînă la ora 13,00 in fiecărei
tării în perioada modernă şi contem­ rilor pe categorii sociale, exploatarea imprimată societăţii în dezvoltare de sîmbătă.
>y rinţe monografiile trebuite să aibă la porană, perioada interbelică, reformele chiaburească, sectorul particular şi Un alt capitol îl constituie nivelul către factorul economic, determinant.
| bază principiul analizării fenomene- agrare frăriiîritările şi luptele ţără­ cooperatist — socialist în agricultură. de trăi material şi cultural. Aici se * FABRICA „SO LO M ÎT“ - TULCEA
k lor social — economice şi procesul nimii, acţiunea de destrămare a gos­ Se pot întocmi monografii vaste de va arăta consumul de produse agri­ Planul tematic nu trebuie înţeles ca \&
podăriei săteşti dusă de partidele sine stătătoare, avînd ca obiect de cole şi neagricole, veniturile şi chel­
9. dezvoltării şi transformării lor. Acest burghezo-hioşiereşti şi lupta ţărănimii cercetat însăşi unităţile cooperatist— tuielile, hrana, îmbrăcămintea şi lo­ un chestionar la care să se răspundă ^
împotriva exploatării. socialiste. Asupra acestora, ca şi a- cuinţa şi alte probleme materiale (im­
$ fapt impune cu necesitate analiza supra întreprinderilor, trebuie să se pozit, asigurări etc). prin „da” sau „nu e caziil”. Mono- |
V. factorului' economic că fâctor dtetermi- Se vă arăta interdependenţa dintre îndrepte şi viitoarele discuţii.
fenomenele economice şi demografice. Apoi, cultura: şcolarizarea, inte­ grafiile trebuie să fie studii desfăşu- $ vinde unităţilor din sectorul socialist, fără repartiţii
năiit în dezvoltarea socială. Pe bază de statistici, date compara­ Tot lă acest al treilea capitol se lectualitatea, instituţiile culturale şi
Articolul citat oferă coleclivelor de tive, se va arăta mişcarea populaţiei, va trata schimbul dintre oraş şi sat, activitatea lor diversă, lupta pentru rate pe un plan vast şi profund, in­ cîe 3,5 cm. grosime, tiP A CU sîrmă mată lei 4 m.p
numărul, densitatea, ocupaţiile, nata­ baza economică a alianţei dintre cla­ combaterea superstiţiilor şi misticis­ H )» A M h li »i 5 ttî.p.
^ cercetători o tematică axată pe con- litatea, mortalitatea, mişcarea natu­ sa muncitoare si ţărănimea munci- mului, starea morală ă populaţiei, strumente ştiinţifice în opera de tran­ j» 5 »» j» A 1! h galv. »i 5 m.p
v, diţiile vieţii materiale: mediul geo- rală şi mecanică, fluctuaţia populaţiei, toare, sistemul de valorificări, contrac- starea sanitară, cultura fizică şi spor­ tt 3,5 ti
şi cauzele ce au determinat plecarea tul. sformare socialistă a satelor. »» f» A »* n galv. h 6 m.p
grafic, factorul demografic — condiţii dintr-un loc în altul. La fel se va »» 5 »»
trata structura de clasă a populăţiei, Se va arăta mentalitatea colectivă Aceste corisideraţiuni pot servi ca ^ f» 1» B »» o mată »? 5,62 m p
fi ce influenţează dezvoltarea socială şi probleiiia tiliriorităţilor naţionale. a săteanului, concepţia Iul, filozofia »» 5 »»
populară, cultura populară, arta popii- B tt »? galv- ii 6,75 m.p.
Yi factorul economic Undează capitolul al III-Iea care lară, obiceiuri, tradiţie, folclor, stilul îndemn cercetătorilor monografişti ca § »» 5 h Í»
cuprinde factorul economic. El con­ popular în arhitectură etc. Un accent
AV' In celé ce urriiedză rie propunem să stituie miezul monografiei. deosebit se vâ pune pe noliâ con­ şi pentru continuarea unor discuţii ,1 De asemenea, întreprinderea mai 'xecută panouri de stufit
I 1 încărcăm a adrice o contribuţie în cepţie despre lume şi viaţă şl îmbfc şi păreri menite să antreneze un nu- 1
(înrămate în lemn, gata pentru montat case prefabricate şi ba
^ direcţia simplificării schemei pentru
$ întocmirea monografiilor, măr cît mai mare de intelectuali în ^ !racamente de şantier cu materialul lemnos din partea cllen-

ţ) Sócritlm Util Că monografía să nu Itului, întreprinderea neavind planificate cantităţi de ma'erial
§ înceapă cii isloricitl aşezării ei ci
f cri mediul geografic. Deci, un prim opera de educare patriotică a oame- é Ilemnos.
§ capitol socotim că ar trebui să-i con-
0 stituie condiţiile tiălurâlte. Aici se vor nilor muncii şi de transformare so- Doritorii se pot adresa la sediul întreprinderii din Tuicea

trata condiţiile de mediii 1 café in- cialistă â ţării. II [str. Grădinarilor nr. 5, cu comenzi ferme.

v. flueriteăză procesul dtezvpllărli aşezării B BASSA li Pentru orice aite reiaţii, solicitanţii se pot adresa între-
$ şi mai ales modul éüni omul a in-
[prinderii.
fluenţat natura. Capitolul cuprinde, în

<