Page 79 - 1958-05
P. 79
p a<7. fi D RV M üh SÖßlALISM U LU! Nr. 1068
3SSKQBE59B!
Ira. • juAiXrrvde slAnl • xdtlrra ie s l i r i • JxLtiraeJbs stirX - Vizita preşedintelui Finlandei
la M o s c o v a
MOSCOVA 23 (Agerpres). — TASS anunţă : In dimineaţa
zilei de 23 mai, la Kremlin a avut Ioc o întîlnire a preşedintelui
Republicii Finlandeze, Urho Kekkonen, cu conducătorii sovietici,
împreună cu preşedintele Kekkonen, Ia întîlnire au participat oa
meni de stat şi activişti pe tărîm social care au sosit împreună
cu şeful statului finlandez din Helsinki.
Din partea sovietică Ia întîlnire au participat Nikita Hruş-
P ciirii încetarea experienţelor E vo lu ţia even im en telo r ciov, Aleksei Kiricenko, Frol Kozlov, Anastas Mikoian, Kliment
c i bombe cu hidrogen Voroşilov, Andrei Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al
DIN FRANŢA ŞI ALGERIA U.R.S.S., Ivan Kabanov, ministrul Comerţului Exterior al
LONDRA (Agerpres). * pe bord bombe cu hidrogen. U.R.S.S.
La 21 mai conferinţa anuală Cele 1500 de delegate la
•9-
a corporaţiei cooperatiste a fe- conferinţă au declarat în unani-
meilor, care se desfăşoară la mitate că guvernul trebuie să Scopul reorganizării forţelor
Blackpool, a cerut guvernului renunţe la hotărîrea sa privind
englez să înceteze imediat ex- amplasarea in Anglia de baze La Alger s-a constituit Salan a cărui „lealitate” faţă de re generalul nu ar fi refuzat revendicînd armate ale S. U. A.
un „guvern“
perienţele cu bombe cu hidrogen pentru rachete şi să lichideze publică a fost mereu subliniată de pre în aceiaşi timp din nou puterea.
Vineri s-a constituit ia Alger aşa-
şi să interzică zborurile deasu- bazele militare americane care numitul „Comitet naţional al salvă mierul Pflimlin, şi-a pus cu acest pri NEW YORK 23 (Agerpres). se pot deplasa rapid şi a mări
pra Angliei a avioanelor avînd se află in Anglia. rii publice al Algeriei şi Saharei“ şi Ziarul „Wall Street Journal“ a contigente“.
în care sînt reprezentate comitetele lej şi semnătura sub proclamaţia comi- Reforma Constituţiei a r
respective din regiunile Alger, publicat un articol din care re Subliniind că deplasarea tru
Constantine.1 Oran şi Sahara. Comi letului nou constituit, proclamaţie care limita prerogativei e iese că actuala reorganizare a pelor americane in legătură cu
tetul are doi preşedinţi — pe gene reprezintă în fapt un ultimatum dat p arlam entului forţelor armate ale S.U.A. are evenimentele din Venezuela şi
ralul de paraşutişti Massu şi pe Sjd guvernului legal al republicii şi o che ca scop să uşureze lupta împo Liban a arătat că Statele Unite
Cara, înalt funcţionar în precedentul triva mişcării de eliberare na sînt capabile să-şi demonstreze
guvern francez. Se subliniază în mod mare făţişă la rebeliune. Proclamaţia Consiliul de Miniştri a adoptat joi ţională a popoarelor din ţările rapid forţa şi, dacă este necesar,
deosebit ţaptul că şedinţa de consti mici precum şi intimidarea a- să facă uz de ea", „Wall Street
tuire a acestui comitet s-a desfăşu arată că comiletul algerlan îşi va con seara proiectul dc lege cu privire la cestor ţări. Journal“ arată că „forţele de
rat sub preşedinţia generalului Sa- pedepsire" staţionate in S.U.A.
C reşte costul vieţii în A nglia lan, comandantul suprem a! trupelor tinua activitatea pină la instaurarea reforma Constituţiei, al cărei autor Ziarul arată că „evenimente şi cele care staţionează în sule
din Algeria, căruia Pflimlin in le furtunoase din Venezuela şi de baze de pe teritoriile străine
tenţionează să-i transfere împuterni „unui guvern al salvării publice” prezi principal este Pflimlin. Liban au oferit Statelor Unite sînt in prezent mai numeroase
cirile extraordinare ce i-au fost acor ca oricînd în timp de pace. Iti
LONDRA (Agerpres). 100 de puncte nivelul din ianua- date de Adunarea iraţională. Mai mult, dat de De Gaulle. Marţi vor avea loc dezbaterile asupra posibilitatea de a-şi etala arma prezent la 84 de baze din străi
In Anglia continuă să creas- rie 1956). In comunicatul Mi diplomatică im portantă: forţe nătate staţionează un sfert din
cvă.i,tn' uenînuci.etcaot mcuonsi.tcualt, vaiel/ţiiM. iPnoi.sttr,ei- nisterulm Munci.i. se arată ca Atitudinea echivocă a propunerii de rezoluţie care trebuie să efectivul total al forţelor aerie
rului Muncii, în aprilie 1958 in- guvernului Pflimlin deschidă calea examinării proiectului de le armate de mare mobilitate, ne şi peste o treime din efecti
creşterea indexului preţurilor cu lege guvernamental, care la rîndul său capabile să se deplaseze rapid vul armatei Statelor Unite. Zia
dexub preţurilor cu amănuntul a amănuntul şe datoreşte creşte- în locurile agitate pentru a a- rul consideră că „arma diplo
rii preţurilor la cartofi, ouă, ba- In ce priveşte situaţia politică din va intra abia miercuri în discuţia Adu corda sprjin moral aliaţilor ase matică cea mai sugestivă din
crescut cu două puncte în com- Franţa metropolitană, ea se caracte- nării. in esenţă acest proiect de lege diaţi", adică pentru a acorda a-
con, precum şi majorării chiri- rizerză printr-o serie de acţiuni me este menit să sporească cu mult pre jutor armat regimurilor proa- arsenalul S.U.A.“ este flota a
paraţie cu luna februarie şi a ilor. , nite să acrediteze ideea necesităţii pre rogativele puterii executive in dauna inericane din diferite regiuni, ale
zenţei lui De Gaulle, într-o formă sau celei legislative. lumii care provoacă nemulţumi S-a americană care staţionează
atins 110 puncte (considerînd alta, la conducerea treburilor publice. rea crescîndă a maselor popu
Se anunţă că premierul Pflimlin a avut După cum relatează agenţia France lare. „Deşi aceste forţe armate in Mediterană şi flota a 7-a ca
Cu privire la situaţia clin Liban o întrevedere cu liderul partidului de Presse „Graba guvernului de a realiza şi folosirea lor, scrie ziarul, pot
dreapta al „independenţilor", Antoine reforma constituţiei nu este aprobată da naştere la urmări politice re se află în partea de vest a
BEIRUT 22 (Agerpres). - reuşit de asemenea să înlrîngă recentele sale declaraţii din ca Pinay care i-a prezentat rezultatele de numeroşi depulaţi”. Grupul parla neplăcute, ele au şi arătat că
Zilele acestea, în ciuda măsuri rezistenţa triburilor de druzi drul conferinţei de presă de discuţiilor ‘avute joi cu De Gaulle. mentar comunist a arătat că dezaprobă Pacificului.
lor de represiune adoptate de răsculaţi în nordul ţării. săptămîna aceasta, secretarul de Cercuri din apropierea premierului de aceste propuneri. In timp ce socialiştii
guvernul Sami Solh, în Liban slat Dulies a avut grijă „să lase clară că încă de vineri dimineaţă au şi deputaţii M. R. P. se declară fără «®-
continuă manifestaţiile antigu Semnificativ este faptul că a- deschisă o portiţă pentru a justi fost stabilite contacte oficioase între rezerve în favoarea acestui proiect dc
vernamentale şi greva generală genţiile de presă occidentale, fica o eventuală intervenţie ame guvern şl un reprezentant al lui De lege, şi independenţii sînt împărţiţi, Scurte ş tir i externe
organizată de sindicate în spri care în ultimele zile căutau să ricană în Liban”, prin invocarea alţi deputaţi, printre care unii nu au
jinul cererilor de demisie a ac minimalizeze importanţa răscoa unei aşa zise „doctrine Eisenho- Gaulle. In mod oficial, scopul acestor de obiectat asupra fondului, consideră
tualului guvern prooccidental şi lei populare din Liban, declarînd wer lărgite”. Ziarele arabe au manevre este să-l aducă pe generalii1 însă că nu este bine să se întreprindă
de schimbare a politicii ţării. La că „situaţia este în curs de nor anunţat de asemenea că zilele a- Dc Gaulle ca mediator între guvernul acţiuni de modificare a constituţiei sub
Beirut continuă să se producă malizare“, recunosc acum am cestea a sosii în Liban cunoscu presiunea evenimentelor. Deputaţii radi
acte de sabotaj. In cursul nopţii ploarea manifestaţiilor antigu tul agent american Howard
au fost semnalate din nou explo vernamentale. Agenţiile de presă Stone, care şi-a cîştigat o tristă Pflimlin şi rebelii de la Alger, ceea ce cali ezită.
zii de bombe şi schimburi dc americane în special acordă a- celebritate încercînd să pună la
focuri susţinute între poliţie şi cum multă atenţie situaţiei din ¦OO.
grupuri de răsculaţi. La Tripoli, Liban, căutînd astfel să pregă cale comploturi şi lovituri de stat
cel mai important oraş al ţării tească justificarea intervenţiei împotriva regimurilor anfiocci- Ziarele italiene despre însemnătatea — In după-amiaza zilei de justă a problemei C iprului. pe
după capitală, populaţia conti armate americane în această dentafe din diferite ţări ale Ori declaraţiei guvernului sovietic adresată 22 mai la expoziţia universală calea tratativelor in scopul a-
nuă să exercite controlul asupra entului Mijlociu sau din Ame de la Bruxelles a avut loc vizi cordării dreptului de autodeter
cartierelor arabe şi a portului ţară. Agenţia Associated Press rica Latină. De data aceasta guvernului tarea pavilionului sovietic de minare populaţiei cipriote.
în ciuda atacurilor trupelor gu anunţă astfel că zilele acestea Stone va căuta să asigure „sta- către oameni de stat, oameni
vor fi livrate guvernului libanez biiitatea” guvernului proamerî- ROMA 23 (Agerpres). — Co- Ziarul „II Giorno“ care apare politici şi fruntaşi ai vieţii pu — La 21 mai organizaţia
vernamentale. „un număr de tancuri de îabri- can al Iui Sami Solh la Milano scrie că proiectul de blice din Belgia, membri ai cor
mentariile ziarelor italiene din tratat propus Italiei de Uniunea pului diplomatic, comisari ge „campania pentru dezarmare
Trupele guvernamentale nu au caţie americană”. Lar alte agen- In c Sovietică, conţine un angajament nerali ai secţiilor străine ale ex nucleară“ a organizat la Man
22 mai sînt consacrate în speci- cît se poate de limpede din par- poziţiei, ziarişti belgieni şi stră chester un miting de protest îm
ţii americane subliniază că în tea Uniunii Sovietice: „de a pro- ini. Cu acest prilej pavilionul potriva politicii militare a gu
al declaraţiei guvernului sovi- mova şi pe viitor o politică de sovietic a fost vizitat de peste vernului bazată pe Înarmarea
neamestec total” în treburile in- 600 de persoane, printre care nucleară. La miting au partici
etic adresată guvernului Italiei, terne ale Italiei. Huysmans, preşedintele Came pat 3.000 de persoane.
rei Deputaţilor şi Larocki, mi
şi proiectului unui tratat de prie- Ziarul „Avânţi“ arată că de- nistrul Afacerilor Externe.' Cei — După cum anunţă ziarul
ciaraţia „guvernului sovietic re- prezenţi au vizitat cu interes „Westfälische Rundschau”, Mi
-©®®©- tenie şi neagresiune între URSS. actualizează propunerea formu- pavilionul, acordînd o înaltă a-
lată în mesajele precedente ale preciere realizărilor economiei nisterul Apărării al R. F. Ger
Grave «inte şi Italia. guvernului sovietic, iar elemen- sovietice. In încheiere a fost mane a planificat pe anul 1958
tul nou este proiectul de tratat prezentat în cîneramă filmul construcţia a 116 cazărmi pen
Uniunea Sovietică, scrie ziarul anexat la această propunere, „Nesfîrşită-i ţara mea iubită“ tru Bundeswehr. Valoarea tota
După ce subliniază că tratatul
„Unita , propune Italiei înche- propus de Uniunea Sovietică se — La 22 mai laburistul An lă a acestor construcţii va de
bazează pe principiile Chartei păşi suma de 600 de milioane
ierea unui tratat de prietenie şi O.N.U. precum şi pe principiile tony Ben, membru al parlamen
coexistenţei paşnice şi pe renun- tului englez a prezentat Came mărci.
neagresiune care ar putea să în- tarea ,a foIosirea fortei în re. rei Comunelor o petiţie semna — După cum anunţă ziarul
© Se cere evacuarea trupelor franceze © Generalul Salan am eninţă drepfe definitiv relaţiile dintre laţiile dintre cele două ţări, ,,A- tă de 7.970 de locuitori din Lon „Liberation“ in regiunea oraşului
cu trecerea frontierei Chamonix (departamentul Sa-
cele două ţări pe făgaşul priete- vanti” declară în continuare că dra. In petiţie se atrage atenţia
voia superioară) au început de
niei trainice şi colaborării înde- „comentariile oficiale în legătură asupra rezoluţiei O.N.U. care curînd lucrările preliminare pen
tru construirea unui tunel sub
PARIS (Agerpres). — Eveni pungă blocada impusă de auto terne marocan consideră că ac lungate... „Tratativele ar putea cheamă la rezolvarea paşnică şi Montblanc care va uni Franţa
mentele petrecute in ultimele rităţile tunisiene. Burghiba a a- ţiunea trupelor franceze ar pu cu Italia. Potrivit ziarului, lu
zile În Tunisia şl Maroc confir rătai că după bombardament s-a tea avea grave consecinţe asu începe curînd. ,r.le ar contribui crările se desfăşoară de aseme
mă gravele pericole pe care le produs de asemenea o ciocnire pra relaţiilor dintre cele două nea şi din partea Italiei.
prezintă pentru aceste ţări put- intre gărzile naţionale tunisie ţări. După cum s-a anunţat, este de asemenea la rezolvarea unei
chul militaro-fascist al genera ne şi un detaşament francez. vorba de ocuparea unui post de
lilor rebeli de la Alger. Intr-o Preşedintele Burghiba şi-a ex frontieră marocan de către uni serii de probleme ca acelea ale
cuvinfare rostită la radio, pre primat teama că incidente simi tăţi franceze. Guvernul maro
şedintele Tunisiei Burghiba a lare celor de la Gafsa şi celui can a adresat Franţei şi o notă reparaţiilor şi revizuirii unor
in care cere, după cum relatea articole din tratatul de pace —
în sensul dorit de partea ita-
liană“. /
In continuare, ziarul expune
propunerile care sînt cuprinse
în proiectul de tratat, arătînd că
anunţat joi că intre francezi şi de acum citeva zile de la Ra- ză agenţia l-'rance Presse, ime trei din ele sînt deosebit de im cu această notă se caracterizea
tunlsieni s-au desfăşurat lupte pe mada s-ar putea repeta şi a a- diata evacuare a trupelor fran portante : în primul rînd obli ză prin prudenţă şi lasă să se 26 şi 27 MAI 1958
aeroportul de la Gafsa. De pe nunţat că a adus la cunoştinţa ceze din Maroc, ca urmare a gaţia de a dezvolta relaţiile de întrevadă o anumită neîncredere.
acest aeroport situat la 300 km. O.N.U. faptele petrecute. situaţiei încordate din Algeria. prietenie între cele două ţări pe Potrivit afirmaţiilor ziarului, ele
sud de Tunis, in apropierea baza celor cinci principii ale co-
Un protest vehement a adre- Pe de altă parte, generalul dovedesc „intenţia cercurilor gu-
existenţei paşnice, apoi obligaţia
frontierei cu Algeria, au deco sat guvernul marocan guverna- Salan, intr-un interviu acordat solemnă de neagresiune şi, în vernamentale de a diminua im SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
lat patru avioane franceze ca tui francez în legătură cu ac ziarului „Evening Standard“, a fine, propunerea de a se lărgi portanţa şi seriozitatea acestui
re au bombardat apoi aeropor ţiunea. provocatoare săvirşitâ de declarat că ,,in caz de nevoie" colaborarea în domeniul econo document“. DEVA: Dreptul la dragoste; HAŢEG Două lozuri; SIMERIA: Simfonia Le
tul. Aceste avioane aterizaseră trupele franceze miercuri noap va ordona fără şovăire trupelor mic, cultural şi ştiinţific, care ar Ispita; ORAŞTIE: Drumuri şi destine ningradului: TEIUŞ: G mică întim-
cu o zi înainte pe acest aero tea la graniţa algero-marocană. franceze din Algeria să treacă fi de folos popoarelor celor două Justeţea acestei observaţii tă ALBA IULIA: Tigrii zburători; SEBEŞ: plare; LONEA: Ei iubeau viata ? BA-
port şi au încercat joi să stră Comunicatul Ministerului de Ex- frontiera algero-tunisiană. ţări. cută de organul partidului socia Legendă din Polezia; BRAD: Pentru RU MARE: Aventurile lui Artiomka <
list este confirmată de comenta pace; PETROŞANI: Ciulinii Bărăga ZLATNA: O mică întîmplare; APOL-
rii! oficial al agenţiei ANSA. din nului; Casa în care locuiesc; ILIA: DIJ DE SUS: Scăpat din ghiarele de
care rezultă că cercurile politi Legea o permite; HUNEDOARA: monului.
Bietul mister Lawrence sovietici instruiţi „vor duce la ce italiene n-au întîrziat să de SELECŢII]Ni DIN PROGRAMUL DE RADIO:
pierzania socialismului". clare noua iniţiativă de pace a
Domnul Dawid Lawrence, e- tru a putea judeca situaţia în- „Un prea mare număr de oa U.R.S.S. drept o „manevră pro Luni 26 mai 1958. Programul 1 : 7,15 chestre de muzică populară: 11,30 Mu
ditorul revistei americane ,,Uni văţărnîntului şi ştiinţei in meni instruiţi pot forma o pă Dar nu, el n-are răbdare. El pagandistică”. Comentariile zia Concert de dimineaţă; 8,00 Muzică zică distractivă; 12,30 Melodii popu
ted Stattes News and World U.R.S.S. sau în oricare altă Ia tură periculoasă, un fel de se grăbeşte să dea alarma în relor burgheze sînt redactate cam populară romînească ; 8,30 Muzică sim lare romîneşti; 13,05 Concert de prînz:
Report“ a hotărît să dea o ră. Dar lucrul acesta — se pa stat in stai“. Concluzia e ului legătură cu altă senzaţională în acelaşi ton. fonică; 9,10 Muzică uşoară: 9,30 „Co 14.00 Pagini alese din operele lui
nouă şi mare lovitură propa re nu-i tulbură cîtuşi de pu toare. Ea marchează o desco descoperire personală: „Siste legi rie şcoală; 10,00 Muzică populară Rimski Korsakov: 14,45 Cîntă Mă-
gandistică antisovietică. ţin pe Dawid Lawrence şi cei perire genială demnă numai şi mul sovietic de instrucţiune ca Puternică grevă romînească; 13,05 Melodii populare riuca Matache; 15,05 Muzică instru
lalţi domni de la „United Stat numai de perspicacitatea lui re scoate un uriaş număr de la Caraci roroîneştî; 14,45 Gîntă acordeonistul mentală; 15,30 Muzică uşoară: 16,30
Neliniştit de faptul că in ul tes News and World Report". Alian Dulies: ruşii pregătesc specialişti poate face din Ru Gh, Badea Cioc: 15,05 Gintă Ansam Concert pentru copii: 17,25 Muzică u-
tima vreme se vorbeşte - mult sia prima putere din lume“. SARA(Bl 23 (Agerpres). —- blul C.C.Ş.; 15,35 Concert de estra şoară; 18,25 Muzică uşoară romînea
în S.U.A. despre marile suc Opiniile lui Alian Dulies sînt un număr mare de oameni in După oum anuţă ziarul „Dawn” dă; 16.25 Din muzica popoarelor; 19,15 scă: 19,25 Muzică uşoară; 20,55 Mu
cese sovietice în domeniul şti prezentate sub un titlu senza struiţi aşa dar pe ruşi îi ame Nu putem să nu remarcăm aici la 22 mai a început la Garaci Prin sălile de concert ale Capitalei; zică populară imprimată pe discuri
ninţă un dezastru inevitabil! greva cîtorva mii de muncitori 20,15 Concert de muzică populară ro „Elcclrecord” ; 21,45 Cînlă Simnna
inţei şi al înoâţărnîntului, La ţional. „Invăţâmîntul în Rusia, Alian Dulies ars aerul să dea că, in afară de absurdităţi, de la societăţile petrolifere stră mînească; 21,00 Muzică uşoară; 21,45 Cassian; 22,30 Concert de estradă;
avertismente poporului sovie ine „Burma Shell Oii Gomp“, Cînlă la fierăstrău Gheorghe Costa- Programul II: 14,03 Prelucrări de fol
wrence s-a grăbit să lanseze poale duce la înfrîngerea co tic: dacă vreţi să vă menţineţi domnul Alian Dulies mai lasă „Standard Vacuum Oii Gomp”, c h c ; 22,30 Muzică romînească de ti clor ale compozitorilor noştri; 15,30
„Qaltex” şi „Pakistan Petrole neri compozitori romîni: 23,15 Con Muzică simfonică; 16,20 Cîntece; 17,00
pe piaţă un „antidot“ foarte muniştilor“. Argumentele pre să-i scape şi cite o constatare um“. cert de noapte; Programul II: 14,03 Melodii populare; 17,30 „Legendele
Melodii populare; 15,00 înregistrări Olimpului” : Copilăria lui Heraldes;
original. El prezintă cititorilor zentate sînt demne să figureze raţională. primite din partea Radiodifuziunii un 18,05 Prin sălile de concert,. ale Ca
gare; 15,30 Vechi cîntece populare ro- pitalei; 18,55 Sfatul medicului: Cum
un arbitru plin de autoritate în cea mai bună colecţie de Altceva merită insă să sub
liniem: ghinionul lui Dawid
Lawrence. Bietul mister La
wrence! A vrut să dea o lovi-
în domeniul culturii şi înoă- stupidităţi. Ele l-ar putea face multă vreme, reduceţi cit mai tură de propagandă şi-a nime Apreciind greva muncitorilor mîneşti > 17,30 Din noua literatură ma să ne apărăm împotriva febrei tifoide:
(ăm întulai: mister Aliaţi Dul gelos şi pe cel mai bun umo rimIt numărul oamenilor in- rit ca Ieremia cu oiştea-n de la societăţile petrolifere ca ghiară : 18,05 Muzică din operete: 19.00 Cintecul săptămînii : „Visurile
? ies, şeful serviciului american rist din Statele Unite. struiţi. S-ar părea că avînd a- gard. Dacă n-a reuşit să-i dis- una din cele mai mari greve care 18,55 Sfatul medicului: P elada; 19,00 noastre se vor înfăptui” : 19.25 Cîntă
> de spionaj. cest original şi comic punct treze prea copios pe cititorii au avut loc în ultimii ani în P a Teatru la m icrofon: „Domnişoara Nas- Cvartetul Radio; 19,55 Cînlă Margot
Domnul Alian Dulies decla de vedere domnul Dulies, ca lui „United Stattes News and kistan, ziarul „Dawn”- scrie că iasia” de G. M. Zamfirescu; 20,47 Mu Loyola şi Yvcs Moniand; 21,15 D i-1
Trebuie să recunoaştem că ră de la început că n-are greva ă fost 'declarată de către zică uşoară; 22,20 Melodii populare rd- comoara folclorului nostru; 21,45 „Pă
Alian Dulies nu-i cu toiul stră încredere in ,,oamenii instruiţi" duşman declarat al comunis- World Report , Alian Dulies a Federaţia muncitorilor petrolişti m îneşti; 22,40 Muzică uşoară; 23,15 rinţi şi ccpii"; 22,00 „Succese perie
in de unele probleme ale învă- deoarece ei sînt prea „ner-
ţămîntului. Sub tutela lui se voşi şi irascibili"- şi • con- mulul, ar trebui să se bucure izbutit cu siguranţă, să-i con- din Pakistan pentru a sili condu Concert simfonic. hotare ale artei interpretative romi-
află doar o reţea întreagă de... stituie „un elemnt d'tzol-
şcoli de spionaj. E adevărat vânt“. Apoi. el dă drumul că numărul oamenilor in stru iţi' vingâ mai bine de succesele cerea societăţilor să satisfacă re Marţi 27 mai 1958. Programai I : _ neşti"; 23,15 Concert de noaple.
insă că asta a cam puţin pen- următoarei cugetări profunde:
creşte mereu în U.R.S.S. Ar fi mari ale învăţătnintuluu soviş- vendicările federaţiei. 5,40 Melodii populare romîneşti? 6,15 BULETINE DE ŞTIRI
poaie indicat ca el să aştepte tic. •”>. Guvernul Pakistanului, deola- Muzică uşoară; 7,40 'Jocuri populare 5,00: 6,00: 7,00: 11.00: I3.00: 15.00;
cu răbdare pină cină oamenii I§|§jV_.
e . R. rînd această grevă ilegală, a de romîneşti: 8,30 Muzică: 9,10 Muzică 17,G0j 19,00: 20,00: 22.00; 23,52 (pro
cretat la Garaci starea excepţie-*' populară romînească:'10,00 Muzică ro- gramul 1), 14,00; 16,00; 18,00; 2\fiQi
nală. raînească de cameră; 11,03 Cîntă ori 23,00 (programul II).
’sSSl?'"îl'''ad m intetraţia' ş S s s S u T ^ ^ e '/Vlârile'’' ^ " 5 ^ * 188-18». Taxa plătită în numerar conlormâprobSrit Direcţiunii Generale P.r.LR. nr. 236,320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: tnţreprlnckrsa P^Igraficâ &1; Mţt" re DEVA.