Page 78 - 1958-05

tfft 1068
V ilA T A PÍE P A R T I D
Primirea;i educareacandidaţilordepartid
sarcină demare răspundere j |
Munca politică şi organizatorică, des­
făşurată de organizaţiile de bază din
întreprinderile existente la Barza şi Ciu- minerul Gheorghe Stanciu, membrul de
rabarza, raionul Brad, pentru primirea
'ie noi membri şi candidaţi de partid,
a începui să se îmbunătăţească spie
sibşitul anului 1956.
Prin analiza făcută la sfîrşitul anu­
lui 1957 de către biroul Comitetului ra­
ional de partid Brad, Comitetul de par­
tid Barza a primit un sprijin preţios
în îmbunătăţirea muncii de primire de
candidaţi si noi membri de partid.
Faptul că de atunci s-au obţinut re­
zultate pozitive poate fi oglindit prin
cîteva cifre grăitoare. In anul 1956 din
întreprinderile cuprinse în raza de ac­
tivitate a Comitetului de partid Barza
s au primit un număr de 76 de candi­
daţi de partid ceea ce înseamnă că lu­
nar s-au primit în medie 6-7 tovarăşi.
Pe de altă parte proporţia minerilor şi
muncitorilor care lucrează nemijlocit în
producţie, primiţi candidaţi şi noi mem­
bri de partid, nu depăşea mai mult de
65 la sută. Incepînd din ultimele luni
ale anului 1956, situaţia s-a schimbat
mult in bine. In anul care a urmat
— 1957 — s-au primit peste 200 can­
didaţi, iar în primele trei luni ale a-
cistui an aproape 100 candidaţi nci.
Rezultă deci că la ora actuală, media
celor primiţi, faţă de anul 1956, a cres­
cut de aproape 5 ori. Şi) ceea ce tne-
rită a fi subliniat este că acum pro­
centul de mineri şi muncitori a ajuns
la peste 96 la sută.
lată cum au reuşit organele şi or­
ganizaţiile de partid de la întreprinde­
rea minieră Barza, de la Atelierele
centrale, Uzina electrică şi de la Uzina
de preparare să obţin? acesie rezultate.
După analiza făcută de către biroul
Comitetului raional de partid, Comite­
tul de partid Barza a indicat tuturor
organizaţiilor de bază să analizeze şi
ele în adunări generale felul cum se
desfăşoară munca de primire de candi­
daţi şi nci membri de partid pentru a
stabili ce posibilităţi sînt ca această
muncă să fie îmbunătăţită. Hotărîrile şi
măsurile adoptate atunci de organiza­
ţiile de bază au dus la lichidarea în
mare parte a practicii dăunătoare care
exista de a lăsa ca această muncă să
se desfăşoare de la sine. Cu prilejul
adunărilor generale a reieşit că tn fie­
care întreprindere există un număr !mare
de mineri şi muncitori care sînt a-
taşaţi partidului, care doresc să devină
candidaţi de partid şi că deci, obţinerea
de succese în această direcţie depindea
doar de îmbunătăţirea muncii politice.
Un factor deosebit
de însemnat
In unele organizaţii de bază munca
de primire a candidaţilor şi membrilor
de partid s-a îmbunătăţit datorită mai
ales faptului că normele leniniste ale
vieţii interne de organizaţie au început
să fie aplicate cu mai multă consec­
venţă. Iată un exemplu grăitor în a-
ccastă privinţă. In organizaţia de bază
de la mina Valea Morii — sectorul
Valea Arsului, (secretar Leontin Ma­
cra) pînă în ultimul timp doar o mică
parte din membri de partid de aici a-
veaii sarcini concrete. Comitetul de par­
tid s-a ocupat în mod deosebit de îm­
bunătăţirea muncii în acest domeniu,
astfel că în prezent majoritatea mem­
brilor de partid au sarcini concrete fie
legate de procesul de producţie, fie de
a se ocupa de pregătirea şi educarea
celor mai înaintaţi muncitori pentru a
deveni candidaţi de partid sau alte sar­
cini politice. De pildă, comunistul Au­
SMŞTISNJÂHE
O O O O O O < 0 < 0 O P O O 0 O O < 0 V O O O C OOOOOOOOOOOOO^
\ Inircpi iudei ile, pot acorda
burse pentru a urma studii în
institutele tehnice de învăţămînt
superior :
— Absolvenţilor şcolilor !eb-
nice de maiştri, care s-au califi­
cat printre primii atît în şcoli
cit şi la examenul de absolvire
şi au promovat examenul de
diferenţă faţă de şcolile medii
de cultură generală.
— Celor mai buni maiştri din
producţie, care au absolvit şcoli
organizate în marile întreprin­
deri, care au fost echivalente
cu şcoala tehnică de maiştri.
— ATaiştrilor şi muncitorilor
calificaţi care au absolvit o
şcoală de învăţămînt mediu- şi
au cel puţin 2 ani de producţie.
— Alai pot candida fiii mun­
citorilor din întreprinderea res­
pectivă dacă îndeplinesc urmă­
toarele condiţii de studii:
— sînt absolvenţi ai unei candida fii de muncitori şi de b) Diploma de maturitate — un examen clinic (boli in- răşeneşti.
rel Doţiu a primit sarcină din partea
organizaţiei de bază să se ocupe de
partid Nicolae Lazăr, să pregătească pe
minerul Petru Dineş în vederea intrării
lui în rîndul candidaţilor de partid,
sarcini pe care aceştia le-au dus cu
succes la îndeplinire. Alţi membri de
partid au primit sarcina să se ocupe
de bunul mers al muncii sindicale, al
gazetelor de perete, să îndeplinească
muncă de propagandist, etc. Mai mult
decît în trecut, acum se cere părerea
membrilor de partid şi a muncitorilor
fără de partid în rezolvarea unor pro­
bleme importante. Toate acestea au fă­
cut să crească autoritatea organizaţiei
de bază, rolul comuniştilor în viaţa
sectorului şi au dus la activizarea u-
nui mare număr de muncitori
fără de partid. Din rîndul a-
cestora, organizaţia de bază a selec­
ţionat pe cei mai buni şi i-a primit în
rîndurile candidaţilor de partid. Mun­
ca politică şi organizatorică ce se duce
acum de către această organizaţie de
bază a făcut posibil ca lunar să se
primească în rîndul candidaţilor de par­
tid 5-6 muncitori, pe cîtă vreme, în
trecut, mai precis pînă la începutul a-
nului 1957, n-a fost primit nici unul.
La indicaţia Comitetului raional de
partid, Comitetul'' de partid Barza a or­
ganizat periodic adunări ale activu­
lui de partid în care organizaţiile de
partid au prezentat informări asupra
modului in care au muncit pentru pri­
mirea de candidaţi şi membri de par­
tid, arătînd ce metode au folosit pentru
obţinerea unor rezultate pozitive. Ase­
menea adunări au constituit un bun
prilej de generalizare a experienţei îna­ tid îi ajută în îndeplinirea lor. Unele
intate.
Unele m ăsuri care s-au
dovedit a fi eficace
La succesele dobîndite pe linia pri­
mirii de noi membri şi candidaţi de
partid a contribuit în bună măsură şi
faptul că comitetul de partid şi-a îm­
bunătăţit permanent stilul său de mun­
că. Pentru îndrumarea concretă a or­
ganizaţiilor de bază, membrii comite­
tului au fost repartizaţi pe fiecare or­
ganizaţie în parte. Aşa de exemplu, tov.
Petru Fodor a fost repartizat să răs­
pundă de organizaţia de bază de la a-
telierul mecanic şi antezdrobitor, Re-
mus Dan de organizaţia de bază de la
Uzina electrică, Gheorghe Duma de or­
ganizaţia de bază de la mina Musariu,
Ioan Sîrbu de organizaţia de bază
de la Uzina de preparare şi magazia
centrală ş.a.m.d. In aceste sectoare şi
întreprinderi ei au studiat condiţiile
concrete, apei au stat de vorbă cu
membrii birourilor organizaţiilor de
bază şi cu membrii de partid care se
ocupă de pregătirea unor muncitori
înaintaţi pentru a deveni candidaţi de
partid. In aceste discuţii au împărtăşit
metodele bune folosite de unele organi­
zaţii de bază şi au ajutat birourile or­
ganizaţiilor de 'bază să aplice aceste
metode.
Poate fi luat ca exemplu organizaţia
de bază de la mina Aăusariu II, (se­
cretar Nicolae Stanciu), una din cele
mai mari organizaţii de bază. De aici,
sub îndrumarea comitetului de partid,
s-au primit pînă acum un număr de 55
candidaţi, toţi provenind din rîndul mi­
nerilor şi muncitorilor direct produc­
tivi. O bună muncă a desfăşurat în a-
ceastă direcţie şi organizaţia de bază
privind acordarea burselor de studii de examen de stat pentru absol­ prezenta dovada de repartizare
şicătre întreprinderile socialiste
e x e c u t i v al Statului popular regional reşti, diploma de absolvire şi a- î) Recipisa de plată a sumei
şcoli de cultură generală şi au
promovat examenul de maturi­
tate.
— sînt absolvenţi cu examen
de maturitate ai şcolilor pentru
tineretul muncitoresc şi sătesc,
ai şcolilor muncitoreşti serale,
sau fără Irecvenţă.
— sînt absolvenţi cu examen
de diplomă ai şcolilor medii teh­
nice, ai şcolilor pedagogice sau
posesori ai diplomei de examen
de bacalaureat.
— De asemenea, pot candida
maiştri care îndeplinesc condi­
ţiile prevăzute în H. G. M.
1434/1956 şi nr. 882/1957, dacă
sînt absolvenţi ai şcolilor de
maiştri şi au promovat exame­
nele de diferenţă pentru absol­
virea şcolii medii.
La concursul de burse acor­
date de comitetul executiv al
Sfatului popular regional pot a) Certificai de naştere;
DRUMUL SOCIALISMULUI
de la Atelierele centrale (secretar Ioan
Vîlcan) de unde s-a primit în rîndurile
candidaţilor de partid un număr de 83
muncitori dintre care mare parte sînl
femei, fruntaşe în producţie.
Cea mai indicată metodă
Trebuie subliniat faptul că metoda
care a dat cele mai bune rezultate şi
care este folosită acum de toate orga­
nizaţiile de bază este aceea 3e a !munci
cu oamenii. Acolo unde membrii de par­
tid care s-au achitat de sarcina în ­
credinţată, aceea de a se ocupa cu
grijă şi cu răbdare de pregătirea po
litică şi ideologică a muncitorilor îna­
intaţi în vederea intrării lor în rîn
durile candidaţilor de partid, s-au ob­
ţinut succese remarcabile. In organiza
ţia de bază de la atelierele centrale,
peste 30 membri de partid se ocupă
de educarea unor muncitori care au
perspectivă să devină candidaţi. Tov.
Gh. Farcaş s-a ocupat de pildă de lă
cătuşii Ioan Matei, Avram Lungu şi
Rcraulus Banciu. Timp îndelungat a-
cesta i-a ajutat să se perfecţioneze în
meserie, s-a ocupat de ridicarea nivelu
lui lor cultural şi politic. Ioan Matei,
Avram Lungu şi Romulus Banciu au
devenit candidaţi de partid. Acum co­
munistul Gh. Farcaş se ocupă de pre­
gătirea acestora pentru a intra în rîn
durile membrilor de partid. Exemple de
acest fel a- putea fi date încă multe,
pentru că mulţi sînt de fapt şi eo
muniştii care au muncit tot aşa de
bine ca Gh Farcaş.
N-a fost neglijată nici
problema educării
Ţinînd seama de faptul că munca or­
ganizaţiilor de partid nu se termină
odată cu primirea candidaţilor de par­
tid, comitetul de partid Barza a pus
un accent de seamă şi pe educarea can­
didaţilor în vederea intrării lor în par­
tid. Ca primă măsură luată în această
direcţie a fost aceea că toţi candidaţii
de partid au fost încadraţi în diferite
forme ale învăţămînlului de partid
printre care şi cercuri de studiere al
Statutului P.M.R. Pe de altă parte,
candidaţilor de partid li se repartizea
ză sarcini concrete, iar membrii de par
organizaţii de bază ca cea de la Mu
sariu II, de la Uzina de preparare, de
la Atelierele centrale Gurabarza, stabi
lese chiar în şedinţa de primire a can­
didaţilor în ce direcţie are ace),sta mal
multă nevoie de ajutor şi numesc mem
brul de partid care să-l ajute. Ga o
metodă bună pe care o- folosesc orga
nizaţiile de bază de aci în vederea e
ducării candidaţilor de partid este şi
aceea că periodic se organizează con
ferinţe cu prilejul cărora candidaţii de
partid iau cunoştinţă despre lupta
partidului nostru, despre politica des­
făşurată de partid.
Este necesar să arătăm însă, că deşi
s au obţinut rezultate în această mun­
că, organizaţiile de bază de aici s au
ocupat în prea mică măsură de redn
cerea stagiului de candidat, celor care
provin din rîndul muncitorilor cu e ve­
chime îndelungată şi care, prin felul
cum au muncit, au dovedit că merită
să devină candidaţi de partid. Slaba
preocupare în această direcţie este do­
vedită de însăşi faptul că numărul ce
lor cărora li s-au redus stagiul de can­
didat pînă în prezent este cu totul sub
posibilităţile ce există aici.
V. PÎTAN
comitetul tificatul de absolvire pentru ab­ vada efectuării stagiului în cîm-
solvenţii facultăţilor muncito­ pnl muncii.
ţărani muncitori ai căror părin­
ţi iucrează în regiunea respec­
tivă în întreprinderi socialiste
(industriale sau agricole, în
gospodării agricole colective,
precum şi acei care lucrează în
cooperative Sără să fi lost pa­
tron).
Pentru candidaţii fii adoptivi
sau înfiaţi nu se ia in conside­
rare ocupaţia părinţilor adop­
tivi sau înîietori.
Candidaţii la concursul de
burse, acordaţi de întreprinderi
vor depune cererile înscrise la
întreprinderile respective, iar
pentru bursele acordate prin
sfatul popular regional la se­
cretariatul comitetului executiv
al Sfatului popular regional.
Cererile se depun pînă la 1
iulie şi vor li însoţite de urmă­
toarele acte :
În curirid, pe ecranele cinematografelor din regiunea
noastră, va rula filmul
O PRODUCŢIE í STUDIOURI .MOSflUi#
w m it
Realizat in factura unui film de aventuri, care captivează ţ nule tm S c a p i n d e Mohere. rm ja realizării unui specta- \
şi emoţionează spectatorii, filmul in culori „Verstele de foc“, j Şi^ aici am intilrut aceeaşi nv- ^ un( care va da satisfac-1
operă a regizorului Samsonov, este o nouă şi valoroasă produc­
ţie artistică a cinematografiei sovietice.
N o te d e la exp o ziţia şcolarilor din Deva I jenaru, animatorul echipei, şi\
Zilele trecute, cu ocazia cer­
cului pedagogic ce a avut loc
la şcoala medie Decebal din
Deva, s-a deschis o reuşită, ex­
poziţie organizată de cadrele di­
dactice şi elevii claselor I—IV.
Nenumăratele obiecte expuse pe
clase, denotă atenta preocupare
a învăţătorilor pe linia promo­
vării politehnizării învăţămînlu-
lui şi a dezvoltării gustului ar­
tistic printre cei mici.
Elevii clasei I. A şi I. B, pre­
zintă pe peretele sting al expo­
ziţiei îndoituri de hîrtie, decu­
paje de atenţie, lucrări în plas­ Pentru aplicaţii ale cunoştin­ nunate condiţii artistice cusături j desfăşoară Ia Zlatna. Simpla î
tilină, lucrări In lemn, etc. Ca-
ielele de clasă ale elevilor vor-
besc elocvent despre saltul caii-
tativ de la o zi la alta a cunoş
Unţelor elevilor şi a felului cum
îşi păstrează şi-şi îngrijesc ca­
ietele.
Pentru cunoaşterea temeinică
a diferitelor litere din alfabet,
elevii au întocmit caiete pe li-
tere, culegind din diferite publi-
caţii şi tipărituri caracterul scris
în diferite condiţii şi în cadrul
feluritelor combinaţii. Deosebit
de preţioasă, această metodă du­
I Editura de stat pentru literatură politiei a apărui:rce la fixarea temeinică în me­
moria elevilor a literei învăţate.
Pe locul ce li s-a rezervat
în expoziţie, elevii clasei a TI-n
expun şi ei îndoituri în hîrtie,
mult mai complicate ca ale cla­
sei I, diferite lucrări din lemn,
mulaje în plastilină, simple fi­
guri geometrice în spşţiu şi alte
lucrări executate din hîrtie şi
demîcarton. Elevele expun cusă­
turi cu aţă pe pînză, deosebit
de frumos executate.
Din lucrările executate de că­
tre elevii clasei a IlI-a, amin­
tim ca interesante aplicaţiile in
hîrtie şi îndoiturile. Ca aplicaţii
in lemn în urma lecţiilor preda­
te în clasă, elevii au executat şi
expus citeva bule de zidărie (ni­
vele de apă), prinse în cadru de
lemn. Tot din lemn sînt execu­
tate cărucioare, jucării, port-şer-
veţele, etc. Din frunze uscate,
sînt executate desene aplicate în
diferite nuanţe. La această cla­
să găsim expuse croşetării, cu­
sături migăloase pe pinză, ca­
iete de geografie, hărţi geogra­
fice executate in plastilină etc.
pentru absolvenţii şcolii de cul­ terne, ORL, oftalmologie, chi­
tură generală, diploma de teh­ rurgie şi neurologie).
nician pentru absolvenţii şcoli­ e) Absolvenţii şcolilor medii
lor medii tehnice, diploma de tehnice şi ai şcolilor tehnice vor
venţii şcolilor pedagogice, cer­ în învăţămîntul superior sau do­
deverinţă tip examen de dife­ de 5 lei pentru înscrierea Ia
renţă pentru absolvenţii şcoli­
lor de maiştrii şi pentru maiştri
care au absolvit şcoli organi­
zate pe lingă marile întreprin­
deri, care au lost echivalente cu
şcoala tehnică de maiştri.
c) Adeverinţe eliberate de în­
treprinderi sub semnătura direc­
torului, iar pentru cei cu domi­
ciliul la sate de comitetele exe­
cutive ale sfaturilor populare
locale sub semnătura preşedin­
telui, prin care să se dovedeas­
că ocupaţia din trecut şi pre­
zent (ce munci au îndeplinit
şi ce avere au posedat sau po­
sedă), a părinţilor şi a candida­
ţilor dacă e cazul.
d) Certificat de sănătate cu-,
prinzînd obligatorii următoarele
examene medicale:
— microradiografia sau ra­
dioscopia pulmonară ;
— reacţia WASSF.RMANN : mînt şi cultură raionale şi o-
E normal să expună cele mai
multe şi mai felurite lucrări e-
levii clasei a IV-a. In urma lec­
ţiilor de geografie, în orele de
lucru manual, elevii au executat
figuri geometrice plane şi cor­
puri geometrice. Ca aplicaţii la
lecţiile de fizică, s-a executat
construirea miniaturală de cabi­
ne de transformatoare electrice,
locuinţe şi străzi iluminate cu
becuri de 3 volţi, exemplificând
circulaţia curentului electric în
circuit închis. •
ţelor de ştiinţele naturii au fost
executate şi expuse tablouri in-
tuitive cu seminţe, metale fie-
roase şi nefieroase, herbare, etc.
Pe pereţi sînt prezentate nume­
roase hărţi geografice desenate
sau lucrate în plastilină, repre-
zentînd relieful şi bogăţiile pa­
triei, etc. Sînt deosebit de in-
teresante hărţile istorice privind
luptele lui Ştefan cel... Mare,
hărţi executate de elevul Vasile
losef Diefzgen : SCRIERI ALESE
Volumul de „Scrieri alese“ cuprin­
de lucrările „Esenţa muncii cerebrale“, a secolului trecut, care nu s-a limi­
„Achizitul filozofiei“ precum şi cîteva tat la lupta practică ci s-a ridicat
articole. losef Dietzgen (1828—1888),
meseriaş tăbăcar, a fost un înflăcărat
militant al mişcării muncitoreşti din
Reînnoiţi-vă
abonamentele
LA REVISTA
IP A\ I 4
c w in u A
i9NCEMM69L<(m
PE ANUL 1958
Costul unui abonament pe
'6 luni este de 11 lei.
Abonamentele se primesc
de către difuzorii de presă
1din întreprinderi, instituţii şi
de Ia sate, secţiile de difu­
zare a presei şi de către fac­
torii şi oficiile poştale.
concursul de burse.
g) 2 fotografii 6/9.
Cei ce nu depun toate actele
specificate mai sus pină la 1.
iulie nu vor li admişi la con­
curs.
In timpul concursului, can­
didaţii vor avea asupra lor bu­
letinul de Identitate.
Pentru cei ce doresc să can­
dideze la concursul de burse
prin întreprinderi şi sfatul popu­
lar regional şi îndeplinesc con­
diţiile arătate mai sus se vor
organiza centre de consultaţii
ce vor funcţiona pînă Ia 1 iu­
lie şi, în continuare, cursuri de
pregătire pentru admiterea în
facultate. Cererile se depun pen­
tru participarea la aceste
cursuri, la secţiile de învăţă-
Pac?. 3
Pe Ampoi în sus
(Urmare din pag. I-a) tate neîntreruptă din anul 1950. •
Intre realizările acestei echipe ţ
î terpretarea firească, nuanţată sînt înscrise „Revizorul" şi »
i şi plină de umor a unchiului „Căsătoria" de N. Gogol, „O |
* Blagoe, muzicalitatea vocii şi noapte furtunoasă“ şi „D-ale 4
f prospeţimea obrazului Slavkăi, carnavalului“ de l. L. Caragia- ¦
ţ prezenţa scenică a lui Milorad le, „Georges Dandin" de Mo-1
i şi efortul in realizare a lui Ji- Here şi altele. t
t nota. , . ., /n compoziţia colectivului j
„Doctor În filozofie a fost participă, cu aceeaşi însufleţire |
prezentat^ sub auspiciile corni- muncitori, tehnicieni, ingineri i
tetului sindical al întreprinde- şi funcţionari, tineri şi vîrst- ?
rii „Gh. Doja“ şi al căminului nici, care colaborează cu ace- j
cultural. La activul său colecti- eaşi pasiune. Deşi sînt privaţii
vul acesta, caracterizat prin dg COndiţii normale de lucru, ¦
sudură şi entuziasm, are insă au f0fuşi un înţelegător spri- t
şi alte realizări meritorii. ^ _ jin din partea comitetului sin- !
in acelaşi timp am urmărit dical s[ a conducerii uzinei. ¦
ş/ repetiţiile altui colectiv artis- ]n stadM ^ carg t-_am *
tic, acela al Jzinei metalo-chi- interpreţii „Vicleniilor î
mice care pregăteşte Vide- ^ s in„ îndreptătesc spe. \
| nă, aceeaşi pasiune şi o activi- dg specfatorilor zlătneni. Am re- T
.4 » - 4 . . 0 . .<?. -O - |.4 ff**'0 j marcat vioiciunea lui Scapin ţ
» in persoana tov. Eugen Pătrin- j
\ preocuparea pentru expresivi- i
j tate a Hyacintei, interpretată î
„ .... . . . * de tov. Grava Verona. Distri-l
d°d d Ca 1 m , reî'en a i buţia este potrivită si prezin-
R.P.R. executata de elevul Do- M ' 0 lig în 'realizarea]
rin Certejan. i snectacolului
Mai sînt prezentate nave din T Am uăzut' si a treia ^ ie s ă i
lemn cu acţionare mecanică (re- | ^ cadml căminului culturali
sort de cauciuc, aburi, etc.), i, din Zlatna, tinerii se pregătesc \
Deosebit de talentat s-a dovedit * să participe la fazele celui !
a fi elevul Ion Crişan prin exe- ^ de-al V-lea Goncurs al echipe- j
cuţia în piatră de calcar a unor j ior artistice de amatori, unde I
figurine şi gravuri, de asemenea *vor să prezinte piesa „Elena“ \
elevul Trif Norbert prin mode- t de Horia Lovinescu.
larea in plastilină a unei măşti j Geea ce trebuie insă retinut, ,
şi elevele ce au executat in mi- ^ este activitatea deosebită ce se f
şi dantele. j relatare a acestor aspecte seu -|
Deosebit de instructivă, expo- j teste de alte comentarii şi im- j
ziţia se bucură de aprecierea * pune admiraţie. Mai mult, ea !
nenumăraţilor vizitatori. Suge­ poate servi de exemplu.
răm Secţiei de învăţămînt şi Pe drum, la reîntoarcere, ple- î
cultură regională (poate le este cat in noapte cu trenului, am ţ
deja în intenţie) să organizeze trecut in revistă toate impre­ Í
o expoziţie pe plan regional cu siile celor cinci zile petrecute
cele mai bunelucrări ieşite din t printrezlătneni şi ele m-au o- j
miinile gingaşeşi ingenioase j bligat laînsemnarea notelor j
ale elevilor. f de faţă. |
C. S. *
Germania în cea de a doua jumătate letariatului. El avea un profund dis­
preţ pentru „partidul de mijloc”, pe
ai cărui adepţi îi numea „şarlatani
în scrierile sale la un înalt nivel obsedaţi de patima compromisului”.
teoretio. Un accent deosebit a pus Dietzgen pe
El a reuşit să ajungă, independent problema partinităţii în filozofie.
de Marx şi Engels, Ia unele conclu­
zii filozofice materialist-idealiste. Vor­ Dietzgen şi-a îndreptat atenţia prin­
cipală spre problemele procesului cu­
bind despre scrierile lui Josef Dietzgen, noaşterii. El a studiat această 'emă
Marx spunea că „au multe lucruri re­ în polemici cu filozofii idealişti şi cu
marcabile şi, ca produs de sine stă­ reprezentanţii materialismului vulgar.
tător al unui muncitor, chiar admi­
rabile”. Limbajul plastic al lui Dietzgen —
Engels l-a numit „un mare talent sti­
Unul din marile merite ale 'ui J. listic” — face lectura volumului deo­
Dietzgen este acela că a subliniat ne­ sebit de aleasă.
cesitatea unei filozofii proprii a pro­
252 pag. 10 lei
Grupul Şcolar Minier Petroşani aduce la cunoştinţa absolvenţilor foste.1
lor Şcoli Medii Tehnice de Gărbune că s-a aprobat o nouă sesiune pentru
susţinerea proiectelor de diplomă în perioada 1-15 septembrie 1958.
Totodată se face cunoscut absolvenţilor care au susţinut proiectele de
diplomă, că pot ridica diplomele în flecare luni între orele 12-15.
mm
lllltlü ff
V>'-'
" s S 'í >1
:-y.-:v:<;X-XLXv SE APROPÍE
iii# : “I iunie
Z i ua
Infernafionaîă
a C opiiuiui
. !f ' " - U - -a-
(Sdnfecţii; jucării, cadouri utile şi frumoasă pentru cei
mici găOiii la
Magazinele cooperativelor de consum.
a v ci'* * > .’3 W . -w .i _ . . _,>*j**j * . ' L j r - r i t u : ».ti;