Page 75 - 1958-05
P. 75
Pag. 4 DRUMUL SOGIALISMULL Nr. 10 6
.u ltím ete şliri. • x ü tlm e le şjtinl • x tlilm e le şJtiri. • xiIÍutibIb ş t ir i Cea mai bună recolta din
întreaga istorie a Chinei
PEKIN 23 (Agerpres). Intr-un Peste 20 milioane de ha. sînt
interviu acordat agenţiei China însăminţate cu griu de iarnă,
Nouă, un reprezentant al Minis iar restul cu răpită, leguminoa
terului Agriculturii al R.P. Chi se şi cartofi.
40 de i i i ic la convocarea Oamenii muncii din R. 0. Germană Decorarea lui Şostakovici neze a anunţat că recolta din Reprezentantul Ministerului
p iia n lil congres al P. C. cu un ordin francez vara acestui an a R. P. Chineze Agriculturii a subliniat că recol
din Ucraina întimpină cu noi succese Congresul ta excepţional de mare din anul
PARIS 23 (Agerpres). — La va fi cea mai bună din cite s-au acesta se datoreşte importante
P. S. U. 6. 22 mai a avut loc -la Paris o înregistrat in întreaga istorie a lor progrese agrotehnice obţi
festivitate în cadrul căreia com Chinei. nute în China. El a arătat de
KIEV 23 (Agerpres). TASS Cea de a 40-a aniversare a BERLIN 23 (Agerpres). Oa plan 4.000 tone de oţel şi 20.000 pozitorului sovietic Şostakovici i
a n u n ţă : Comitetul Central al primului congres al Partidului menii muncii din R.D. Germană tone de laminate. Peste 2.000 de s-a înmînat ordinul francez pen Bl a arătat că suprafeţele in- asemenea că se vor face pregă
Partidului Comunist din Ucrai Comunist din Ucraina va li săr întimpină cu noi succese Congre muncitori ai acestei uzine luptă tru artă şi literatură cu gradul
na a adoptat o hotărîre în legă bătorită, sub seninul mobilizării sul al 5-lea al Partidului Socia pentru depăşirea zilnică a nor de comandor. D. Şosţgj<ovici este sămînţate cu recolte de vară în tiri pentru a se obţine o recoltă
tură cu împlinirea a 40 de ani continue a muncitorilor, colhozni list Unit din Germania. In cursul melor. ©reşte de asemenea rit primul străin distins cu acest sumează aproximativ 36 milioa
— la 5 iulie 1958 — de la convo cilor şi intelectualilor din repu întrecerii socialiste desfăşurate mul în industria minieră a R. D. titlu. ca aceasta in cursul anului vi
carea primului congres al Parti blică la traducerea cu succes în Germane. ne ha. In acest an recolta la ha.
dului Comunist din Ucraina, şi viaţă a istoricelor hotărîri ale Roger Seydou, şeful secţiei va fi de asemenea mai impor itor.
cu privire la sărbătorirea acestui Congresului al 20-lea al P.C.U.S. culturale tehnice din Ministerul tantă decît în anii precedenţi.
mare eveniment din viaţa orga Afacerilor Externe al Franţei,
nizaţiilor de partid ale Republi Cu prilejul acestei date me care din însărcinarea preşedin Preşedintele Frondizi despre situaţia
cii şi a întregului popor ucra- morabile va fi editată o culegere telui Republicii franceze şi a gu
inian. de documente „Rezoluţiile şi ho vernului francez a înmînat lui economică a Argentinei
tărîri le congreselor şi conferinţe Şostakovici ordinul şi diploma
In hotărîre se subliniază că lor Partidului Comunist din U- în cinstea congresului, muncitorii In cursul întrecerii în cinstea de onoare şi-a exprimat adînca BUF.NOS AIRES 23 (Ager bugetar va atinge o cifră record
organizatorul Partidului Comu satisfacţie în legătură cu sosi pres). La 21 mai a avut loc pri şi a evaluat valoarea exporturi
nist din Ucraina a iost marele craina“. Vor fi editate de ase de la numeroase întreprinderi au congresului, într-o serie de în rea în Franţa a unuia din cei ma conferinţă a preşedintelui lor argentiniene la numai 960
Lenin, întemeietorul şi conducă Argentinei, Arturo Frondizi, la milioane dolari faţă de
torul P.C.U.S. Istoria Partidului menea diferite alte materiale, şi depăşii considerabil planurile treprinderi s-a redus durata în care au participat 150 de ziarişti. 1.319.900.000 de dolari, valoa
Comunist din Ucraina este in rea importurilor. Frondizi a a-
monografii şi broşuri despre is de producţie, dînd statului pro deplinirii sarcinilor de producţie. Frondizi s-a ocupat de situaţia dăugat că banca centrală a Ar
economică şi financiară a ţării, gentinei a pierdut în ultimii trei
toria partidului. duse suplimentare în valoare de Astfel, tinerii muncitori de la a cărei gravitate a ţinut să o ani cîte 29 milioane dolari lu
sublinieze. El a arătat că dato nar din rezervele sale şi a sub
milioane de mărci. In primele şantierul naval din Stralsund, ria externă se ridică în prezent liniat că guvernul a fost nevoit
la 974 milioane de dolari, sumă să oprească importurile deoarece
rînduri ale întrecerii socialiste sporind productivitatea muncii pe care Argentina o datorează
se află colectivul uzinei metalur au reuşit să reducă cu 14 la
gice din Ries care a produs peste sută durata construirii navelor.
-acf-
disolubil legată de istoria Parti In instituţiile de cercetări Consiliul de Miniştri francez a adoptat mai mari compozitori sovietici. în contul importurilor din stră banca centrală a emis permise
dului Comunist al Uniunii So ştiinţifice şi în şcolile superioa proiectul de lege cu privire la La festivitate au luat p a rte : inătate. de import pentru o sumă care
re se vor ţine sesiuni ştiinţifice reforma constituţiei reprezintă dublu cuantumului de
vietice, fiind parte componentă şi conferinţe. S. A. Viriogradov, ambasadorul Preşedintele Argentinei a de devize străine disponibile.
a acestuia. U.R.S.S. în Franţa, Hinsch, di clarat că anul acesta deficitul
rectorul operei din Paris, cunos
cuta pianistă franceză Margueri- ---------------------------- _
te L o n g ; compozitorul Georges
€r©ş§e scumpete? în S. U. Â. PARIS 23 (Agerpres). Con printr-un vot asupra unei moţi Auris şi alţi reprezentanţi ai cul Agresiunea engleză împotriva
uni de neîncredere' care propu turii şi artei, care au felicitat cu
WASHINGTON 23 (Agerpres). creştere de 3,5 la sută faţă de siliul de Miniştri francez a a- ne şi aprobă în acelaşi timp un căldură pe compozitorul sovi • Omanului continuă
doptat în cadrul şedinţei sale de nou prim ministru. Reforma con etic.
La 22 mai Ewan Clague, direc aceeaşi perioadă a anului trecut. joi seara proiectul de lege cu stituţiei reduce durata activită DAMASC 23 (Agerpres) Du In telegramă se subliniază că
privire la reforma constituţiei. ţii fiecărei legislaturi. Se ştie Viata algerienilor din pă cum s-a aflat aici, reprezen Imamul şi poporul Omanului,
torul biroului statistic de pe Scumpiri „substanţiale“ s-au în După cum se arată într-un co închisori şi lagăre este tantul Imamului Omanului la care luptă pentru libertate şi in
municat dat publicităţii de Con că în prezent parlamentul este Damasc a adresat Organizaţiei dependenţă, consideră agresiu
lingă Ministerul Muncii al SUA., registrat la fructe, legume, carne, siliul de Miniştri, proiectul pre ales pe patru ani. în p eric o l! Naţiunilor Unite o telegramă nea Angliei împotriva populaţiei
vede limitarea simţitoare a pre în legătură cu agresiunea con paşnice şi dezarmate din Oman
a anunţat că în luna aprilie in- păsări şi peşte. De asemenea au rogativelor parlamentului în fa Proiectul de reformă a consti PARIS 23 (Agerpres). Ziarul ca o încălcare ruşinoasă a drep
voarea guvernului. Potrivit pro „l’Humanite“ scrie că viaţa alge tinuă a Angliei împotriva po
dicile costului vieţii a crescut în crescut chiriile, preţurile apara iectului, guvernul — fără apro tuţiei adoptat de guvern urmea rienilor închişi în închisori şi la porului Omanului. In ,'Uimele turilor omului, a principiilor şi
Statele Unite cu 0,2 la sută. Lu- telor electrice, precum şi dobîn- barea Adunării — va putea să ză să fie dezbătut de Adunarea găre de concentrare de către au a Cartei Organizaţiei Naţiunilor
înd cifra o sută ca bază a me zile la datoriile ipotecare. Indi abroge, să modifice şi să înlo torităţile franceze se află în mare zece luni trupele engleze au Unite şi a drepturilor legitime
diei preţurilor din perioada 1947- cele costului vieţii a crescut în cuiască o serie de măsuri legis Naţională şi de Consiliul Repu pericol întrucît acum aceste la ucis aproximativ 3.000 de locui ale popoarelor la independenţă şi
1949, indicele preţurilor a ajuns lative. De asemenea guvernul găre sînt păzite de paraşutiştii
nu va putea fi răsturnat decft blicii la începutul săptămînii generalului Massu. Pe întregul tori din Oman. suveranitate.
la 123,5, ceea ce reprezintă o 18 din ultimele 20 de luni.
viitoare. Consiliul de Miniştri
•oo- l-a autorizat pe primul ministru
să ceară vot de încredere în le
IN S. U. A. gătură cu adoptarea acestui
proiect.
59 de m orfi înfr-o singură !ună de pe urma Cauzele manifestărilor antiamericane
c i o c n i r i l o r de a v io a n e m ilit a r e şi c i v i l e din America Latina
WASHINGTON 23 (Agerpres). pierderea a 59 de vieţi omeneşti.
La 22 mai preşedintele Eisenho Chiar în seara de 21 mai a putut Muncitorii englezi îşi exprimă solidaritatea teritoriu al ţării, scrie ziarul, NEW YORK 23 (Agerpres). nomică şi politică a ţărilor din
wer a ordonat comitetului gu fi evitată de-abia în ultimul mo cu clasa muncitoare franceză domneşte samavolnicia. Ziarul in limba spaniolă „Dia- America Latină.
vernamental de coordonare a a- ment o ciocnire între un bom rio las Americas“ care apare la
erului să grăbească luarea dc LONDRA 23 (Agerpres) TASS In timpul discutării acestei re Rudele şi prietenii algerienilor Miami (statul Florida) a publi Analizînd cauzele intensifică
măsuri pentru preîntîmpinarea bardier de tipul B-47 şi un avi an u n ţă: Conferinţa anuală a zoluţii, o serie de vorbitori, in care se află în închisori şi lagăre cat scrisoarea adresată de Anto rii stării de spirit antiamericane
..la maximum posibil” a acciden- on de pasageri în acelaşi cori sindicatului lucrătorilor din in clusiv membri ai partidului la au trimis Ia 21 mai Comisiei nio Manuela de Varona, fost din aceste ţări, autorul scrisorii
lelor aeriene survenite din cioc dustria electrică de la Morcambe prim ministru al Cubei, vicepre arată că America le obligă „să
nirile de avioane militare şi ci dor aerian unde cu 24 de ore (Lancashire) a adoptat în una burist, au criticat poziţia opor O.N.U. pentru problema dreptu şedintelui S.IJ.A., Nixon. Scri se tîrască în coada politicii ex
vile. In cursul ultimei luni ase înainte s-a produs o ciocnire de nimitate o rezoluţie în care îşi rilor omului o telegramă în care soarea condamnă politica cercu terne a S.U.A.“. „Acum înţele
menea accidente au provocat avioane care s-a soldat cu 12 exprimă neliniştea în legătură tunistă a aripii de dreapta a cer să se ia măsuri pentru asi gem — continuă de Varona —
morţi. partidului laburist şi a liderilor gurarea securităţii condamnaţi rilor conducătoare ale S.U.A., că se caută prietenia noastră
cu încercările elementelor de sindicali. lor algerieni. nu de dragul prieteniei, ci pen
care urmăreşte infeudarea eco- tru a se obţine materiile noas
Cum arată „ capitalismul popular u tre prime şi pentru a fi siguri
dreapta şi ale forţelor fasciste Mărturii a cîrdăşiei dintre puterile
în Statele Unite din Franţa de a uzurpa constitu de colaborarea noastră în caz
ţia democratică a Franţei şi de de război... Am înţeles că pro
NEW YORK 23 (Agerpres). ile funcţionarilor superiori de blemele noastre economice grave
După cum relatează săptămîna- la „Ford“ au fost cu zece la su a institui o dictatură de dreapta. imperialiste şi conducătorii libanezi şi lupta noastră pe viaţă şi pe
lul „The Worker“, Kenat Ford tă mai mari. Cu toate acestea, Conferinţa a declarat că spri moarte împotriva dictatorului nu
şi Ernest Breech, preşedinţii con Henry Ford a declarat reprezen ţină clasa muncitoare franceză Declaraţiile vicepreşedintelui R. A. U. Akram Haurani interesează de fapt Washingto
în orice acţiuni pe care le va nul“.
siliului de administraţie ai uzi tanţilor sindicatului muncitori întreprinde pentru menţinerea o
rînduirii democrate în Franţa
nelor „Ford“, au încasat în a- lor din industria de automobile DAMASC 23 (Agerpres). — fost scînteia care a aprins fla Sprijinirea de către statele Demascînd încercările „de a
Anterior conferinţa a adoptat TASS anunţă: In legătură cu căra indignării poporului. imperialiste a învinuirilor false da vina pe comunişti pentru ul
nul 1957 ca „salariu“ peste 370 care cereau sporirea salariilor, o rezoluţie în care „condamnă cu cu privire la amestecul R.A.U timele acţiuni antiamericane îm
hotărîre ofensiva guvernului con evenimentele din Liban, Akram Josnicia agenţilor imperialiş în treburile interne ale Libanulu
mii de dolari fiecare. In acelaşi că satisfacerea acestei cereri „ar servator împotriva nivelului de Haurani, vicepreşedintele Repu tilor din Liban a ajuns insă la — a continuat Haurani — con potriva S.U.A., care au avut loc
trai al clasei muncitoare şi în blicii Arabe Unite, a declarat că un asemenea grad incit au în stituie o mărturie a cîrdăşiei în America Latină în timpul vi
timp muncitorii de la „Ford“ provoca inflaţie“. William Ford. cercările sale de a slăbi mişca tot ceea ce atinge independenţa ceput să învinuiască Republica dintre puterile imperialiste ş zitei lui Nixon, autorul scriso
rea sindicală”. şi libertatea Libanului, are legă Arabă Unită de amestec in tre conducătorii libanezi, manifesta rii subliniază că aceste acţiuni
au cîştigat numai 25 la sută sau vicepreşedintele societăţii şi fra tură de asemenea cu independen burile interne ale Libanului şi tă deschis prin trimiterea de ar sînt consecinţa directă a orien
Operaţiunile Armatei ţa şi libertatea Siriei şi prin ur să declare că R.A.U. a incitat mament în Liban şi prin ucide tării economice şi politice a cer
chiar mai puţin din ce cîştiga- tele lui Henry Ford, a primit în naţionale algeriene mare a Republicii Arabe Unite. poporul libanez la răscoală îm rea fiilor Libanului. Armele care curilor conducătoare din S.U.A.,
de eliberare De aceea, orice ameninţare a potriva guvernului libanez. care impun ţărilor din America
seră în 1956 din cauza conce 1957 un spor de salariu de independenţei Libanului consti
TUNIS 23 (Agerpres) Associ Poporul sirian din cadrul Re | >)j ;n n .f .1•. -o-v*1.**V'» iro
dierilor sau pentru că o parte 35.625 dolari. ated Press relatează că potrivit tuie o ameninţare împotriva Re publicii Arabe Unite — a de
unei declaraţii a Frontului Na publicii Arabe Unite. Neţinind clarat vicepreşedintele — res
a uzinelor „Ford“ s-a mutat în Salariile lui Ford şi Breech ţional de eliberare a Algeriei, în pectă intrutotul independenţa şi sini trimise in Liban, sînt tri
regiuni unde mina de lucru este sînt însă mici in comparaţie cu ultimele zile detaşamente ale ar seama de acest adevăr, condu unitatea Libanului. Imperialis
mai ieftină, mai ales în sud. cei 621.000 de dolari primiţi de matei naţionale algeriene de eli cătorii Libanului au transformat mul, el este acela care a semă mise de asemenea împotriva tu LOTO CENTRAL
Alte mii de muncitori de la berare au lansat numeroase ata ţara într-o bază a puterilor im nat discordia şi care în prezent turor arabilor. împotriva liber
„Ford“ vor rămîne fără lucru Harlovv Curtice, preşedintele so curi împotriva trupelor franceze. perialiste, de unde s-a răspîndit atacă unitatea poporului liba tăţii şi independenţei lor, ceea La tragerea Loto Central din
din cauza automatizării care în Potrivit declaraţiei, bazele fran o propagandă mincinoasă şi s-a nez... R.A.U. nu se amestecă în ce va avea urmări grave pentru seara zilei de 23 mai, au fost ex
Statele Unite duce la un şomaj cietăţii „Genera! Motors“, şi ceze deda Anin Azana şi Mtl- desfăşurat agresiunea împotriva treburile Libanului. Conducăto trase din urnă următoarele nouă
448.000 dolari primiţi de Tex nier au fost distruse de tocul ar independenţei Siriei şi- Egiptu rii Libanului, străduindu-se să cauza păcii şi securităţii în re numere:
melor grele ale trupelor algeri lui, iar azi — împotriva inde justifice amestecul imperialist 62, 15, 44, 89, 82, 43, 49, 23, 78
masiv. Colbert, preşedintele societăţii ene. In cursul luptelor care au pendenţei şi libertăţii Republicii în treburile interne ale ţării, au giunea Orientului mijlociu pre
avut loc între 16 şi 20 mai au Arabe Unite. Conducătorii Liba învinuit de acest amestec Repu
In comparaţie cu 1956 salari „Chayaler“. tost ucişi 147 soldaţi francezi. nului au transformat ţara in
45 au fost răniţi iar 18 au de tr-un cuib de complotişti care blica Arabă Unită urmărind
-H!5' zertat, predîndu-se Armatei al acţionează împotriva indepen
denţei şi existenţei regiunii nor prin aceasta să se salveze pe
Capitalismul american se teme de întrecerea dice a Republicii Arabe Unite. cum şi pentru cauza păcii ge- j La obiecte au eşit cîştigătoare:
ei pe baza ştirbirii independen
paşnica şi de rezultatul acesteia nerale. 34, 85, 53, 13, 8.
Un articol al ziarului „Izvestia“ cuib a n H ¦ I n
MOSCOVA 23 (Agerpres). noscîndu-se că in întrecerea din EH E
tre cele două lumi societatea
Cu cităva vreme în urmă editu nouă, socialistă, a devenit o tor »¦B B «aa[& i30ig«D i
ra americană „Doubleday and ţă puternică care merge înain
Company“ a publicat, cu autori te cu paşi gigantici inaccesibili DUMINICA 25 MAI 1958
zaţia organelor de resort, o da chiar şi Statelor Unite — ţara
re de 'seamă cu privire la sesiu capitalistă cu cel mai înalt ni SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
nea secretă a „Comitetului de vel de dezvoltare, asupra căre
dezvoltare economică“ din SUA ia s-a abătut de altfel criza eco Uciderea patriotului libanez tei, securităţii şi unităţii Libanu DEVA : Coordonate necunoscute ; „Maxim Gorki": Soldaţii; SIMERIA'f
din care fac parte 150 de per nomică. HAŢEG: Malva; ORAŞTIE: Ştrengă U lisse; TE1UŞ: Richard al III-lea !
sonalităţi suspuse din rîndurile Vfetni, a subliniat Haurani, a lui. rită; ALBA IUL1A: Căile dragostei; LONEA: Simfonia dragostei ! BARU
guvernului, Congresului, ale oa Darea de seamă cu privire la SEBEŞ: Articolul 420; BRAD: Luptă MARE: Romeo şi Julieta; ZLATNA:
menilor de afaceri şi oamenilor sesiunea „Comitetului de dez -©*- torul şi clovnul; PETROŞANI: Ciulinii Vrăjitoarea; APOLDU DE S U S : Se
de ştiinţă americani. In legătu voltare economică“ din S. U. A., Bărăganului: Epave; IL1A: Drumuri
Politica colonialiştilor americani —
o ameninţare pentru lumea arabă şi destine: HUNEDOARA: cinema renada străzii.
ră cu aceasta, ziarul „Izvestia“ scrie ziarul în încheiere, dove geriene de eliberare. DAMASC 23 (Agerpres). — pentru pace în întreaga lume. El SELEGŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO : *
scrie : deşte odată mai mult că succe CHINA NOUA anunţă: Intr-un
sele Uniunii Sovietice şi ale ce Un film asupra ororilor interviu acordat agenţiei de in a subliniat că ţările imperialiste Programul 1: 7,40 Melodii populare evenimentelor internaţionale; 10,50
Mărturisirile unor personali lorlalte ţări socialiste în între din Algeria formaţii siriene, Haurani, vice
tăţi americane cu privire la suc cerea paşnică cu capitalismul şi autorităţile libaneze au trans romineşti: 8,00 Recreaţia mare; 8,30 Transmisiune din sala Ateneului a
cesele remarcabile ale sistemu constituie un fapt imuabil pe BERLIN 23' (Agerpres). ADN preşedinte ai Republicii Arabe format Libanul intr-un centru Teairu la microfon pentru copii) 11,17 concertului orchestrei simfonice a Fi
lui social sovietic, făcute la a- care nu-1 vor putea ocoli perso a n u n ţă: Studiourile Defa din Unite, a declarat că atacul im
ceastă sesiune, ar ii fost. dc ne nalităţile burgheze de astăzi. A- Berlin au realizat împreună cu perialist împotriva Libanului şi imperialist ostil aspiraţiilor na Muzică din operete; 11,45 Revista pre larmonicii de Stat; 14,45 Gine ştie,
închipuit încă nu de mult, dar ceastă dare de seamă dovedeşte reprezentanţi ai mişcării de eli amestecul în treburile sale inter sei; 11,55 Răsună cîntecul şi jocul pe ciştigă ’ 16,00 Vorbeşte Moscova ; 16,45
în prezent ele nu mai pot fi evi şi un alt lucru — că capitalismul berare din Algeria un film docu ne sînt îndreptate împotriva Re ţionale arabe şi.intr-un focar de întinsul patriei I 14,00 Dc toate pentru Cînlă Felician Fărcaşu; 17,00 Pagini
tate. A început epoca sateliţilor american şi-a pierdut siguranţa mentar oare demască brutalită publicii Arabe Unite şi a liber comploturi împotriva R.A.U. A
sovietici, care au dovedit nete din trecut, că el „se teme de ţile săvîrşite de trupele'coloniale tăţii, independenţei şi suverani sasinarea lui Metni, care a fos! { toţi; 14,40 Muzică populară romîneas- de satiră şi umor) 17,40 Muzică de es
meinicia afirmaţiilor cu privire franceze împotriva populaţiei din tăţii tuturor statelor arabe. A- semnalul războiului civil în Li- , •ă: 19,05 Drumeţii veseli S 20,00 Teatru tradă ) 20,05 Concert de muzică popu
la superioritatea sistemului ca întrecerea paşnică şi de rezul Algeria. ceste acţiuni nu se limitează la microfon: „Nemaipomenită furtună” lară romînească: 21,55 Muzică de dans;
pitalist al „liberei iniţiative“ a- doar la Liban; ele pot să se ex ban, a arătat totodată că poporul scenariu radiofonic dc Mihail Davîdo- 22,30 Muzică din cele mai frumoase
supra sistemului economic so tatul acesteia“. Aceasta este o tindă asupra întregii lumi arabe libanez nu mai poate tolera ca operete.
cialist. A fost necesar să fio şi să constituie o ameninţare
spulberată această iluzie, recu- teamă faţă de viitor şi viitorul libertatea sa să fie înăbuşită şi glu; 21,45 Muzică de dans; 22,30 Mu BULETINE DE ŞTIRI
aparţine lumii socialiste. ca guvernul ţării sale să fie zică dc dans. Programul II s 7,00 So 6,30) 13,00) 19,00; 22,00; 23,52 (pro
transformat într-o unealtă a im lişti de muzică populară romînească; gramul l)] 7,50) 14,00) 20,00; 23,00
perialismului. 8,20 Emisiune literară) 9,50 Cronica (programul îl) .
conform aprobării Direcţiuni] Generale P J J & . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - lip a n ii: l o & g y ^ _ L e U g ! ^ . g . l fe». Mal“ - DEVA.
"Redacţia şi administraţia1 ziarului atr. 6 Marile nr, 9, Telefon: J88—189. Taxa plătită in numerar