Page 83 - 1958-05
P. 83
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1069
Cu privire la lucrările -•,'*:**¦"
celei de a doua sesiuni şi ale celei jUiinxetje ş t ir i • xtituneXe ş tir i - Aittiraete sj&rl
de a cincea plenare a Congresului
ai Vlll-lea al Partidului Comunist Chinez
PEKIN 26 (Agerpres). După delor comuniste şi muncitoreşti
cum transmite agenţia China din diferite ţări.
Nouă, intre 5 şi 23 mai s-a des Congresul a adoptat totodată Eo e n i me n t e l e
făşurat la Pekin cea de a doua in principiu programul naţional din Fr a n ţ ai Aş l g e r i
sesiune a Congresului al VIII- pentru dezvoltarea agriculturii
lea al Partidului Comunist Chi R.P. Chineze în anii' 1956—
nez. 1957 şi a chemat pe toţi mem PARIS 26 (Agerpres).. — Alger au trimis în Corsica o în Apelul C.G.M . din Franţacolonialişti. La Alger aceştia au
brii de partid să depună efor Simbătă după amiază a avut treagă delegaţie formată din
Pe ordinea de zi a sesiunii au turi pentru înfăptuirea acestui loc la Paris o şedinţă extraor membri marcanţi ai comitetului organizat un miting in favoarea
figurat următoarele probleme: program înainte de termen. dinară a Consiliului de Miniştri, salvării publice din Alger, pen lui De Gaulle, desfăşurat sub
prezidată de preşedintele Repu tru a stabili legătura cu comi
Raportul de activitate al C.C. Congresul a trasat Comitetu blicii, Coty. înainte de acest tetele rebele constituite acolo. lozinca utracolonialistă „Alge PARIS 26 (Agerpres). —¦In tuturor organizaţiilor Confede
al P. C. Chinez (raportor : tov. lui Central sarcina de a face u- consiliu de miniştri, Coty a a- ria franceză“, la care un ofiţer tr-un comunicat publicat în sea raţiei „să convoace oamenii
Liu Şao-ţi) î raportul cu privire nele modificări care s-ar dovedi vut numeroase întrevederi cu pri In legătură cu situaţia din de paraşutişti a anunţat consti ra zilei de 24 mai, Biroul Con muncii pentru a organiza ac
la consfătuirile de la Moscova necesare in cursul aplicării pro mul ministru Pflimlin, cu pre această insulă, unde, cu ajuto tuirea unui comitet al salvării federaţiei Generale a Muncii din ţiuni împotriva rebelilor“.
ale partidelor comuniste şi gramului în acest an şi de a pre şedintele Adunării Naţionale Le rul trupelor de paraşutişti, ele publice la Toulouse, in Franţa Franţa „cheamă pe toţi oame
muncitoreşti din diferite ţări zenta proiectul de program Adu Troquer, cu Guy Mollet, vicepre mente de extrema dreaptă au metropolitană. După cum anun Biroul C.G.M. cheamă de ase
(Den Siao-pin) ; discutarea şi a- nării reprezentanţilor populari şedintele guvernului etc. După constituit după modelul alge ţă agenţia United Press, un a- nii muncii să acţioneze pretu
doptarea principatelor prevederi din întreaga Chină a celei de a cum se ştie, guvernul a convocat rian, aşa numite comitete ale semenea comitet s-a constituit tindeni pentru a zdrobi asaltul menea „toate organizaţiile sin
referitoare la dezvoltarea agri doua legislaturi pentru ca Adunarea Naţională pentru ziua salvării publice, agenţia France duminică şi la Perpignan, dar dicale fără excepţie să-şi uneas
culturii R. P. Chineze in anii în prima sa sesiune, Adunarea de luni şi, în căutarea unei so Presse anunţă că Consiliul de „el nu s-a bucurat de sprijin în împotriva Republicii“. Comuni că forţele pentru a face faţă pri
1956—1957 (proiect revizuit să discute, să adopte şi să pu luţii a crizei actuale, premierul Miniştri francez a hotărît sim rîndul populaţiei şi fără^să pro mejdiei comune şi a zdrobi com
pentru a doua oară ; raportor blice în mod oficial acest pro Pflimlin a promis că-şi va da bătă noaptea să deschidă o an catul cere tuturor activiştilor şi plotul împotriva Republicii“.
tov. Cijen Li). demisia în momentul cînd par chetă împotriva membrilor aces
gram. lamentul va adopta reforma tui comitet pe care i-a acuzat de testeze s-a dizolvat la ordinul
In şedinţa din după-amiaza Actuala sesiune a Congresu constituţiei care, întărind drep „complot împotriva siguranţei
zilei de 23 mai au fost încheia turile puterii executive în dau interne a statului“. Guvernul a Partidul Comunist Francezprefectului departamentului res
te discuţiile asupra principalelor lui al Vlll-lea al Partidului Co na Adunării Naţionale alese dat instrucţiuni tuturor funcţio
puncte care au figurat pe ordi munist Chinez oglindeşte vic prin vot universal, pregăteşte narilor din Corsica să nu ascul pectiv“. Se .precizează că la
nea de zi a celei de a doua se toriile obţinute in mişcarea pen calea unei dictaturi personale. te decit de ordinele sale şi nu Perpignan se află comandamen
siuni a congresului şi au fost a- tru reglementarea stilului de de acelea ale comitetului salvă
leşi în mod suplimentar 25 de muncă şi în lupta împotriva ele Generalul Salan, comandantul rii publice. Consiliul municipal tul regimentului 11 de paraşu c ere guvernului să folosească fo a fe
noi membri supleanţi ai Comi mentelor de dreapta, oglindeşte trupelor franceze din Algeria, a din Bastia, unul din oraşele tişti, ale cărei unităţi staţionea m ijloacele pentru înăbuşirea
tetului Central. marele salt făcut în construirea corsicane, unde s-a constituit ză în Algeria şi Corsica. Şi la com plotului fascist
trimis la Paris un emisar spe un asemenea comitet fascist, a Toulouse se află de asemenea
Participanţii la sesiune au a- socialismului. transmis ministrului de Interne o garnizoană de unităţi de pa
doptat în unanimitate rezoluţia ? cial către preşedintele Coty, că de la Paris o moţiune în care
cu privire la raportul de activi îşi exprimă ataşamentul faţă de raşutişti. D eclaraţia B iroului P o litic al C.C. a l P.C, F ran cez
tate al C.C. al P.C: Chinez şi re PEKIN 26 (Agerpres). Chi- ruia i-a cerut formarea unui gu instituţiile Republicii, aprobă de
zoluţia cu privire la raportul a- NA NOUA transmite: In după claraţia preşedintelui de consi La Paris a fost publicat du PARIS 26 (Agerpres). Biroul de instaurare în Franţa a dic
amiaza zilei de 25 mai a avut vern De Gaulle. minică un apel al celor cinci Politic al C.C. al Partidului Co
supra consfătuirilor de la Mos loc la Pekin cea de a V-a ple partide care formează comitetul munist Francez a dat publici taturii militare“. i
nară a C.C. al P.C. Chinez a In acelaşi timp rebelii din de acţiune şi de apărare repu tăţii o declaraţie în care subli
cova ale reprezentanţilor parti celei de a opta legislaturi. blicane, şi anume MRP, parti Subliniind _ că „lovitlura de
dul socialist, partidul radical, niază caracterul alarmist al e-
RDA şi regruparea democratică venimentelor din Corsica. In a- stat de la Ajaccio este o urma
africană. Aceste partide cer cest document se arată că lovi
membrilor lor „să se considere tura de stat din Alger a fost re re a şovăielilor şi nehotărîrii
mobilizaţi şi gata pentru orice petată la Ajaccio „de o bandă
eventualitate, dată fiind situaţia de fascişti şi de o clică militară manifestate de autorităţile re
din Corsica unde se instigă la
insurecţia armată împotriva or publicane după lovitura de stat
liu şi îşi exprimă încrederea că dinei republicane. din^Alger“, Biroul Politic de
Discursul radiodifuzat al lui Pflimlin acesta va putea menţine şi res De asemenea în întreaga clară că Partidul Comunist cere
tabili, dacă va trebui, legalita
Franţă s-au făcut cunoscute guvernului să folosească toate
tea republicană. Consiliul mu numeroase luări de poziţie ho- mijloacele de care dispune pen
PARIS 26 (Agerpres). — In nia menajării rebelilor in Algeria, plini misiunea...“, adică să con- nicipal din Bastia adresează un tărîte in apărarea Republicii, îm care s-a ridicat împotriva gu tru a înăbuşi complotul. Parti
urma rebeliunii din Corsica,
unde, la chemarea directă a a prezentat situaţia ca şi cum linuie războiul împotriva po apel populaţiei cerindu-i să ac potriva încercărilor de a instau vernului legal şi a naţiunii“. dul Comunist cheamă de aseme
cercurilor fasciste, au fost crea evenimentele din Corsica nu ar porului algerian.
te „comitete de salvare publică“ Agenţia United Press' consi ţioneze în aşa fel incit să apere ra o dictatură militară. „Evenimentele de la Ajaccio, de nea partidul socialist şi toate
care s-au substituit, cu spriji deră semnificativ pentru poziţia
nul trupelor de paraşutişti, or avea legătură cu uneltirile fas rebelilor algerieni faţă de con Corsica de evenimente dramati clară Biroul Politic, confirmă celelalte partide şi grupuri de
ganelor guvernamentale, Consi ciştilor algerieni. El a trecut sub cesiile guvernului francez „dis
liul de Miniştri francez s-a în tăcere instigaţiile directe la re ce care ar ruina-o şi cere popu amploarea complotului îndreptat mocratice, să analizeze imediat
trunit intr-o şedinţă care a du voltă pe care postul de radio Al preţul“ arătat emisarului lui laţiei să-şi păstreze sîngele rece.
rat 4 ore. După şedinţă primul ger de sub controlul generalilor Pflimlin, deputatului de dreapta, împotriva Republicii, organiza ce acţiuni comune sînt necesare
ministru Pierre Pflimlin a rostit Salan şi Massu le adresează Louis Vigier, trimis în „misiune La Paris s-a dat publicităţii
un discurs radiodifuzat în care zilnic populaţiei franceze din un comunicat al Ministerului rea amănunţită a acestui com pentru triumful libertăţii. „Cu
a subliniat primejdia evenimen metropolă şi a spus ca guver de conciliere“ pe lîngă rebeli. Informaţiilor în care se anunţă plot şi existenţa unor planuri cît guvernul manifestă mai pu
telor din Corsica. „Este limpede nul s-a străduit să restabilească instituirea unei cenzuri depline
astăzi, a spus Pflimlin, că liber Vigier a fost nevoit după citeva asupra ziarelor, radioului şi a- ţină fermitate, arată Biroul Po
tăţile noastre publice sînt ame relaţii normale între Algeria şi genţiilor de presă.
metropolă şi să asigure aprovi ore să se înapoieze la Paris Indignarea provocată în Franţa litic, cu atît mai mare este răs
zionarea armatei... pentru c.a In acelaşi timp, în Algeria punderea pe care o are poporul
deoarece şefii rebelilor nu au au continuat manifestaţiile şi
de lovitura de stat din Corsica in lupta antifascistă“.
Biroul Politic a cerut retrage
soldaţii noştri să-şi poată înde vrut să stea de y.orbă cu el. acţiunile organizate de ultra- PARIS 26 (Agerpres). — Lo să apere republica, prin orice
-------------------«©«©¦----------------— mijloace,* pînă la greva genera rea imunităţii parlamentare de
vitura de stat anti-guvernaruen- lă şi cheamă pe membrii săi să putaţilor Soustelle şi Arrighi,
ninţate de un anumit număr de Grave evenimente în Tunisia lală din Corsica a indignat pro dea dovadă de o deosebită vigi- pedepsirea tuturor complotiştilor
fund opinia publică democrată lenţă şi să fie gata în orice mo şi anularea interzicerii tuturor
francezi rătăciţi care se ridică din Franţa. Deşi a fost dumini ment de acţiune. mitingurilor şi demonstraţiilor
că, în ziua de 25 mai la sediile antifasciste.
împotriva legii“... „Nu am drep Bombardarea barbara a regiunii organizaţiilor de partid, sindica
tul să vă ascund faptul că pri
mejdia există şi în Franţa me
tropolitană“. Premierul francez le şi obşteşti a domnit o vie Federaţia lucrătorilor din Rebeliunea
animaţie. presă, afiliată la C.G.M., a adre
Remada de către colonialiştii francezia declarat că membrilor „comi sat membrilor săi un apel simi din Corsica
tetului salvării publice“ din In dimineaţa zilei de 25 mai lar.
Federaţia lucrătorilor din în- PARIS 26 (Agerpres). — In
Ajaccio li se va intenta acţiu TUNIS 26 (Agerpres). — In staţionate in sectorul. Remada, Sedon Mokkadem a avut între văţămînt şi Uniunea naţională Sindicatele feroviarilor afilia urma constituirii şi în insula
ne judiciară pentru complot îm tot cursul zilei de 25 mai au unde se află un aeroport fran vederi cu ambasadorul american a învăţătorilor au dat publici te Ia Confederaţia Generală a Corsica a unor aşa numite „co
potriva siguranţei interne a sta continuat cu intensitate crescin- cez, au atacat unităţile tunisie la Tunis, Lewis Jones şi cu tăţii o declaraţie comună în ca Muncii declară că feroviarii din mitete de salvare publică“ la
lului şi a anunţat că toţi func dă luptele dintre forţele colo ne. Un comunicat al Secretaria ambasadorul britanic Angus re îşi fac cunoscută hotărîrea ca Franţa vor rămine in slujba Re instigarea directă a cercurilor
ţionarii din Corsica au primit nialiste franceze şi unităţile tu tului de stat pentru informaţii Malcolm. Cei doi diplomaţi au împreună cu toţi oamenii muncii publicii. rebele din Algeria, Ministerul
instrucţiuni să nu asculte deeît nisiene din regiunea Remada in din Tunis a anunţat că aviaţia fost informaţi asupra ultimelor de Informaţii francez a publicat
de ordinele guvernului. sudul Tunisiei. După cum se militară franceză a declanşat evenimente şi, după cum rela un comunicat în care se spune
ştie, aceste lupte au început duminică dimineaţă un atac ae tează agenţia Associated Press, că la Ajaccio, capitala Corsicei.
Cu toate acestea, primul mi sîmbătă cînd unităţi franceze rian asupra regiunii Remada. Mokkadem „a subliniat amploa după o manifestaţie în piaţa pre
Timp de peste 5 ore bombar rea evenimentelor şi gravitatea fecturii demonstranţii au invadat
nistru francez, continuînd pe li clădirile administrative. Mani
festanţii au fost sprijiniţi de
PREOCUPĂRI.. diere B-26 (de provenienţă a- situaţiei“. Concesiile ini Pflimlin dau curaj trupele de paraşutişti staţionate
mericană) şi avioane de vînă- La rindul său, însărcinatul cu rebelilor din Algeria in Corsica. Guvernul a trimis pe
toare venind din Algeria in va afaceri francez Benard s-a îna calea aerului un detaşament de
200 de membri ai gărzilor de
luri succesive au bombardat poiat duminică seara de la Pa securitate care însă, după cum
relatează agenţia Asociated
barbar şi au mitraliat o zonă ris, iar însărcinatul tunisian la PARIS 26 (Agerpres). — Din tul va vota modificarea consti
de aproximativ 40 de km. la Paris, Abdel Hamid Eb Bar- Alger se anunţă că rebelii al tuţiei. „Este vădit, arată agen Press, au fost dezarmate la ate
gerieni au format un „triumvi ţia, că comunicarea lui Pfli
nord de Remada şi de mai mulţi gauin a remis o notă de protest rat“ compus din Jacques Sous- mlin este considerată de Sous- rizare de paraşutişti şi închişi
kilometri in estul şi vestul aces ministrului de Externe francez, telle, trimisul generalului De telle ca o formulă pentru a se
face loc unei noi investituri şi intr-un lagăr.
tei localităţi. Comunicatul pre Pleven. Gaulle în Algeria, generalul ca o indicaţie că francezii al
cizează- că in mod special au Analizind situaţia creată in Jacques Massu, comandantul gerieni au repurtat un succes
in ciocnirea lor cu Parisul“.
fost vizate poziţiile tunisiene de ţările nord-africane de rebeliu trupelor de paraşutişti, şi Sid
la Bir Amir şi Dued Dekuk. Au nea din Algeria, săptămînalul Cara, unul din cei doi preşedinţi
suferit de asemenea avarii un tunisian care apare in limba ai aşa numitului „Comitet naţio
nal al salvării publice din Alge
şantier de lucrări publice şi ve franceză, „Action“ a publicat du
hicule sanitare. Au fost lovite minică un editorial in care sub
numeroase clădiri publice şi în liniază necesitatea urgentă ca
general se semnalează pagu trupele franceze să evacueze te
ritoriul tunisian. „Prezenţa ar ria şi Sahara“. Triumviratul a
be însemnate.
In urma acestui atac s-a ţi matei franceze in Tunisia apă fost constituit „sub înalta auto
nut o şedinţă a Consiliului de rea chiar a doua zi după obţi ritate a generalului Salan“, ca- MIERCURI 28 MAI 1958
Miniştri şi preşedintele Habib nerea independenţei ca o încăl re după cum se ştie este inves
Burghiba a declarat starea ex care a dreptului ginţilor şi ca un tit de guvernul din Paris cu de SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
cepţională în întreaga ţară. A- anacronism politic, scrie publi plină putere militară şi civilă
ceastă măsură, care pînă acum caţia tunisiană. Dar ea a de
se aplică începînd din 1957, în- venit acum după Sakiet Sidi în Algeria. Membrii noii „super- DEVA: Dreptul la dragoste; HAŢEG: Două lozuri; SIMERIA: Simfonia Le
tr-un număr limitat de districte Yussef o primejdie continuă şi junte“, cum o numeşte cores Ispita : ORÂŞTIE: Drumuri şi destine: ningradului; TEIUŞ: O mică întîm-
de graniţă, acordă guvernatori o imposibilitate morală şi psi pondentul agenţiei United Press, ALBA IULIA: Tigrii zburători; SEBEŞ: plare; LONEA: Ei iubeau viaţa; BA-
lor regiunilor puteri excepţio hologică“. au declarat că „vor lupta pînă Legendă din Polezia; BRAD: Pentru RU MARE: Aventurile lui Artiomka j
nale pentru menţinerea ordinei la moarte... pentru instalarea u- pace: PETROŞANI: Don Gio- ZLATNA; O mică întimplare; APOL-
şi securităţii, ca de exemplu Ziarul relevă in continuare pe nui guvern al salvării publice v a n i; Casa în care locuiesc; ILIA: DU DE SUS: Scăpat din ghiarele de
dreptul de rechiziţie, dreptul de ricolul pe care îl poate reprezen prezidat de generalul De Gaulle. Legea o permite} HUNEDOARA: monului.
a expulza pe indezirabili etc. ta influenţa situaţiei din Alge
ria asupra garnizoanelor fran
In întreaga Tunisie s-au des ceze din Tunisia şi Maroc. „E- Agenţia americană afirmă că SELEGŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO :
făşurat duminică manifestaţii vacuarea acestor trupe consti crearea acestui nou organ al re
şi S. U. A. populare împotriva colonialis tuind ieri încă un factor al ne belilor dovedeşte „hotărîrea a- Programul 1 : 5,40 Muzică uşoară ; uşoară; 23,30 Muzică populară romî-
mului francez. La Bizerta, de înţelegerilor fără sfîrşit dintre cestora de a intensifica bătălia 7.15 Gîntece şi jocuri populare romî- nească. Programul I I : 14,03 Melodii
exemplu, 5.000 de tunisieni au aceste ţări şi Franţa a devenit cu autorităţile din Paris“. De a- n eşti; 8,40 Muzică ; 9(00 Muzică din populare; 14,50 Concert de estradă;
demonstrat sub lozinca „Daţi- astăzi atît pentru Maroc cit şi semenea United Press subliniază opere; 10,00 Muzică populară romî- 16,20 Cîntă Maria Sereea; 17,20 Noi
ne arme să apărăm ţara“ şi au pentru Tunisia imperativul iun ca semnificativ faptul că Sous- nească; 11,03 Teatru la microfon: „Un Medicamente romîneşti; 17,30 Bahde
cerut evacuarea imediată a tru damental şi problema naţiona lelle, care de la sosirea sa în duşman al poporului“ ; 12,45 Muzică şi jocuri populare romîneşti; 18,05
pelor franceze. lă nr 1. Ea se impune cu o ega Algeria, s-a mulţumit cu cali uşoară; 13,05 Muzică instrumentală;
lă necesitate conştiinţei popoa tatea de „consilier“ al rebeli 13,30 Melodii populare moldoveneşti: „Noi înregistrări de muzică romîneas-
Ziarul politic al partidului relor şi voinţei guvernelor.. lor algerieni, a anunţat intra 14,00 Muzică de estradă; 15,40 Din c ă ; 19,00 Muzică uşoară; 19,23 Opera
Neo destur a lansat un apel Orice este mai bine deeît aceas rea sa in noul triumvirat la ci muzica popoarelor; 18,00 „In slujba
tuturor organizaţiilor obşteşti tă situaţie deprimantă în care teva ore după ce premierul Pîer- patriei“ ; 18,30 Din viaţa muzicală a „Faust“ de Gounod; 23,45 Muzică
şi întregului popor tunisian, che- trăim sub ameninţarea hotărîri- re Pflimlin a anunţat că va de oraşelor şi regiunilor patriei; 19,15 Mu
mîndu-i la organizarea „unei lor iresponsabile luate de vreun uşoară.
săptămîni de vigilenţă“ şi ce- ofiţer francez care a scăpat de zică de cameră; 20,15 ,,<Sîntecul săp-
rîndu-le să se menţină în stare sub controlul guvernului său şi BULETINE DE ŞURI
tămînii“ : Visurile noastre se vor în 5,00; 6,00: 7,00; 11.00; 13,00: 15,00;
de alarmă. făptui“ ; 20,55 „In vîrtejul jocului“ ; 17,00; 19,00: 20,00: 22.00; 23,52 (pro
gramul I), 14,00; 16.00; 18,00; 21,00;
(d e s e n de V. M ih ă ilescu ) In aceeaşi după-amiază, dr. de sub acela al raţiunii“. misiona de îndată ce parlamen 21.15 Emisiune literară; 21,30 Muzică 23,00 (programul 11).
^Redacţia şi administraţia /tarului str. b Marile nr. 9, felelui:: 188-189. laxa pielită în numeral eonlurm aprobării Direcţiunii Generale P ! IR . nr. 23« «20 din b nuieurbi ie l'JIa - li|>.tium In't - Poligrafică .1 Mal“ - DEVA
