Page 81 - 1958-05

Pag. 2
Iniţial, această pagină era menită să reflecte grija deosebită a tinerilor siderurgişti
hunedoreni pentru economisirea metalului. Terenul, faptele de la locul de muncă, nu ne permit
insă s-o facem aşa cum am fi vrut. Sînt intr-adevăr multe rezultate bune, dar mai sint totuşi
şi fapte negative. Aşa că, fără supărare, pe Ungă laudele cuvenite, primiţi dragi tineri, to-
vărăşeşte şi ajutorul nostru prin cele cîteva... duşuri reci.
La secţia forjă nu-i uşor. Cio­
canul care modelează bara ro­
şie cade năpraznic. Miinile tre­
buie să siringă sănătos cleşte­
le. Cele 6.212 kg. metal econo­
misit in perioada februarie-mai,
vorbesc îndeajuns de preocupa­
rea tinerilor de aici.
Iată in clişeu, unul din frun-
taşii secţiei, lucrind la ciocan.
Reducînd rebuturile
Reducînd rebuturile, efectuîrid cu grijă consumurile specifice. La oţelă-
turnările, colectivele de turnători au
obţinut succese de seamă. Dacă în fe­
bruarie, doar turnătoria de fontă a rea­
lizat economii, lunile martie şi apri­
lie s-au încheiat cu rezultate şi pen­
tru turnătoriile de tuburi şi oţel. Ast­
fel, pe întreaga secţie, în martie s-au
economisit 4.964 kg. metal, iar în apri­
lie 5.500 kg.
Şi tineretul din cadrul secţiei con­
strucţii metalice a realizat pînă acum
economii de metal de 3.209 kg.
Pagină redactată d e :
GH. PAVEL şi A. JURCA
Foto: 1. Terek
Cei de la forjă
Fíala răsună, geamurile zăngă­
nesc continuu şi ritmic, la inter­
vale scurte, ca sub izbitura unui
picior uriaş în pămînt, toiul se.
cutremură. Nu-i chip să te iaci
auzit. Un limbaj mut, prin sem­
ne, şi complectat )a rarele inter­
vale de relativă acalmie cu stri­
găte puternice, s-a făcut impus.
Ne. aflăm la secţia forjă, Site-
va cuptoare din care !es afara
ba''e lungi de oţel, cîteva cioca-
ne uriaşe, stive de piese forja­
te şi in fund, o secţie de bunuri
de larg consum. Pape, iopeţi şi
o foarfecă care le asurzeşte.
In birou! şefului secţiei, ceasu:
pendul, bătrînesc, îşi mişcă greoi
acele. Cei puţin aici e linişte,
aici nu trebuie să strigi. Maistrul
Remus Popa, loan Ogruţan, se­
cretarul organizaţiei U.T M„ dis
cută. Matriţare, forjare liberă,
adaiuj de prelucrare, consum
specific, toleranţă. Cuvinte co-
munp. cunoscute, obişnuite.
Şi totuşi, semnificaţia lor
pentru ei, pentru acţiunea in caie
s-au angajat depăşeşte cadrul
obişnuit, strimt, al cuvînfului in
sine. căldură înăbuşitoare, ne-a in­ vita o seamă de defecţiuni ca­ ruri definitive. Aplicată apoi,
Se poate şi la forjă economisi
metal. Cum să nu se poată? In
februarie, după îmbrăţişarea ini­
ţiativei, 1.355 kg.; în martie
1.024 kg.; în aprilie 2.933 kg.
Angajament 25.000 kg Curba,
in creştere, arată că angajamen­
tul va fi depăşit, că poate ii de­
păşit.
Cind axurile fără schimbări de
secţiune se forjează cu o tole­
ranţă în minus, cind la forjarea
liberă reduci adausurile de pre­
lucrare, cind foloseşti din plin
înaintarea acolo unde nimeni nu
credea că poale fi folosită, se
pr1 realiza economii. Cind la
furcile de susţinere economiseşti
aproape a treia parte din greu­
tatea materialului, cind econo­
miseşti metal la cuplaje. 3a a-
onüM üi. speiA
Boe6)9B«^VkW«wiBa
Avea o voce domoală, lină, rilor. Cu tot efortul nostru, pe
ca o apă de cimpie. Cuvintele februarie n-am putut cobori re-
La începutul anului acesta, furnaliştilor a fost prilej de su­ ca nişte mărgele, scăpau de butul sub admis. Cu toate a-
prin luna februarie, o ştire por­ părare. Aprovizionarea defectu­ pe buzele secretarului şi-şi fă- cestea, am încheiat luna cu
nită din Reşiţa, a răscolit entu­ oasă cu şpan, cu fier vechi, lip­ ceau loc cu greu in vestiarul 12.000 kg, metal economisit,
ziasmul tineretului din întreaga sa de grijă din partea unor ti­ strimt, in care oamenii înghe- — 2 1
ţară. Peste tot, a început să se neri şi mai ales lipsa de preo­ suiţi' fumau in tăcere. — Prin respectarea proce-
discute despre gospodărirea me­ cupare a comitetelor organiza­ , Mihai Liteanu, vorbitorul, un sului tehnologic la şutare. Ştiţi
talului, despre căile de economi­ ţiilor de bază U.T.M., şi-au spus tinăr slăbuţ, încheie arătind că că bara de oţel laminat are la ţ
sire a lui. Cum era şi liresc tine­ dîn greu cuvîntul. Şi iată, ca iniţiativa e bună, perfect apli- capăt o floare, care la foarfecă |
retul marelui combinat siderur­ rezultat, fa secţia l-a furnale nu cabilă, apoi Împături hirtiile şi, vine înlăturată. Cei de la foar-1
gic hunedorean, s-a alăturat pe s-a economisit nimic, iar la ce­ aruneîndu-şi privirile în sală, fecă au făcut tot ce se puiea ?
dată acestei preţioase şi nobile lelalte, adică la furnalele noi şi îndemnă: ^ omeneşte face; au potrivit a- f
iniţiative. Mai întîi au chibzuit, oţelăria Martin, cantităţi infime. Ei, ce ziceţi, putem face tu de bine tăierea,incit iacă, ?
au făcut schimb de păreri, au Cine-i vinovat ? Desigur, con- ceva şi noi ? 12.000 kg. Nici nu ne-am aş- |
analizat posibili- ducerile secţiilor Aşa au început tinerii lami- teptat.
tăţile, apoi an­ TINERII respective îşi au natori hunedoreni, in ziua a- Jn martie, mai bine spus în * Dacă la oţelăria Siemens-Martin nu s-a realizat angaja­
gajamentele s-au partea lor. De ceea albă de februarie, să apli-primele zile din aprilie, cind i mentul, nu înseamnă că aici nu se găsesc tineri care să depună
cristalizat şi în- asemenea, direc­ ce iniţiativa reşiţenilor pri- s-a Încheiat situaţia rebuturi- * eforturi in vederea realizării de economii.
ţia aprovizionă­ vind economisirea metalului. ior, s-a constatat că acestea au *
econom isesctr-o după-amia- rii din combi­ Clişeul nostru înfăţişează dintre aceştia pe maistrul Ti-
nat. Dar a da ? fost reduse sub toleranja ad- beriu Pascu şi topitorii Stavu Digalov şi Vasile Voican, în
ză, citeva mitin­ Acelaşi Mihai Liteanu. Tot misă cu 8,88 la sută. Fruntaş, ţaţa cuptorului 3.
guri au hotărît vina numai pe a- slăbuţ, tot cu vocea domoală schimbul lui Constantin Petru.
şi tot cu hirtii în mină. De da- In aprilie, acest schimb a tre- La oţelăria electrică e linişte
M E T A L U Ldefinitiv răspun­ cestea am fi ne­ ta aceasta insă, ele nu mai cu- aut sub patronajul tineretului,
sul hunedoreni- drepţi. Comitete­
lor, Ia chemarea
patriotică a reşiţenilor: le organizaţiilor de bază U.T.M. prind îndemnuri, chemări, ci Rebutul pe secţie, tot în apri- La oţelăria electrică nouă, ma­ repararea corespunzătoare a ve-
— Noi, furnaliştii celor două au uitat aproape cu totul de en­ joritatea muncitorilor sînt tineri. trelor ceea ce ar duce la evita­
tuziasmul cu care s-au angajat. nume şi cifre, din care multe Re, redus cu 39,93 la sută sub ţ Mulţi prim-topitori şi oţelari rea elaborărilor forţate, respec­
secţii, vom economisi 1.200 tone. Ele n-au analizat niciodată felul sint cunoscuţi pentru realizările tarea întocmai a prescripţiunilor
de metal! cum tinerii gospodăresc metalul. sînt urmate de semnul care în- admis. In urma acestei redu- lor importante în producţie. Ei de dozare a elementelor de a-
Şi, mai grav, nici Comitetul ar putea aduce o contribuţie în­ liaje, curăţirea exemplară a lin-
— Noi, oţelarii vom face eco­ U.T.M. al combinatului nu s-a locuieşte cuvîntul procent. ceri, economiile de metal s-au semnată la economisirea meta­ gotierelor pentru ca oţelul să nu
nomii de 240 tone metal! prea omorît cu activitatea în a- lului. Se ştie că multe şarje mai aibă impurităţi. Tinerii de la o-
ceastă direcţie. Contabilitatea i-a furnizat ridicat la 24.000 kg. E mult. J sint rebutate şi că in primul tri­ ţelăria electrică nouă, pot aduce
— Luminătorii vor să econo­ mestru al acestui an procentul contribuţii serioase şi în ce pri­
misească 150 tone de metal! Pînă acum, pe întreg combi­ trei cifre: 11.000, 12.000 şi — Şi cum aţi reuşit un a -\ de rebuturi la această oţelărie veşte ' reducerea consumurilor
natul s-au economisit aproxima­ a depăşit cifra admisă cu 2,05 specifice.
Pe întreg combinatul angaja­ tiv 70 tone de metal. Cifra este 24.000. Controlul de calitate semenea rezultat ? f la sută. De asemenea, în luna
mentul tinerilor s-a rotunjit la departe de angajament. Totuşi, mai, rebuturile sînt peste pre­ Toate aceste acţiuni tehnico-
importanta cantitate de 1.799 timpul nu-i pierdut. Comitetul altele, multe, cifre mai mici, — Brigăzile de laminatori; vederi. E firesc că ¦atunci cind organizatorice, ar duce la im­
tone de metal economisit în a- U.T.M. al combinatului prin mă­ se dau şarje de oţel rebut, nu portante economii de metal. Dar
nul acesta. surile pe care le va lua, cu aju­ urmate de semnul care înlocu- au urmărit aşezarea corectă a j poate fi vorba despre economii cine să se ocupe de îndrumarea
torul conducerilor secţiilor şi sub prea mari de metal. Oare orga­ tinerilor ? Tovarăşul inginer Sa­
Prima lună, februarie, a adus îndrumarea comitetului de par­ ieste cuvîntul procent şi care cilindrilor, ştiut fiind că acea- j, nizaţia de U.T.M. n-ar putea or­ bin Faur, secretarul organiza­
odată cu încheierea ei, nu numai tid, va putea recupera rămînerea ganiza lupta împotriva acestor ţiei de bază U.T.M., tov. ing.
primele bucurii, dar şi primele în urmă şi pînă la urmă să-şi in parte le explică pe primele, sta duce la evitarea „mustăţi- j rebuturi ? Francisc Katra, responsabil cu
necazuri. Bucuriile au fost de îndeplinească angajamentul. producţia şi calificarea în biroul
partea faminatorilor, turnătorilor Secretarul organizaţiei U.T.M., lor“ pe bare, a împăturirilor; | Posibilităţi de a se economisi
forjărilor, necazurile de partea Tineretului îi este caracteristi­ metal la oţelăria electrică nouă organizaţiei de bază ? După cî-
furnaliştilor şi ale oţelarilor. că însufleţirea. Susţinut, ajutat cunoaşte oamenii mai bine poa- totodată, sfîrşind cu laminarea j sînt multe. In afară de lupta
Primii au avut succese, cei din şi îndrumat, va da rezultatele pentru curmarea rebuturilor, se te se vede, ei nu prea au timp.
urmă nu. Laminatorii au econo­ cele mai bune. ie decît oricine altul. Trăieşte la rece, au lichidat răsucirile, f poate organiza lupta împotriva
misit atunci 11.000 kg. metal, turnărilor directe, grija pentru Sint „foarte ocupaţi“ atunci cind
cei de la forjă 1.355 kg., iar tur­ in mijlocul lor, munceşte cu Cuptoraşii, in aprilie, au mai *
nătorii aproape 500 kg. Ce s-a este vorba de organizarea acti­
întîmpfat însă cu furnaliştii şi ei, cum să nu-i cunoască ? rupt din timpul lor liber, au jj
oţelarii ? Furnaliştii hotărîseră să vităţii tinerilor oţelari.
facă economiile de metal prin — Da, în trei luni de la îm- mers la cursurile de minimum j
reducerea încărcăturilor metali­
ce cu 2 kg. de fiecare tonă de brăţişarea iniţiativei, am eco- tehnic, au învăţat. Cele spuse *
lontă. S-a întîmplat însă ca a-
provlzionarea cu această încăr­ nomisit 47.000 kg. metal — în- de tehnologul Teodor Spinei, j
cătură metalică să fie defectuoa­
să şi astfel, în loc să se facă e- cepu Liteanu. In februarie a odată traduse în viaţă, au dus
conomii, s-au depăşit simţitor
fost mai greu. Căile alese de la respectarea întocmai a teh- L
rie situaţia a fost cam aceeaşi.
noi, singurele de altfel, urmă- nologiei de Încălzire a lingou- j
reau reducerea rebutului şi a rilor şi deci la diminuarea ar- ţ
pierderilor prin arderea lingou- derilor. 1
Spuneam că pe oameni îi cu- *
noaste bine de tot. II cunoaşte |
şi pe Radu Cărbunaru şi pe î
Constantin Pricop. loan lones- f
cu şi Constantin Sireschi, i-s f Cearta „fruntaşilor“
prieteni, şi tineri. Tineri sint l
îşi Gheorghe Brehui şi Grigore { O întrecere tacită, dar bine susţinută, depăşit cel mai mult consumul speci­
Toader. Cit despre Savel Bul- s-a iscat de cîteva luni între tinerii fic. In ordine, pe locurile 11 şi III,
garu şi Victor Ivănoiu, cine t de la furnalele vechi şi noi şi de la stau Ioachim Daisa şi Nicolae Copilu !
din schimbul lui Constantin oţelăria Martin. Obiectivul, foarte con­ Ultimii doi clasaţi şi-au băgat coada
Petru nu-i cunoaşte? cret : „Cine depăşeşte mai mult consu­ intre picioare şi-au şters-o la locurile
La laminoare, seefie frunta­ murile specifice, cine face mai multă lor de muncă, loan Enisei şi-a umflat
şă pe combinat în ce priveşte risipă”. Şi chiar de ta început, reali­ pieptul, a ridicat nasul în vînt şi a
Lunile martie şi aprilie au fă­ acţiunea de economisire a me­ zările au întrecut toate aşteptările. pornit ţanţoş spre băieţii săi să. <e
cut ca economiile laminatorifor talului, sint atîţia, incit nu ci­ Zeci, sute de tone de metal irosite, spună marea bucurie. Radia:
să sporească fa 47.000 kg. în teva rînduri ci pagini întregi J sau cum se mai obişnuieşte pe ici pe
total, ale forjărilor la 6.212 kg., abia ar putea cuprinde munca î colo să se spună, trimise „pe apa — Nu le-am spus eu nepricopsiţilor
ale turnătorilor la 10.749 kg. fiecăruia luată în parte. Dar a- ; sîmbetei“. Pînă aici totul a decurs că-s fruntaş ? Nu merită nici să-i las
ceasta la sfîrşit de an, cind se J „normal”. Dar iată că intr-o zi (nu să-mi şteargă pantofii. Nuinai că eu
Din nou bilanţul oţelarilor şi va face bilanţul iniţiativei, cind J divulgăm data precisă), cei trei secre­ sînt bun, şi-am să-i las. Am inimă
largă..,
se va vedea cu cit a fost de tari ai organizaţiilor de bază de la Vestea a produs mare senzaţie <n
păşit angajamentul — 150.000 secţiile amintite rrtat sus: Ioachim Daisa, rindul tinerilor de la furnaie'e vechi.
kg. metal economisit. toan Enisei şi Nicolae Copilu, s-au în- Şi, aproape în unanimitate, şirau mani­
semenea se pot realiza economii. Karol Gros, şeful de briga­ tîlnit şi doi dintre ei Srau luat Ia cear­ festat marea bucurie:
Şi se mai pot realiza şi se rea­ dă, e in vîrstă. Băieţii, in tă. Ioachim Daisa, pretindea că el este — Să ne fie ruşine I
schimb, sint tineri. Tineri, fruntaş. Ioan Enisei, o susţinea morţiş Şi ruşine le-a fost. Ruşine mare. S-m
lizează economii, cind în secţie iuţi, entuziaşti şi veseli. O şi documenta cu cifre, că dimpotrivă,
spune şi clişeul. Despre hăr­ el este în frunte. Nicolae Copilu, de la înroşit pînă şi furnalele.
lucrează tineri ca loan Tucicu, nicia lor, vorbeşte evidenţa O.S.M., s-ar fi băgat cu dragă inimă De alunei, furnale!«' vechi deţin Jo-
Cornel Moraru, Romulus Andră- normatorului. Şi dacă apara­ în cearta celor doi, dar se ştia cu
şescii, Victor Nandra, Nicolae tul de fotografiat a surprins musca pe căciulă, aşa că s-a lăsat tîietalea. Şi în manie şi în aprilie. e*t
Ştefan... pe Virgil Vasile şi Nicolae mai moale. Asta nu înseamnă însă, că depăşit cu însufleţire consumurile see-
Mărginean, a făcut-o deoare­ nu şi-a pus de gînd să-i întreacă. Şi cifice şi au realizat 0,000 tone de me­
•4>>«*-*-»••«••«'«-Orvfl» - e »«•»¦ • ce in acţiunea de economisi­ cearta a durat mult timp. Pînă la urmă, tal economii. E drept, că între timp,
re a metalului sint fruntaşi cineva de ia serviciul contabilităţii, care loan Enisei şi-a mai coborît puţin na­
Tînărul inovator pe turnătorie. sul, pentru că totuşi, faţă. de februarie,
calculase depăşirile consumurilor spe­ „realizările” au fost mai mici.
„Electricianul Cornel Crişan, încă să vorbim. Cine ştie dacă sini în ordine, atunci ce-ar pu-
cifice, a pus capăt vorbei celor trei Cum de a fost posibil nu ştim. Co­
de ta oţelăria electrică nouă o să reuşească... tea împiedica pe oţelari să e- mitetul U.T.M. al combinatului ar tre­
pretendenţi fa titlul de fruntaş. bui să-i impulsioneze din nou. Să nu-şi
are 24 de ani. S-a născut la Insistenţele şi-au făcut efec- conomisească metalul 2 Dacă piardă entuziasmul tocmai acum, Ia
— Pe locul I, irevocabil, stă loan nial. Ar fi o intervenţie spectaculoasă
Enisei In februarie, furnalele 1-4 au şi de mult aşteptată.
Haţeg. Tatăl său lucrează tot tul şi am aflat că este vorba insă agregatul funcţionează de-
in combinat, la aglomerator. de o inovaţie la amplidine, a- fectuos, atunci consumurile sps-
La fel mamă-sa. Mai are două dică la nişte generatori spe- cifice se depăşesc, se dau şar-
surori. Este absolvent al şcolii ciali pentru reglarea electrozi- je rebut şi nici vorbă de eco-
profesionale din Hunedoara. De lor. Aceşti generatori, depun a- nomii nu poate fi. Aşa că...
cinci luni a devenit candidat cum eforturi mari, fiind obli- Cornel Crişan a rămas pe
de partid..." gali să lucreze continuu timp piatf0rma cuptoarelor, fiind
— Bine, vasăzică ăsta-i tî- ele 24 ore. Inovaţia lui Cornel chemat urgent să înlăture o
nărui. Să-l vedem! Crişan va face ca generatorii defecţiune ivită pe neaşteptate.
Pe platforma oţelăriei electri- să lucreze doar 6 ore din 24, Oupă-amiază, va lua loc din
ce noi, acolo unde şi vara şi iar restul timpului să se odilr nou !a masa sa de lucru şi
iarna flăcările răspîndesc o nească. Cu aceasta se nor e- noua inovaţie va căpăta contu­
tim pinat un tinăr puţin înalt, re dau mult de lucru electrici­ va stîrni admiraţie şi bucurie.
bine făcut, cu o faţă veselă, enilor şi prilej de supărare Ce-ar putea să-şi dorească mai
pus pe glume. oţelarilor. mult un tinăr la vîrsta de 24
— Eu sînt Cornel Crişan. — Mai am în proiect şi al­ de ani 2
Ne-am retras in biroul apa­ te inovaţii. Dar despre ele nu
ratelor de comandă ale cuptoa­ voi vorbi chiar de mă picaţi
relor. Cornel Crişan ne-a vor­ cu ceară. Secret de patent... Utemistul Dinu Chelaru de
bit despre inovaţiile sale. Bineînţeles că gluma a sţîr la construcţii metalice, con-
— Am făcut o instalaţie de nit rîsete. | duce o brigadă de lăcătuşi
semnalizare a reglării electro- O întrebare veniiă pe neaş- \ care a contribuit m u lt la e-
zilor în cuptoarele electrice, teptate, l-a pus in încurcătu- « | conomisirea celor 3.209 kg.
am mai făcut o instalaţie de ră pe tînărul nostru. * \ metal. La ora deplasării noa­
semnalizare pe care o folosesc — Ştiu eu ?... .r. î stre în secţie, împreună cu
cei de la laborator, pentru a a- S-a gindit cîteva clipe, apoi * întreaga brigadă, zorea la
nunţa oţelarilor rezultatele a- a răspuns luminat de ideia ' terminarea graiferului pentru
nalizelor chimice. Acum lucrez salvatoare: staţia de granulare a -zgurii.
la o inovaţie mai grea... — Direct nu, dar indirect i O lumină vie, un ţăcănit
scurt, aparatul de fotografiat
Tînărul s-a oprit o clipă, a- !foarte mult. Obidiţi 'ă, dacă
poi a continuat: cuptorul funcţionează bine, a-
— Dar despre asta nu face dică toate aparatele electrice s-a declanşat şi... iată-i.