Page 80 - 1958-05

Dibüotöc# C .ntraiă PR07.ETAR! DIN TO ATF TA F! IF. UNIŢI-VA! COMUNICAT

R egional
! Il n u <¦ i

L .—

cu privire la Consfătuirea reprezentanţilor
partidelor comuniste şi muncitoreşti

din ţările participante la Consiliul de ajutor
economic reciproc

Intre 20 şi 23 mai 1958 a avut Ioc la Moscova Organizarea justă a cooperării şi specializa­

Consfătuirea reprezentanţilor partidelor comu­ rea producţiei în cadrul lagărului socialist asi­

Anul X Nr. 1069 Marţi 27 mai 1958 4 pagini 20 bani niste şi muncitoreşti din ţările participante la gură economisirea resurselor materiale şi spo­
Consiliul de ajutor economic reciproc. rirea productivităţii muncii sociale, folosirea cît

La Consfătuire au participat reprezentanţii mai raţională a resurselor naturale şi a condi­

Partidului Muncii din Albania, Partidului Co­ ţiilor economice ale ţărilor socialiste, pentru

înapoierea munist Bulgar, Partidului Comunist din Cehos­ accelerarea ritmului de lărgire a reproducţiei
lovacia, Partidului Socialist Unit din Germania, socialiste. Consfătuirea a atras atenţia asupra

In capiia ii Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Partidului necesităţii dezvoltării prin toate mijloacele a ra­
Muncitoresc Romin, Partidului Muncitoresc So­ murilor producătoare de materii prime ale eco­

a tovarăşilor cialist Ungar, Partidului Comunist al Uniunii nomiei naţionale şi energeticii, precum şi a dez­
Sovietice. La lucrările Consfătuirii au participat voltării şi introducerii continue a tehnicii c§lei
tibeerghe de asemenea ca invitaţi reprezentanţii Partidului mai noi. O atenţie deosebită a fost acordată ne­
Comunist Chinez, Partidului Muncii din Coreea, cesităţii întăririi continue a cooperării şi specia­
ObcorghlH-Pej Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi Par­ lizării în construcţia de maşini, ceea ce va da
tidului celor ce muncesc din Vietnam. posibilitatea să se treacă la o producţie mai per­
fecţionată de masă şi de mare serie care per­
Consfătuirea a discutat problemele dezvoltării

şl Ciiivn stoica continue a cdlaborării economice dintre ţările mite reducerea considerabilă a cheltuielilor de
socialiste pe baza înfăptuirii consecvente a divi­ producţie pe unitatea de produs.

ziunii internaţionale socialiste a muncii, a spe­ Reprezentanţii partidelor comuniste şi munci­
Duminică dimineaţa s-au îna­ cializării şi cooperării raţionale în producţie şi toreşti au confirmat în unanimitate necesitatea de
poiat în Capitală, venind de la a ascultat de asemenea o comunicare asupra lu­ a se folosi cît mai deplin uriaşele posibilităţi şi

Moscova, tovarăşii: Gheorghe crărilor organelor de stat de planificare ale ţări­ de a se ţine seama sub toate aspectele de inte­

Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, E- lor socialiste pentru elaborarea planurilor de resele reciproce ale ţărilor socialiste la elabora­
inil Bodnăraş, general colonel perspectivă de dezvoltare a principalelor ramuri rea planurilor de perspectivă, precum şi de a
Leontin Sălăjan, Alexandru Bir- ale economiei naţionale. lărgi formele reciproc avanta joase de colabora­
lădeanu, Avram Bunaciu, Gh. re în scopul ridicării nivelului de industrializare
Participanţii la Consfătuire au constatat în al ţărilor cu o industrie mai puţin dezvoltată.
unanimitate că legăturile economice dintre ţările

Gaston Marin, care au luat par­ socialiste se întăresc neîncetat şi capătă un ca­ Consfătuirea a considerat necesară ridicarea
te la consfătuirea reprezentan­ racter tot mai multilateral. In ultimii ani au luat continuă a rolului Consiliului de ajutor econo­
ţilor partidelor comuniste şi o dezvoltare considerabilă specializarea şi co­ mic reciproc şi al organelor sale în organizarea
muncitoreşti din ţările membre operarea în producţie îndeosebi în domeniul
ale Consiliului de ajutor eco­ construcţiei de maşini. Consiliul de ajutor eco­ colaborării economice.
nomic reciproc şi la consfătui­ nomic reciproc şi comisiile sale permanente au
rea Comitetului politic consul­ desfăşurat o activitate importantă pentru pregă­ La Consfătuire au fost elaborate şi aprobate
tativ al Tratatului de la Varşo­ tirea de recomandări în legătură cu întocmirea
via. planurilor de perspectivă de dezvoltare a econo­ recomandări coordonate în problemele dezvol­
miei naţionale a ţărilor socialiste.
Cu acelaşi avion au sosit to­ tării continue a colaborării economice dintre ţă­
varăşii Enver Hodja, prim se­ Colaborarea multilaterală dintre ţările socia­
La fabrica chimică din Orăştie, in secţia ine- ciat pentru, randamentul şi calitatea muncii sale. cretar al C.C. al Partidului Mun­ liste, bazată pe principiile deplinei egalităţi în rile socialiste, cooperării şi specializării produc­
talurgică, lucrează şi Nicolae Ciurdărescu, unul In clişeu, tovarăşul Nicolae Ciurdărescu, e- cii din Albania, Mehmet Shehu, drepturi, respectării reciproce a intereselor na­
dintre cei mai buni strungari. El este mult apre- xecutind o piesă la strung. preşedintele Consiliului de Mi­ ţionale şi ajutorului reciproc socialist, serveşte ţiei. precum şi în problemele elaborării planuri­
niştri, şi ceilalţi reprezentanţi cu succes cauza construirii socialismului şi co­
ai R. P. Albania la consfătuirea munismului, permite să se folosească Ia maxi­ lor de perspectivă de dezvoltare a economiei na­
reprezentanţilor partidelor co­ mum superioritatea sistemului economic socia­
muniste şi muncitoreşti din ţă­ ţionale a ţărilor. Consfătuirea a hotărît să trans­
rile membre ale C.A.E.R. şi la list mondial pentru dezvoltarea forţelor de pro­
consfătuirea Comitetului politic ducţie ale fiecăreia dintre ţările socialiste şi pen­ mită aceste recomandări Consiliului de ajutor e-
consultativ al Tratatului de la tru întărirea puterii economice a lagărului so­
Veşti de Ia mina Varşovia, care în cursul dimi­ conomic reciproc în vederea elaborării măsuri­
neţii şi-au continuat călătoria cialist în ansamblu.
Consfătuirea consideră că în prezent, cînd le­ lor practice necesare. •>
spre Tirana.
Pentru înfăptuirea jul 14 din cel mai mare sector rea Aninoasa se străduiesc să Totodată s-a înapoiat la Bu­ găturile economice dintre ţările socialiste s-au Reprezentanţii partidelor din ţările care nu
angajamentelor al minei. repare şi să pună în funcţiune Ia întărit considerabil şi au căpătat un caracter participă la Consiliul de ajutor economic reci­
timp utilajele miniere. In perioa­ multilateral, dezvoltarea şi perfecţionarea conti­ proc au declarat la Consfătuire că sînt gata să
ANINOASA (de fa subredac- Cunoscînd bine tainele mine­ da care a trecut din luna curen­ nuă a formelor colaborării economice dintre ele, ia parte activă la colaborarea economică dintre
jia noastră voluntară). Minerii ritului tînărul a pornit cu o mun­ tă, atelierul mecanic al minei a adîncirea specializării şl cooperării în producţie ţările socialiste şi să întărească această cola­
de Ia exploatarea Aninoasa şi-au că susţinută pentru recuperarea efectuat numeroase reparaţii şi în ramurile interdependente ale economiei naţio, borare reciprocă în formele cuvenite prin înfăp­
luat frumoase angajamente în minusului de cărbune înregistrai montaje cu mult timp înainte de
răspunsul dat chemării, mineri­ în prima jumătate a lunii mai. termenul prevăzut. nale a ţărilor lagărului socialist capătă o impor­ tuirea unor măsuri corespunzătoare condiţiilor
lor de Ia Lupeni, privind între­ Primind ajutorul concret al con­ tanţă deosebit de mare. concrete ale ţărilor lor.
cerea în cinstea zilei minerului şi ducerii sectorului, minerul Astfel, în perioada 4-22 mai,
a zilei de 23 August. Greutăţile Mujnoi a reuşit ca în dimineaţa echipa condusă de Vasile Coteţ Discutarea problemelor care figurau pe ordi­
neprevăzute ivite Ia extracţia zilei de 20 mai să lichideze cu a reparat şi pus în funcţiune 12
cărbunelui au făcut ca în cea de rămînerea în urmă, iar în cursul garnituri de craţere tip T.P.-l. nea de zi a Consfătuirii s-a desfăşurat într-o
a doua jumătate a lunii mai, ultimelor trei zile să extragă Tinerii Constantin Condoiu, Ioan
cărbune şi peste prevederile pla­ Stroie, Ioan Scolbea din această atmosferă cordială, prietenească, în spiritul în­

ţelegerii reciproce frăţeşti şi a arătat deplina u-

nitate de vederi a reprezentanţilor partidelor a-

supra tuturor problemelor discutate.

producţia la mina Aninoasa să nului. echipă s-au dovedit neîntrecuţi cureşti A.A. Epişev, ambasado­
In dimineaţa zilei de 23 mai
Pată pasul pe Ioc, rămînînri tînărul brigadier a raportat că in muncă. în aceeaşi perioadă rul Uniunii Sovietice in R, P. culturilor înraionul Hki
astfel datoare patriei cu însem­ planul zilnic al brigăzii a fost echipa a mai reparat peste 200 Pomină.
nate cantităţi de cărbuni. Insă, depăşit cu 107 tone cărbune. m. 1. de lanţ pentru craţere.
ds îndată ce parte din greutăţi La sosire, pe aeroport, se a-
au fost învinse, minerii au por­ In sprijinul muncii Ajutorul dat minerilor de
nit Ia lucru cu mai multă voinţă, minerilor muncitorii atelierului mecanic a flau în întimpinare tovarăşii Plivilul păioaselor unele comune din raion, plivitul aplicarea primei praşile. Că nu
dornici de a recupera minusul făcut ca brigăzile să nu sufere Gheorghe Apostol, Petre Borilă, păioaselor este mult rămas in s-a făcut mai mult, aceasta se
înregistrat şi de a trece Ia tra­ Pentru a veni în sprijinul din pricina lipsei de utilaje ne­ Nicolae Ceauşescu, Alexandru Ţăranii muncitori din comu­ urmă. De exemplu, in comuna datoreşte in primul rind negli­
ducerea în viaţă a angajamente­ muncii minerilor, muncitorii ate­ Drăghici, Alexandru Moghioroş, nele raionului Alba se ocupă in Vinţu de Jos la data de 23 mai, jenţei pe care au manifestat-o
lor luate. lierelor de grup de la exploata- cesare extragerii în condiţiuni Constantin Pirvulescu, Dumitru prezent de întreţinerea culturi­ din cele 865 de ha. cultivate cu sfaturile populare comunale faţă
Coliu, Leonte Răutu, Ştefan Voi- lor. Plivitul păioaselor pînă a- păioase nu s-au plivit decît 36, de mobilizarea ţăranilor munci­
Rezultatele n-au întîrziat să optime a cărbunelui. tec, Ion Gheorghe Maurer, Ja- cum s-a făcut pe o suprafaţă de in comuna Stremţ din 897 ha. tori la ' întreţinerea culturilor.
se arate. La toate sectoarele mi­ nos Fazekaş, Atanase Joja, peste 2.300 ha. Luată pe co­ s-au plivit doar 37, iar în co­ Multe comitete executive ca cele
nei se observă o înviorare a LUCIA LICIU membri ai C.C. al P.M.R., mem­ mune, cea mai mare suprafaţă munele Intregalde, Feneş, Ciu- din comunele Oarda, Benic, Te­
producţiei. La 22 mai sectorul I bri ai guvernului, conducători ai a fost plivită de colectiviştii şi gud, Zlatna şi altele nu s-a pli­ iuş, Galda, Cricău, etc. odată cu
a extras cu 1,6 la sută mai mult Tînărul fruntaş loan Stanciu organizaţiilor de masă şi ai in­ întovărăşiţii din Mihalţ. Gospo­ vit nici măcar un ha. terminarea însămînţărilor şi-au
cărbune decît în ziua precedentă, dăriile agricole colective din a- încetat şi ele activitatea. Dacă
sectorul II cu 2,1 la sută secto­ ALBA IULIA (de la subre- tinăr această meserie. Acum o stituţiilor centrale. ceastă comună au plivit 130 ha., Sfaturile populare comunale desfăşurau aceeaşi muncă ca în
rul III cu 1,5 la sută, iar secto­ dacţia noastră voluntară). Nu stăpâneşte bine, motiv pentru iar întovărăşirile 150 de ha. şi organizaţiile de partid din timpul însămînţărilor, cu sigu­
rul IV cu 0,9 Ia sută. Pe exploa­ de mult am trecut pe la secţia care obţine şi însemnate econo­ Au fost de faţă şefi ai misiu­ comunele rămase in urmă tre­ ranţă că rezultatul ar fi fost
tare, cărbunele extras la 22 mai croi a fabricii de încălţăminte mii de materiale. Spre exemplu nilor diplomatice acreditaţi la Rezultate frumoase la plivitul buie să se ocupe mai mult de altul.
a înregistrat o creştere de 1,6 la „Ardeleana“ din Alba Iulia. in luna aprilie a economisit Bucureşti. păioaselor au obţinut şi colec­ mobilizarea ţăranilor muncitori
sută mai mare decît în ziua pre­ Ştiam că lucrează aici Ana Mol­ 1.234 d.m.p. piele, iar in prima tiviştii şi întovărăşiţii din co­ la plivit, să organizeze în acest Se impune deci ca in timpul
cedentă. dovan, Ana Bîrs şi alte munci­ decadă a lunii mai, el şi-a înde­ (Ager preş). munele Ighiu, Peţelca, Benic, sens o temeinică întrecere pa­ cel mai scurt comitetele execu­
toare fruntaşe. Dar iată că prin­ plinit norma de producţie în Teiuş şi din alte comune. triotică. tive ale sfaturilor populare co­
A lichidat rămînerea tre acestea văd şi pe tînărul proporţie de 123 la sută. In fie­ munale din raionul Alba să ia
loan Stanciu. care lună îşi depăşeşte norma Trebuie insă arătat, că în Prăşitul cartofilor măsurile de cuviinţă pentru li­
în urmă de producţie cu 20 pînă la 25 chidarea acestei stări de lucruri.
Vesel şi plin de viaţă, acest la sută. Realizări din Geoagiu w
Brigada de tineret a lui Nico­ tinăr îşi dovedeşte din plin hăr­ La această lucrare de întreţi­ Comitetele comunale de partid,
lae Mujnoi din sectorul I al mi­ Iubit de muncitori, tînărul trebuie să ia poziţie faţă de v
nei a iichidat cu rămînerea în nicia şi priceperea în muncă. Ioan Stanciu, fruntaş în muncă, 0 La G.A.C. s-a terminat pentru zilele-muncă din tri­ nere se poate spune că nu s-a
urmă. De curînd tînărului Nico­ a fost ales în biroul organizaţiei făcut mai nimic. Din cele a- cele sfaturi populare care nu dau
IatăT cum croieşte căputele pen­ de partid cu munca de propa­ plivitul păioaselor de pe o mestrul I.
lae Mujnoi i-a fost încredinţată gandă şi agitaţie. suprafaţă de 39 ha. insă- — Şi in sectorul individu­ proape 400 ha. cultivate cu car­ atenţia cuvenită întreţinerii cul­
tru pantofii de copii cu o repe­ mînţate. tofi, nu s-au prăşit decît 16 ha.,
conducerea brigăzii de la abata- ELENA MOISESCU al, plivitul păioaselor este cu toate că în majoritatea co­ turilor.
ziciune de nedescris. — S-a început praşila la pe sfîrşite, şi, de asemenea munelor au fost condiţii pentru
*< • floarea-soarelui, porumb şi s-a început praşila la po­
loan Stanciu şi-a însuşit de

cartofi. rumb, cartofi, floarea-soare­

.A S U N A CO LECTIVEI — In vederea combaterii lui etc.
dăunătorilor în livezile de In vederea transformării
Mergind pe ualea Secaşului, oilor, dar cpi fost mult mai Pentru Nicolae Simion şi pomi cu data de 24, s-a ter­
¦intilneşti in hotarul oraşului mari. Atunci, colectiviştii au băciţa Elena Îngrijirea oilor minat a treia stropire la cei socialiste a agriculturii, în
Sebeş „Ripele roşii“ un ade­ hotărit să dezvolte continuu colectivei este mult mai avan­ satul Gelmar munca se des­
vărat monument al naturii, ca- ferma de oi. Aşa s-a ajuns ca tajoasă decît îngrijirea oilor peste 2.500 de pomi. făşoară din plin. Pînă în pre­
re-ii incintă privirea cu pito­ turma colectivei să crească pi- individualilor. Baciul Nicolae — S-au împărţit colecti­ zent s-au făcut peste 30 ce­
reri pentru a doua întovără­

viştilor 6 lei la zi-muncâ şire.

î s-

reasca sa aşezare. La poalele nă acum la 330 de oi şi 120 Simion povesteşte de multe ori C onferinia interregională

Ripelor roşii, pe mai bine de mieluţe. despre drumurile lungi şi grele

30 de hectare, se întinde o pă­ La această dezvoltare îşi are pe care trebuia să le facă cu de o rto p e d ie şi tra u m a to lo g ie

şune bogată. Aici se află stina contribuţia şi Nicolae Simion, turma. Lugoj, Timişoara, Arad, In zilele de 23-24 mai a.c. a avu* mician profesor dr. Alexandru Rădu-
Ioc in oraşul Hunedoara o conferinţă lescu, care a subliniat în cuvîntul său
gospodăriei colective din Sebeş. ciobanul colectivei, împreună Oradea, Satu Mare, Baia Ma­ interregională de ortopedie şi trauma­ bucuria de a se afla în acest centru
tologie, organizată sub auspiciile So­ muncitoresc in continuă dezvoltare,
De aici, de la stină, sute de cu soţia sa Elena. Neavînd oa­ re, Munţii Ciinenilor, Munţii cietăţii ştiinţelor medicale. La această mulţumind totodată pentru calda
conferinţă au participat pe lingă cadre ospitalitate oferită de colectivul secţiei
kilograme de caş iau drumul meni pricepuţi la creşterea oi­ Cugirului şi alte multe loca­ de specialitate din toată ţara şi nume­ chirurgie a Spitalului unificat Hune­
roşi medici din regiunea Hunedoara doara.
comerţului, aducind gospodă­ lor, gospodăria l-a adus pe Ni­ lităţi sînt bine cunoscute de el.
La deschiderea conferinţei care s-a După aceasta, s-a trecut la ordinea
riei un însemnat venit. Dar colae Simion, tocmai din Po­ Nu odată a dormit in nopţile făcut într-un cadru festiv in marea de zi a conferinţei începîndu-se cu refe­

ăsta nu e singurul venit pe ca- iana Sibiului. Şi n-a greşit de­ reci de iarnă cu cojocul pe el,

re-i aduce colectivei ferma de loc. Nicolae Simion este un in mijlocul oilor. Acum, baciu

oi. Lina, mieii, caşul şi porcii om harnic care-şi iubeşte me­ Nicolae Simion şi băciţa Elena

pe care-i cresc pe lingă stină seria. Căci, desigur, şi aceasta sînt fericiţi. Gospodăria are

le aduc colectiviştilor un ve­ este o meserie, e drept, cam păşunea ei la poalele Ripelor sală a teatrului muncitoresc Hunedoa­ ratul prezentat de Alexandru Simionescu
nit anual de peste 50.000 lei. grea, dar frumoasă. Cu price­ roşii, are stina chiar în acest 1 ra, au luat cuvîntu! printre alţii, tov. din partea colectivului de ortopedie si
La început, cind au hotărit perea lui, Nicolae Simion sau pitoresc loc şi le-a creat toate Vasile Costea, vicepreşedinte al sfatu­ traumatologie a spitalului din Hune­
lui popular orăşenesc care a urat bun doara.;
să creeze această fermă de oi, „baci Liţă“, cum ii spun co­ condiţiile 'pentru o viaţă liniş­ sosit oaspeţilor arătind mulţumirea că
colectiviştii nici nu se gindeau lectiviştii, a făcut ca in anul tită, îmbelşugată. Retribuirea oraşul Hunedoara găzduieşte o ase­ In cursul după-amiezii şi a zilei
următoare, s-a desfăşurat citirea celor­ Colectivul fabricii de porţelan Cluj, a început să producă
că vor avea atitea avantaje. trecut să coste întreţinerea muncii a întrecut aşteptările menea conferinţă importantă, A vorbit lalte referate care de asemenea au fost în serie din caolin chinezesc, servicii de ceai, cafea, bibelouri,
Ba unii erau de părere că in­ doar 30 de lei pe cap de oaie, lor. In citeva cuvinte, sînt de asemenea medicul şe ‘ al regiunii, însoţite de discuţii interesante. vaze de flori etc. Paralel cu aceasta s-au făcut experienţe şi
vestesc banii degeaba in cum­ făcind şi mai rentabilă ferma mulţumiţi. De aceea, îngrijesc dr. Simion Cotta care a arătat însem­ s-a 'preparat o pastă pe bază de caolin „Zettlitz" (caolin ceho­
părarea oilor. In 1955 au creat pentru gospodărie. Cit priveşte cu multă atenţie oile, aducind nătatea acestei conferinţe şi faptul că Conferinţa a avut ca scop, lămurirea slovac) care urmează să fie introdus în procesul de fabricaţie.
ferma cu ISO de oi. La sfirşi- pe băciţa Elena, este de o hăr­ gospodăriei colectivei „Drumul unor probleme importante în domeniul
tu! anului, veniturile obţinute nicie neîntrecută şi se pricepe lui Lenin“ din Sebeş şi lor nu întimplător s-a ales Hunedoara ca ortopedie! şi traumatologiei care să Planul producţiei globale a fost realizat pe trimestrul 1 in
nu numai că au acoperii suma de minune la mulsul oilor şi personal, mari venituri. ducă ia scăderea morbidităţii şl a mor­ proporţie -de 103,1%. In aceeaşi perioadă s-au făcut economii
cbe'.iniiă pentru cumpărarea la prepararea unui caş gustos. sediul acestei consfătuiri, talităţii prin accidentele de muncă. de 6.000 lei. in foto: GeramistiU Brul !sac se ocupă indea-
R .BUD1N 1 proape de studierea şi stabilirea unu! porţelan roz. Brul Isac

»4l • t « » tf 4 I O» « < « 1 « 4 t » « M OC< «i' i «t « i > j A luat de asemenea cuvînlül aca'de- N. NEGRU verificînd serviciul de cafea din porţelan roz.