Page 76 - 1958-05

!• H u n e d o a r u -D e v a .

PROÎ.ET ARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA ! g 'ío o o o to ú c c o so é o o o o o o ^o ec

mulsocialismului C i t i ţ i Oiemistul Mihai
pagina 2 -a Paştiu, esie tarnă-
Literatură tor la fabrica chi­
Şl A R T A mică din Ordştie.
Duminică 25 mai 1958 4 pagini 20 bani Lună de lună, el
'>OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC îşi depăşeşte cit re­
gularitate planul.
Amil X Nr. 1068 In luna trecută, a
executat cu 46 la
iFIECARE TONĂ DE OŢELj D I N A C T I V A T A TEA sută mai multe for­
(CU 40,51 LEI MAI IEFTINA: organizaţiilor de tineret. me decît prevedea
planul.

IN FOTO: Mihai

Paştiu la locul de
muncă.

Gaşolea, Partenie Petrescu şi xemplu personal 'atît în muncă, , xow-: v.<v xi&iKRjrogR
alţii. cît şi în comportare. Muncitorii vfi I V
Acţiune lăudabilă ADRIAN COSTEA l-au urmărit atent şi, căutînd să V:Pv;:x'-.L :¦
Acţiunea patriotică de reducere a preţului ţ TRAIAN CR1ŞAN fie la fel ca el, mulţi dintre a-
Un rol important în munca de ceştia ca Ene Stere, Marin Gio- H M f ii
!de cost a cuprins întreaga oţelărie Martin veche l transformare socialistă a agri­ corespondenţi cîrlău.Radu Giocoşi şi alţii au
culturii îl au utemiştii. Ei sînt devenit şi se menţin mereu frun­
- '¦ chemaţi, ca alături de comuniş­ Cu tot entuziasmul taşi. Gele mai multe lucrări de
t Acţiunea patriotică privind reducerea preţului de cost pe $ ti, să desfăşoare o muncă politi­ construcţii care se executa sub
că susţinută în rîndul ţăranilor conducerea lui Gorcioni sînt ter­
| tona de produs, pornită în cursul zilei de vineri 23 mai a.c. d e :l muncitori cu gospodărie indivi­ La chemarea organizaţiilor de minate de obicei înainte de tim­
i către oţelarii schimbului I, a găsit un larg ecou în întreaga masă î duală, pentru a-i convinge să pă­ bază U.T.M. din satele Vărma- pul stab ilit; aceasta pentru că
şească cu încredere pe calea ga, Nojag, Bocşa şi flondol, oamenii îl ascultă şi nu irosesc
t a oţelarilor de la oţelăria Siemens Martin veche a Combinatu-¦ transformării socialiste a agri­ raionul Ilia, de a participa cu nici un minut de lucru. Gă as­
culturii. tot entuziasmul la acţiunea de tăzi nu se mai face risipă de
4 Iui siderurgic Hunedoara. f împădurire, utemiştii de aici au mortar şi de cărămidă, se dato- Pe Arnpoi în sus
Tinerii din organizaţiile de răspuns cu drag. In numai reşte lui Gorcioni. El .i-a învă­
* In cursul zilei de ieri, oţelarii din schimburile II şi III, în- * bază U.T.M. din Sîrbi şi Valea cîteva zile 50 de utemişti, la ţat pe oameni să nu mai risi­
Lungă, raionul Ilia, au ţinut care s-au mai alăturat apoi şi pească mortarul sau să nu mai
i trimiţi în scurte adunări, au discutat despre însemnătatea aces-ţ seamă de acest lucru. Ajutaţi de cîţiva vârstnici’. au plantat 5.500 arunce cărămizile care se spăr­
către instructorul de partid, Cor­ puieţi pe o suprafaţă de 2 ha. geau. Pină a ajuns şă realizeze
i tei acţiuni şi au hotărît să adere la mişcarea pornită pentru re-1 nel Munteanu, ei au organizat teren din hotarul Săcărîmbului. acest lucru, nu i-a fost însă de­ ln „mocăniţa" anacronic tonei mele. De bană seamă că
S-au evidenţiat tinerii loan Po: loc uşor. Dar cu răbdarea c'are-J
ţ ducerea preţului de cost al tonei de oţel cu 40,51 Iei. ţ enaru. Aurel Mcdrea, Ljyiu Bota, caracterizează, stînd în nenumă­ contemporană cu Sputnikul, doar conştiinţa libertăţii şi. a
Sabin Fărău, Dumitru Ştef, loan rate rînduri de vorbă cu mun­ călătoream spre Zlatria, urmă- păcii, dă omului năzuinţa bine-
| Vorbitori ca Gogu Josan, şef de schimb, Ilie Milian, şef de» Magda şi alţii. citorii şi explfcîndu-Ie că risipa
pe care ei o fac duce la creşterea
* echipă în hala de pregătire a lingotierelor, Topor Loghin, Dumi-I SiMEDRU PESCARU preţului de cost al construcţiilor, rind cînd dealurile conturate lui şi frumosului. Am mers la
că statul pierde de pe urma a- de lumina apusului de soare, Zlatna pentru a urmări realiză-
jtr u Şerban, prim-topitori şi mulţi alţii, după ce au scos Ia ivea-* corespondent cestui lucru şi că chiar salariul
lor este diminuat, a reuşit. cînd lunecarea repezită printre rile în artă ale oamenilor en-
* lă noi surse de reducere a preţul ui de cost, după ce au arătat im-1 pietre a Ampoiului. Inima da tuzicişti de aci.
Felul lui de a ti, dragostea lui
?portanta reducerii preţului de cost pentru economia combinatului,^ un colectiv de agitatori din 12 faţă de muncă si de oameni ghes ochiului să desluşească Am aflat lucruri în stare să

* în cuvinte calde şi sincere au apreciat ca bună această acţiune, ho-? utemişti care in seara zilei dc îl fac pe agitatorul Gorcioni, sti­ tot mai multe imagini cu oa- intereseze şi in acelaşi timp să
25 aprilie au început să ducă meni şi locuri din ţara moţilor, impresioneze. Oamenii, după
ttărîn d să nu precupeţească nici un efort pentru atingerea scopu-ţ muncă de lămurire în rîndul ţă­
ranilor muncitori pentru a se
* lui propus. i înscrie în întovărăşirea agricolă. dar gindul zbura în vremi ră- orele de muncă se adună să

\ Prin aceasta, întreaga masă de oţelari de la oţelăria Siemens I bojite-n cronici, cu gloate obi- creeze alte fiinţe, din lumea

ţ Martin veche a combinatului este angajatăîn mişcarea patri-1 Munca lor a fost încununată de dite insă cu căpetenii uredni- teatrului. Ce-i aduce aici, decît

*otică de reducere a preţului de cost pe tona de oţel. j succes. Numai în seara aceea ei Urmînd exemplul ce. Cătam la feţele oamenilor dorinţa de a-şi înfrumuseţa via- ,
au convins un număr de 16 ţă­ tînărului agitator
rani muncitori să-şi depună ce­ cereînd să le suprapun imagi- ţa lor şi-a oamenilor, decît în - {
rerile de înscriere în întovără­
* Comitetul de partid, comitetul de întreprindere şi conduce- î nea unui IToria cu brazde a- crediniarea că teatrul e o şcoa- (

!rea combinatului, luînd în discuţie acţiunea oţelarilor au găsit-o| Printre agitatorii pricepuţi de dîncite între sprincene şi o- lă 7 {
la şantierul 6 construcţii din
* bine venită şi au chemat colectivele celorlalte sectoaredin com-| şire. S-au evidenţiat mai ales Vulcan se numără şi agitatorul braji supţi, cu ochi c!e vifor şi Cele cîteva zile petrecute la
Otto Corcioni, un tinăr maistru pumni pietroşi, dar stăruia Zlatna tni-au prilejuit o legiti-
i binat s-o îmbrăţişeze. \ utemiştii Viorel Osoianu, Moise de şantier. Gum trebuie să mun­
chipul liniştit al strănepotului, mă mindrie câ-s contemporan

Petrescu, Emil Nicula, Adrian liber şi stăpîn pe munţii lui. şi compatriot omului care-şi

cească cu oamenii, a învăţat dc mat şi apreciat de toţi acei cu Seninătatea asta mi-a amintit rostuieşte viaţa în bine şi în
frumos.
la comuniştii de pe şantier. A care munceşte. ¦. ARAMA şi mi-a confirmat rostul călă- Din „Ghidul turistic al re- \

căutat mai intîi să constituie e- corespondent giunii Hunedoara“ am aflat >

că Zlatna are 4.296 locuitori.

Pentru o recoltă bogată statului peste 12.000 kg. spanac, cea­ voluntară). In raionul Sebeş pliviiul ce­ Interesul pentru date statisti­
de legume şi zarzavaturi pă, salată, ridichi şi castraveţi. realelor e pe terminate. Praşiia po- * ce poate părea paradoxal î n ,

Timpul nefavorabil din această pri­ Fruntaşe în lucrările efectuate pînă notele de faţă. Cu toate aces­
măvară şi terenul cu umiditate mare acum sînt muncitoarele Anuţa Mun­ nimbului, cartofilor, a sfeclei de za-, tea, nişte simple cifre explicăj
nu a permis terminarea Ia timp şi în tean, Raveca Cristea şi Maria Crişan hăr şi floarea-soarelui se desfăşoară/ fapte cu semnificaţii deosebite.
întregime a lucrărilor de însămînţa- din brigada I-a.
rea cartofilor, plantarea zarzavaturilor din plin. Pînă în prezent s-au prăşit J Dintre locuitorii Zlatnei s-au
şi legumelor în G.A.S. Lăpnşnic Sec­ Paralel cu executarea' lucrărilor de
ţia Deva. Cu toate acestea, pe supra­ întreţinerea culturilor, la secţia Deva peste 1.200 ha. din aceste culturi. Pe( recrutat adori amatori, distri­
feţele care s-au pretat pentru execu­ continuă cu intensitate însăniînţarea şi
tarea acestor lucrări, muncitorii sec­ plantarea ai legume şi zarzavaturi a primul loc se situează G.A.C. Daia, buiţi în trei piese. Pasionaţii f
suprafeţelor restante. urmată de G.A.C. Miercurea, Apoldu de' calculului procentelor pot co-
Sus, Gîrbova şi Pianu de Jos. In sec­ menta ca deplin satisfăcător
’ GH. L. faptul. Eu voi adăuga un nou
torul individual fruntaşe sînt comu-; argument. La un spectacol cu (

nete Miercurea, Daia, Ludoş, Răhău şi I „Doctor xn filozofie“ am v ă z u t,

ţiei Deva au însămînţat pînă acum 25 întreţinerea culturilor Pianu. 1 ,• o sală plină pînă la refuz. A- \
ha. cu cartofi timpurii, au plantat 4 ha. FILARET CHIRUTA preciind participarea a circa
cu roşii, 4 ha. cu varză şi gulii, 10,5 SEBEŞ . (de la subredacţia noastră
400 de spectatori, înregistrăm,

ha. cu ceapă, etc. îmbucurător este cu satisfacţie dragostea şi nevf

Sporind productivitatea muncii au depăşitfaptul că pe aceste suprafeţe s-a făcut voia de artă a zlătnenilor. Dar j
asta nu e totul. Am asistat şi |
şi praşiia i-a şi că recolta se anunţă
pianul de producţie la toate sortimentelea fi bogată. la o realizare artistică bună.
Luînd măsuri corespunzătoare şi la Spectacolul cu „Doctor în^

Ml timp, conducerea secţiei, prin inginerul şi au redus preţul de cost filozofie", comedie in 4 actei
Mihoc Amos, a asigurat răsadurile ne­ de Branislaw Nuşici, m-a în-'

'Aursilfi Săbău şi Ioan Ştefan, lucrează în partida de IN FOTO: Aurel Sabau si Ioan $tefan, verificind cesare pentru întreaga suprafaţă ce ur­ credinţat că entuziasmul poa• (
frlhe automate de !a Atelierul C.F.R. triaj din Simeria. mează a fi plantată. Folosind din plin Scopul pentru care m-am de­ erau realizate în întregime, în ^ ie înfăptui lucruri emoţionante, i

Ei lucrează cu mu Ită atenţie şi dau întotdeauna lucru de diagrams de functionare a unei triple valve de tip Hil­ răsadniţele, paturile calde, recoltînd zar­ plasat la Combinatul siderurgic perioada care s-a scurs de la în- } acolo unde talentul e pus în
calitate. debrand—Knorr. zavaturile timpurii, secţia Deva a livrat Hunedoara a fost de a cunoaşte ceputul anului şi pînă acum,( valoare. Nouăsprezece am atori!

succesele pe care siderurgiştii planul a fost depăşit la toate în ale teatrului au reuşit s ă 1

combinatului le obţin in între­ sortimentele principale. Aşa, de valorifice satira suculentă a

cerea socialistă. Ca de obicei, exemplu, la ţagle şi blumuri lui Nuşici, complinind un spec- 1

î U nul d in cei m u lţi ceasta hrană asigură un spor am trecut prima dată pe la ser­ carbon, s-a dat peste plan 2.992 tacol curat.
lunar de grăsime cuprins în viciul organizarea muncii ştiind tone, la ţagle şi blumuri pentru Notelor de faţă le lipseşte
î cifre destul de mari. că de aci pot afla tot ce mă in­ relaminare 802 tone, etc.
teresează. Cînd am intrat în bi­ intenţia de analiză critică a
Dar, activitatea omului aces­ Lucruri deosebit de interesan­
spectacolului. El apare ca o

ta nu se limitează la atît. Este rou, Fam găsit pe tovarăşul te am aflat si de la serviciul realizare a unui efort colectiv,
Vlad Simion, responsabil cu în­ de vînzări. Depăşirile planului c căruia nu i-a lipsit preocupa­
Era tinăr. Abia împlinise A umblat aşa din loc în loc cele mai moderne ferme în un bun gospodar care se în­ trecerea pe combinat, totalizlnd de livrări la laminate au cres­ rea pentru calitate.
cîteva primăveri, cînd tatăl pribeag şi flămînd. unele cifre cu maşina de calcu­ cut şi ele progresiv, paralel cu
său, sărac lipit, l-a dus de mî- care se cresc mii de porci. Me­ grijeşte şi cle-ale casei. Şi-a lat. productivitatea muncii. Bunăoa­ Oricum., ei merită felicitări1
jj nă la curtea boierului, pentru ...Apoi, odată cu zorii noii seria nu-i este urltă. Dimpo­ cumpărat mobilă nouă. Are ră,- în prima jumătate a lunii pentru ceea ce au realizat, aşa
f a-l ruga pe acesta, „să-l pri~ vieţi a început să-şi găsească trivă. Deşi cîteodată se simte aparat de radio. In casă are î — Chiar acum calculez pro­ mai, s-au livrat întreprinderilor cum e drept să <-nnarcăm in-
ţ mească pe Alexandru să slu- şi el câpătii. atras de mii de fire tainice spre tot ce-i trebuie. Este mulţumit } ductivitatea muncii, îmi spune constructoare din ţară cu 92 la
el. De altfel, acesta este şi obiec­ sută mai multe laminate decît D. CĂPITANU
j jească la curte". Pentru toa- Om harnic şi cinstit, Ale­ locul natal, Alexandru nu se de locuinţa confortabilă ce i-a j tivul principal al întrecerii.
xandru, care deprinsese mun­ îndură să părăsească locul fost închiriată de către gospo- \ era planificat. (Continuare in pag. 3-a)
i tă munca lui pe un an, Ale­ ca, a găsit de lucru. S-a anga­ unde m unceşte. de atiţia ani. dăria de stat. Acum însă, are î A fost suficient să începem N-am vrut să plec fără'să cu­
xandru urma să primească un jat Înir-un loc despre care unii Aci a cunoscut primele bucurii o nouă dorinţă: vrea să aibă. 1 discuţia despre o secţie. Cîteva Cele dinţii succese
rînd de haine, o pereche de o- spuneau că „ar fi murdar“, ale muncii. Cînd prima scroafă casa lui. Pentru aceasta, a şi | cifre mi-au atras în mod deose­ nosc şi situaţia preţului de cost
deoarece toată ziua „ai de lu­ pe care a îngrijit-o a fătat 14 strîns cea mai mare parte din j bit atenţia. Discutam despre al laminatelor. Răspunsul l-am In primul schimb de.lucru din ziua
âpinci, tatălui revenindu-i o su­ secţia laminoare. In această sec-, aflat imediat de la economistul de 22 mai oţelarii de la Combinatul si­
mă care abia ii ajungea pen- cru numai la coteţele porcilor" parcei, bucuria nu i s-a putut materialul lemnos, cărămida şi f ţie productivitatea muncii in secţiei. In primele patru luni derurgic Hunedoara au topit în cuptoa­
şi clte altele nu spuneau des­ măsura. Asemenea unui copil o parte din ţiglă. primul trimestru al anului a ale anului, laminatorii au reali­ rele oţelăriei Martin şi electrică ce.a
f tru un kilogram de ţuică. Ale- a sărit în sus, apoi a dat fuga In tro confidenţă, Alexandru sporit faţă de plan cu 3,25 ia zat din reducerea preţului de de-a 10.000 tonă de oţel realizată a-
sută, în luna aprilie a înregis­ cost o economie de 639.267 lei. nul acesta peste prevederile planului.
» xandru Butt a rămas la curte. pre meseria de porcar. trat o creştere de 8,97 la sută,
iar în primele 18 zile ale lunii Notiţele pe care le luasem cu Succesul repurtat de oţelarii hunedo-
k Dormea în grajd şujMte slugi, Butt ne-a destăinuit cîteva din mai, productivitatea realizată a privire la întrecerea laminato- reni se datoreşte aplicării ta toate cup­
* minca ce putea, în ti$j.p ce bo­ fost mai mare cu 12,38 la su­ rilor le-am complectat în biroul toarele a iniţiativei de sporire a pro­
cele mai mari bucurii ale sale: tă decît cea planificată. organizaţiei de partid şi a co­ ducţiei de oţel pe metru patrat vatră
mitetului de secţie de la lami­ dc cuptor şi zi calendaristică cit şi
ierul Zatoreschi plimba, OAMENI AII Z IL E L O R N O A S T R E prima mare bucurie a simţit-o Pornind de la aceste cifre am noare. De aci am aliat că lami­ preocupării pentru reducerea timpului
atunci cînd boierul Zatoreschi + aflat că creşterea progresivă a natorii muncesc hotărâţi să men­ de elaborare a şarjelor. De la în­
burtă plină, peste întinsul mo­ productivităţii muncii a dus la ţină pe mai departe steagul' ceputul anului şi pînă- acum au fost
şiilor, ori se desfăta în cabare- Dar, vorbele au rămas în la director spre a-i spune ma­ a fost alungat din sat. A doua ţ obţinerea unor succese de sea­ roşu de fruntaşi pe ramură, ca­ elaborate 435 de şarje rapide. In a-
turi. şi baruri la oraş. Şcoală vint. Alexandru Butt nu le-a rea veste. atunci cînd a fost angajat I mă în sporirea producţiei. Este re ’l-au primit la începutul anu­ celaşi timp productivitatea muncii a
a învăţat trei clase. Pe apuca­ luat în seamă. El prinsese sen­ muncitor la gospodăria de stat. suficient de amintit că între 1 lui. Nu a fost uşor însă să aflu crescut cu 7 la sută.
te. sul unui mare adevăr: nu era Apreciat ca om conştiincios, A treia, cînd în 1957 partidul ianuarie—19 mai, laminatorii de care sînt fruntaşii întrecerii,
porcar la curtea vreunui boier. îngrijitorul de porci a cunos­ şi guvernul ţării noastre, i-au la Hunedoara au dat în plus fiindcă toţi muncesc cu acelaşi Consumurile specifice de materii pri­
Intr-o zi a apărut furios bo­ Era angajat muncitor la gos­ cut alte şi alte succese. Omul acordat „Medalia muncii“ pen­ peste prevederile planului 5.610 elan. Pină la urmă mi s-a spus me, ca şi unele cheltuieli de fabricare
ierul Petru Zatoreschi şi pro- podăria agricolă de stat din necăjit de pe vremea boierului tru rezultatele obţinute. tone laminate de bună calitate, că cele mai însemnate succese a oţelului au fost de asemenea reduse
ţăpindu-şi mîinile în şolduri a Orăştie. îşi aduce adeseori a- Zatoreschi, acum iubeşte mun­ ceea ce echivalează cu o garni­ le-a obţinut schimbul condus de fată de prevederi. Ca rezultat produc­
ţipat in gura mare : „Să plecaţi minte de vorbele unor bătrîni ca, îndrăgeşte avutul obştesc. Acum ? tură de tren formată din 374 comunistul Gheorghe Andrăşes- ţia de oţel realizată în primele 4 tuni
de la uşa mea nepricopsiţilor / cu care slujise pe vremuri la Şi munca lui astăzi este răs­ Nu putem trece cu vederea de vagoane, a 15.000 kg. fie­ ale anului la cuptoarele Martin costă
Duceţi-vâ in altă parte! M-am curte: „măi Alexandre, atunci plătită cu prisosinţă. Realiza­ emoţia lui Alexandru B u tt: cu, brigada de tineret a lui Va- cu 1.529.261 Iei mai puţin decît era
cînd ştii că grijeşti pentru ti­ rea unui salar de aproape stagiul de candidat i-a expirat care vagon. sile Sireţchi, macaragiul de şar­ planificat.
săturat de voi, mama voastră ne, pentru cei care sînt ca şi 1.100 lei în fiecare lună nu-i şi ¦în curînd va fi primit în rîn- Dornic să cunosc şi alte as­ jate Ioan Ioneşcu, utemistul
de golani!". tine, să pui toată inima. Ori­ lucru puţin. Tocmai de aceea, durile membrilor de partid. Constantin Pricop, manevrant la Cu cele mai de seamă realizări se
care meserie ţi-ai alege-o dacă munca .lui se ridică la nivelul Acesta este omul care acum pecte din întreprindere, am tre­ cajele pregătitoare ' finisoare, remarcă oţelarii d in . schimbul tinere­
Furios că in noaptea 'prece­ ţi-e drag de ea are părţile fru­ celor mai înalte cerinţe. Boxele 13 ani, mînat de sărăcie, a cut apoi pe la planificare. De Gheorghe Iacob, prirn-manevrant tului condus dc prim-maistrul Gogu
moase şi îţi dă mulţumirea pe porcilor pe care le îngrijeşte plecat din comuna Tetechia, Josan. de ta oţelăria Martin şi echi­
dentă a pierdut o sumă fru­ care numai atunci o poţi avea Alexandru Butt sînt curate. raionul Aleşd, regiunea Ora­ aci am aflat că spre deosebire la caia de blocuri şi alţii. pele de oţelari conduse de prim-ţopi-
muşică de bani la cărţi, boie­ cînd ţi-ai făcut datoria de om". dea. de anii trecuţi, cînd la unele torii Dumitru Şerban şi Traian Btldea,
rul i-a alungat de la curte pe Hrana dată în cantităţi calcu­ De griji a scăpat. In casă sortimente sarcinile de plan nu " A. ZAHAR1E
toţi. Ştia el că afară la poartă Este îngrijitor la ferma creşte belşugul. Munca lui şi
aşteptau alte guri flărrunde să late raţional şi da timp, asigu­ a tuturor celor care muncesc

lucreze pentru nimica toată „la

curte“. De atunci Alexandru

Butt a plecat, peregrin, să-şi din cadrul gospodăriei de ră creşterea greutăţii prevâzu- cinstit esie apreciată.

caute alt rost. stat din Orăştie, una din >tă la porci, ba mai mult, a- N. CAZAN y-*4¦4

»«•sriiîri'TiictTirvitefititiîT C197ÎJT*. i «iiece«