Page 86 - 1958-05

Mr. 1070 DRTTMo l S O C IA L IS M U L U I Pac. 3

Un vrednic Pentru generalizarea Tineri fruntaşi
gestionar de participanţi
pentru un nou avînt in muncă\ _______
cooperativă ia consfătuirea

ALBA IULIA (De la subredacţin > şi sectoarelor de tineret din Jiului de la Petroşani
noastră voluntară)

Toţi ţăranii muncitori din satele}

Oarda de Sus, Oarda de Jos şi Pi-1 Aplicarea hotărîtă

chşa, U cunosc pe loan Bulac. In \ Din iniţiativa Comitetului ra- o mai mare răspundere faţă de fiecare post cite două tone de rlţi să îndeplinim întocmai a tehnicii avansate —
antrenarea tinerilor in întrecerea cărbune peste plan. Sintem hotă- cest angajament“.
muncile pe care le-a avut pină a- Vionul U.T.M. Petroşani, nu de socialistă. Comitetele de U.T.M. mijloc de creştere
de la minele Petrila şi Uricani necontenită a producţiei
cum, ca delegat de batoză, colector Smult a avut loc in Petroşani au dovedit o preocupare bună „Munca politică şi organizatorică — baza
în acest sens. Preţioasa iniţiativă succeselor noastre“ de cărbune
şi gestionar de cooperativă, s-a pur- \o consfătuire CU şefii brigăzilor a brigăzilor de la Aninoasa
este tot mai larg aplicată în Discuţiile participanţilor la
tai frumos cu oamenii, i-a lămu- sşi sectoarelor de tineret din toa- brigăzile de tineret. In Valea Jiu­ consfătuire au îost vii şi au
lui, aplică această iniţiativă 89 tratat problemele cele mai acute
rit cu răbdare şi întotdeauna s-a b u - \te exploatările Văii Jiului, cu de brigăzi de tineret. Rezulta­ Din experienţa pozitivă a bri­ dă, a realizat in aprilie, 108 m.l. ale tineretului minier din Valea
tele dobindite de ele in sporirea găzilor din sectorul IV al minei înaintare la un suitor cu 3 secţii Jiului. U.n deosebit accent s-a
curat de înţelegerea acestora. Sscopu! de a generaliza experien- productivităţii muncii se reflec­ Vulcan, a împărtăşit celor pre­ în steril, iar a lui Gheorghe pus pe introducerea mai hotă-
tă în faptul că pe întreaga Va­ zenţi la consfătuire, tov. ing. Ivăşcanu, în galerie simplă 71 rită a tehnicii noi şi sporirea vi­
Munca de gestionar, o îndeplineşte vţa pozitivă a fruntaşilor şi de a lea Jiului, productivitatea mun­ Dumitru Plăvicheanu. m.l. înaintare. In abataje a spo­ tezelor de înaintare. Inginerul
cii a sporit in trimestrul I 1958 rit viteza de înaintare la 18— Emil Muru, şeful sectorului II
numai din iamă, insă, rezultatele pe intensifica munca tineretului mi- cu 4,2 la sută faţă de nivelul „Sectorul nostru are ponde­ 23 m.l. pe lună (abatajul fron­ de la mina Petrila — sector
atins in trimestrul I 1957. rea cea mai mare de producţie tal Bordea şi abatajele de pe distins cu „Casca de aur“, a
care le-a obţinut sini din cele mai \nier, pentru dezvoltarea succe- Brigăzile de tineret conduse de de la mina Vulcan. Faptul că stratul 15). Paralel am înregis­ chemat toate sectoarele de ti­
Mihai Bucinski de la Lonea, noi am extras anul trecut peste neret, conducerile acestora, să
bune. Cunoscută gusturile şi ceriu- Lselor obţinute in cinstea zilei de loan Velek de la Lupeni, Emerik 13.000 tone de cărbune in afara trat şi creşteri importante ale aplice noile cuceriri ale tehnicii
Csiki de la Vulcan, Francisc planului, iar în primul trimes­ randamentelor in abataje şi pe miniere. Ei a arătat că in ca­
ţele localnicilor, ascuiiind de su- ( 1 Mai, pentru un nou avint în Bartha de la mina Petrila şi tru din acest an alte 4.433 tone sector, ca urmare a aplicării ini­ drul sectorului II de la Petrila,
mulfe altele, au extras peste ţiativei minerilor de la Aninoa­ se aplică cu succes armarea ga­
şe jtitlr cumpărătorilor, ei se stră d u -\muncă in cinstea Zilei mineru- plan intre 250-850 tone de căr­ de cărbune peste plan, se dato­ sa. Pentru reducerea posturilor leriilor cu inele de bolţari din
bune, obţinind şi importante creş­ reşte în mare măsură muncii po­ neproductive, am concentrat pro­ beton armat şi săparea suitori­
ieşte să-i aprovizioneze cu mărfuri lui şi a zilei de 23 August. teri ale randamentelor la locu­ litice şi organizatorice desfăşu­ ducţia la gurile de încărcare, lor cu ioreza primită din
rile de muncă. In aplicarea ini­ rată de organizaţia de partid şi reducind multe posturi. Cîştigul U.R.S.S. La săparea unui suitor
industriale in cantităţi cit mai m ari) -fa ţiativei minerilor de la Aninoa- U.T.M. din sector. Dinamica mediu al muncitorilor noştri va­ de 51 m.l. lucrînd cu foreza, a
sa brigăzile de tineret conduse riază acum între 1.300— 1.350 fost nevoie doar de o zi de
şi de calitate bună. Forme tinereşti de producţie de Anghel Zorilă de la mina Lo­ producţiei noastre in continuă muncă.
creştere, a impus să luăm mă­ lei pe lună.
Pentru a ven, In spripnu! ţăranilor \ b r ig gz ile şj sectoarele de ti* nea, Gheorghe Neagu de la Pe- suri pentru buna calificare a De mai bine de o lună de zile, Pentru sporirea vitezelor de
minerilor noştri in bună parte înaintare in lucrările miniere,
muncitori care pleacă de dimineaţă 'neret aduc o importantă contri- trila, Gavrilă David şi Vaier Li- noi angajaţi la mină. Un rol în abatajul trontal al brigăzii minerul Guţă Nicolae, şeful li­
!n cîmp şi se întorc seara tirziu tine ^ -n j tfl m in e rilo r d in Va de seamă a avut în această di­ de tineret, condusă de Petru Io- nei brigăzi de tineret de la sec­
ciu din Aninoasa, ca şi Vasile recţie organizaţia U.T.M. din naşcu, folosim cu succes arma­ torul VII investiţii, al minei Lu­
magazinul deschis pină an d este s e r -ţ tfU co n tin u a c r e s. sector care a îndrumat şi ajutat rea metalică cu stîlpi mici. E- peni, a chemat toate brigăzile
Negrescu de la mina Vulcan sau pe tineri pentru calificarea lor. conomia calculată pe abataj în- din Valea Jiului la întrecere, an-
vii ultimul cumpărător. u & ducţiei> productivităţii Repartizaţi pe lingă mineri cu tr-o lună, se cifrează la aproape gajîndu-se să depăşească randa­ ANGHEL ZORILĂ
Dumitru Vascul de la Uricani, experienţă — comunişti, tinerii 100.000 lei la material lemnos. mentul planificat cu 0,650 m.c.
Ca lucrător al unei. organizaţii de reducerij pretului de In prezent, tăcem încercări pen­ steril de fiecare post prestat, să şeful unei brigăzi de tineret ?
au obţinui randamente cu 1,500 noştri îşi însuşesc în mod rapid tru extinderea armării metalice menţină în curăţenie locul de
masă, loan Bulac s-a convins ^ ) c o s t a] c ă r b u n e lu i. La c e le 5 3 .1 1 8 —2,500 tone pe post mai mari şi-temeinic cunoştinţele practice. la alte abataje. Conlucrînd activ, muncă şi să obţină o economie de la mina Lonea. t
trebuie să fie un neobosit îndrumă- ^ de c ă r b u n e d a tg te plan> Din sector, 121 de tineri urmea­ conducerea sectorului cu orga­ de 5 la sută la explozivi, pre­
decit cele planificate. De ăseme- nizaţia de tineret şi secţia sin­ cum şi să folosească la ban­
tor şl sfătuitor al celor in mi!locul \ ^ minerH y g jj j M u i au ză cursurile de calificare de toa­ dicală, sub permanenta îndru­ daje, lemnul răpit din galerii
te gradele. Paralel cu această mare a organizaţiei de partid, vechi. In luna aprilie, brigada
cărora munceşte, să fie cinsti cu a- $ ^ ^ de j Mai> {in e. acţiune, s-au luat măsuri pentru colectivul nostru este hotărit sa a realizat o înaintare de 77 ¦mm -
buna întreţinere, aprovizionarea să-şi ducă la îndeplinire anga­ m.l. pe lună, într-o galerie sim­ Mm
ceştia şi in primul rină sa fie cin- m j n j e r g contribuit CU şi îndrumarea tehnică a locurilor jamentele luate în cinstea lui 23 plă, în piatră.
de muncă. Au crescut astfel vi­ August“. !P 'iy
stit cu el însuşi. 322.200 tone de cărbune. Succe- tezele de înaintare. Brigada de Luînd cuvintul în încheierea
tineret a lui Traian Iovi, de pil­ lucrărilor consfătuirii, tov. Ser-
Cind s-a pus problema înfiinţării \ ^ ge datoreşte în bună giu Ivanov, ’din partea Comite­
tului regional U.T.M., tov. Mi­
unei întovărăşiri in sat, el s-a înscris J mgsurg fap tu Iu i că> îndrumate hai Zeleneak, secretar al Comi­
tetului raional de partid, şi tov.
cu întreaga suprafaţă agricolă ce o • q că{re o r g a n e le de p artid ş i Ştefan Antal, secretar al Comi-
tetului raional U.T.M., au ară-
posedă. Bineînţeles că după aceastaj j aju{ate e{ectiv de con. tat că recenta consfătuire şi-a
atins scopul. Ea a fost un pre-
a îndemnat şi pe alţi ţărani ducerifc-tehnice, brigăzile şi sec- ţios schimb de experienţă şi a
dezbătut problemele imbunătă-
iori să păşească pe drumul o.gricul.\ toare^le ddee ttiinneerree tt şş ji-_aauu ppuugs tt(o>tt ţirii muncii brigăzilor şi sec-
ela n u l lor tineresc', toată hotă- toarelor de tineret din exploa-
turii socialiste. Desfăşurlnd ~ ţările Văii Jiului. Penlru ridi-
carea muncii tineretului la ni-
de lămurire în rlndurile rudelor, Jn indeplinirea sarcinilor voiul sarcinilor şi posibilităţilor
lui, este nevoie de o mai atentă
prietenilor, lămurindu-i in m a g a z i n , ) de Conferinta raională preocupare din partea organelor
U.T.M. pentru problemele bri-
vizitîndu-i acasă sau pe ăm p. in sc u rtb d e partjd {n V a jea J iu Iu i au găzilor de tineret. O deosebită
atenţie este necesar să se acor-
timp a reuşit să atragă In intovă-) fos{ c r ea {e n u m a i jn anui aceS - de formelor de organizare a
timpului liber în scopul educării
raştre 22 de familii. ta 4 sectoare de tineret la Lo- patriotice a tinerilor mineri,
Muncind cu avînt sporit, folo-
rui loan Bulac s-a preocupat in te n s]™ 3 ’ Vulcan * Lupeni ş. 21 noi nea, sectorul II de tineret de sind în mod creator elanul ti-
neresc, brigăzile şi sectoarele
in această primăvară a fost p r o b le - y rigăzi de tineret la abataje şi la mina Petrila a obţinut randa- de tineret pot să se situeze în

ma contractărilor. Singur a încheiaţi pregătiri. Organizaţiile U.T.M., mente sporite, fapt pentru care fruntea întrecerii socialiste în

cu ţăranii muncitori din sat un nu- \sub îndrumarea directă a orga- a fost distins cu „Casca de aur Lichidarea lipsurilor — preocupare de seamă întîmpinarea Zilei minerului şi Ing. EMIL MURU
şeful sectorului II de tineret
măr de 250 de contracte pentru i niZaţiilor de partid, au dovedit a tehnicianului“. a zilei de 23 August.
de la mina Petrila.
7.680 kg. griu, 7.090 kg. porumb şi \ a comitetelor U. T. M. Ing. GH: DUMITRESCU \
2 „Disciplina — principala noastră experienţă“
3.615 kg. cartofi. Din referatele prezentate şi o slabă preocupare. La mina Lu- »
discuţiile participanţilor pe mar­ peni, Aninoasa şi Petrila, bri­
*** !f e,egÎ f Sesh-o-) s , con sfătu irii de la P e ­ burile se suprapun o oră, chiar ginea lor s-a desprins că deşi găzile conduse de tinerii Ale­ TRAIAN IOVI
două, astfel că nu pierdem timp în activitatea lor, brigăzile şi xandru Furo, Stei an Demeter, şeful unei brigăzi de tineret
na,«/ loan Bulac din salul Oarda H . a fost • generalizarea mult cu întreţinerea. Tre­ sectoarele de tineret din Valea Victor Peter, Matei Hemerik,
buie să arăt că la noi în aba­ Jiului au obţinut succese impor­ Panait Bogoş şi altele, au rămas de la mina Vulcan.
de Sus, al cărui exemplu mentă să ;e n ţ e ; în a in ta te a un(>r bri taj, presiunea este foarte puter­ tante, acestea nu sint insă pe datoare luni de zile, sute de to­
nică şi astfel am fi prestat mul­ măsura elanului tineresc şi a ne de cărbune. Rămînerea în ur­
fie urmai de toţi. lucrătorii coopera- sectoare de tineret frun te posturi neproductive. Un deo­ posibilităţilor existente. Aşa s-a mă a unor brigăzi de tineret se
sebit accent punem pe califica­ arătat că la mina Aninoasa, co­ datoreşte şi ajutorului slab pri-
, ţiei de consum de la saie¦ )taşe. In această privinţă, au ex rea membrilor brigăzii. Astfel, mitetul U.T.M. (secretar tov. mit din partea unor ingineri şi
noi nu avem nici un tînăr ne­ Titus Bara) nu a acordat aten­ tehnicieni, care n-au acordat a-
______________ P’ ') pus din experienţa lor tov. Mi calificat, chiar dacă este mai ţia cuvenită consolidării şi sti­ tenţia cuvenită locurilor de mun-
nou venit. Toţi urmează cursu­ mulării formelor tinereşti de că şi calificării tinerilor.
hai Bucinski, şeful unei brigăzi rile şcolii de calificare minieră. producţie, manifestînd formalism
Ducem de asemenea o luptă ho- şi slab interes pentru munca şi Faptul că multe din brigăzile
Noi a• f •><> Pni wh >?* de tineret de la mina Lonea şi tărită pentru lichidarea absen­ nevoile lor în producţie. La de tineret au rămas în mod sis-
tov. ing. Dumitru Plăvicheanu, ţelor şi întărirea disciplinei in Uricani şi Petrila, brigăzile de tematic sub plan şi că randa-
O b ic e iu ri în v e c h ite şeful sectorului IV de tineret de muncă şi in viaţă. In aprilie, tineret nu au îost plasate în mentul pe post la unele sectoa-
brigada nu a avut decit două locurile cele mai grele, unde ar re miniere este încă redus, îşi
Asemenea obiceiuri se mai la mina Vulcan. nemotivate. Aproape toţi mem­ ti putut constitui un exemplu găseşte o explicaţie în sensul
practică şi acum la măcelăria „La mina Lonea, unde lucrez brii brigăzii sint candidaţi de mobilizator pentru întregul co­ că unele comitete U.T.M. s-au
din Brad, unde este gestionar partid sau utemişti, ceea ce a- lectiv. La minele Lonea, Petrila preocupat slab de ridicarea ca-
Sabin Bolcu. Aici, carnea se împreună cu brigada pe care sigură o mai mare răspundere şi Lupeni, antrenarea tineretului lificării mai ales a celor noi ve-
vinde pe bază de...prietenie şi cu­ o conduc, a spus tov. Mihai pentru îndeplinirea ritmică a în întrecerea socialistă s-a tă­ niţi la mine. La Lonea, la Lu-
noştinţă. Bucinski, sint două sectoare şi sarcinilor de plan. Brigada îşi cut iormal, neţinîndu-se o evi­ peni şi Vulcan, comitetele
19 brigăzi de tineret. Abatajul petrece timpul liber in comun. denţă clară a realizărilor fiecă­ U.T.M. pe mină şi-au limitat
Aşa de pildă, in ziua de 16 Aşa a vizionat filme, a făcut rei brigăzi pentru a interveni sarcina de ridicare a calificării
mai, in jurul orei 18, uşa mă­ nostru, un abataj cameră, este excursii la Doftana şi Voivodu şi la nevoie. doar la cursurile de calificare,
celăriei era încuiată. Insă, înă­ complect iluminat cu lămpi e- chiar a jucat fotbal cu o altă neglijînd în mod nepermis în-
untru ciţiva cetăţeni printre lectrice tixe, dispune de ventila­ brigadă minieră din sector. Par­ Consfătuirea a mai scos în e- drumarea tinerilor către cursu-
care se aflau Petru Almăşan, Bor- toare puternice şi de craţere bu­ ticipăm de asemenea la con­ videnţă faptul că pentru conso­ rile de minim tehnic şi alte 'for-
ca şi incă vreo ciţiva alegeau ne. Prin aplicarea iniţiativei mi­ cursul „Iubiţi cartea“. Membrii lidarea succeselor obţinute pină me de şcolarizare. De asemenea,
carnea după plac şi cită vro­ nerilor din Aninoasa, noi am dat brigăzii sint înscrişi şi urmea­ acum, un element hotăritor il
iau. Cind în măcelărie a intrat cu 0,370 tone pe post mai mult ză cu destulă regularitate constituie ridicarea tuturor bri­ nu se aplică cu destulă tărie re-
şi loan Faur a fost dat afară — cursurile învăţămintului politic. găzilor la nivelul sarcinilor de partizarea tehnicienilor şi ingi­
pasămite ca nefiind din catego­ cărbune in martie şi cu 0,700 Pentru întîmpinarea Zilei mine­ plan. Or, tocmai in această di­ nerilor pentru sprijinirea cite u-
ria celor de mai sus şi deci ne- tone pe post in aprilie-decît a rului şi a zilei de 23 August, noi recţie, comitetele U.T.M. de la nei brigăzi sau dacă se face a-
avînd, după Bolcu, drept să in­ veam angajamentul de 0,500 to ne-am angajat să dăm pentru unele exploatări au manifestat ceasta, este formală şi necon­
tre in măcelărie. La scenă, a a- ne pe post peste plan. Rezul trolată.
sistat şi tov. loan Almăşan, setul ţaţele bune pe care noi le ob
depozitului I.C.R.A. Brad, care a ţinem sint rodul atît al munci
dat din...cap !? hotărite în brigadă, ajutorului
pe care ni-1 acordă conducerea
sectorului, cit şi unor măsuri in­
terne în brigadă. Astfel, la noi

Obiceiul este învechit ca de schimbul se face la faţa locului

altfel şi măcelarul Bolcu. Este de muncă, la predare se verifică

cazul ca aici să se înnoiască to­ starea abatajului, a mecanisme­
tul ! lor. Dacă este nevoie, schim­

>o o - «8--OO <f>1 >.-<3f*<5*^ «9* O ’&¦<&¦O *

Mult timp, în munca de an­ aduce o contribuise iot timpul nefavorabil — era în care vom reuşi şi în viitor
trenare a tineretului în diferi­ frig şi cădea lapoviţă — ziua să atragem tinerelul şi să-l
tele acţiuni obşteşti, biroul ra­ s-a soldat cu plantarea a două mobilizăm la astfel de acţiuni
ni-l vor dovedi rezultatele.
ional U.T.M. Haţeg a obţinut înflorirea regiunii noastre ha. de pădure cu puteţi de ste­ DUMITRU MARGU
rezultate doar parţiale. In şe­ jar. important e faptul că de E adevărat că mai sint şi şef de schimb in brigada lui
dinţele noastre de birou am utemişti, şi chiar în organele Vasile Negrescu de la mina
dezbătut şi am analizat această 1 acum, oarecum obişnuite, mul­ de conducere, care nu acordă
te din organizaţiile de tineret importanţa cuvenită, nu spriji­ Vulcan.
problemă. Participarea tinere­ de. la sate, îndrumate de către nă cu toată puterea lor şi nu
tului la acţiunile de folos ob­ n-am fi îndrăznit să ne gin- IOAN FARCAŞ la Demşuş — pe întreaga co­ organizaţiile de partid, între­ sint exemple personale în în­
ştesc ne preocupă, dar cu toate dim. mună — alte 20. ha., iar la prind singure măsuri care în deplinirea acţiunilor patriotice
pe care organizaţiile le între­
acestea rezultatele pe care noi Iniţiativa întreprinsă anul prim-secrelar al Comitetului Clopotiva numai 12 tineri au realitate nu fac altceva decît prind. Tov. Virgil Govoreanu,
secretar al comit elului comunal
le aşteptam întîrziau să se a- trecut de a se lucra de către raional U.T.M. — Haţeg curăţit in trei zile 6 ha. păşu­ să traducă în fapt sarcinile pe U.T.M. Bretea Strei, a oferit
de aurind un astfel de exemplu
rate. In fiecare şedinţă ne pro- ¦tineret loturile festivalului, ne-a ne. La toate acesfea se poate care partidul le pune in faţa prin nepăsarea cu care a pri­
vit atît mobilizarea tineretului
puneam obiective noi pentru fost de mare folos. Muncind răspuns toţi tinerii din satele adăuga şi munca celor 52 tineri tineretului. Organizaţia U.Ţ.m: din satul Plopi, cit şi prin ne-
viitor, întocmeam planuri de umăr la umăr, utemiştii şi ne- Bărăşti, Săcel şi Simpstru, ti­ din . Valea Dîljii care, mobili­ din salul Berthelot, de pildă, pariiciparea sa la .!ziua împă­
acţiune, însă acestea, în ma­ utemiştii s-au cunoscut, s-au neri care in urmă cu l — 2 ani zaţi de organizaţia U.T.M., au îndrumată de către comitetul duririi" întreprinsă la Măceu.
joritatea cazurilor — şi aceasta obişnuit să lucreze în comun n-ar fi dat nici o importanţă defrişat in 2 zile 4 ha. păşune. comunal de partid ( secretar Şi, din păcate, asemenea exem­
era partea noastră slabă — ră- şi s-au luat chiar la întrecere. unei asemenea acţiuni, chiar De asemenea, în ultimele do­ Alexandru Măgureanu) a mo­
mineau doar pe hîrtie, lucru Organizînd participarea la ase­ dacă ea ar fi fost organizată uă luni, sub conducerea şi în­ bilizat tot tineretul salului la
care se întîmpla dealtfel şi menea acţiuni care au plăcut în satul lor. drumarea comitetelor comunale luarea sub patronaj a pepinie­
cu multe hotărîri pe care le tineretului, in anul acesta am La cultivarea entuziasmului . de partid şi cu ajutorul primit rei de salcim a Ocolului silvic
luam în plenarele comitetului reuşit să mobilizăm un număr tineresc, a voinţei şi a dragos­ din partea sfaturilor populare din Haţeg. Cei 25 de utemisii
raional U.T.M. mare de tineri la lucrările de tei cu care aceştia au răspuns comunale, tinerii din raionul şi alături de ei restul tinerilor ple s-ar mai putea da.

Gomitetul raional de partid refacere şi protecţie a păduri­ chemării comitetului nostru ra­ Haţeg au contribuit la reparări şi organizaţia de pionieri, vor In munca noastră de viitor,
a analizat contribuţia — pe a- lor, la lucrările de îmbunătă­ ional U.T.M. au contribuit şi de drumuri, la desfundarea di­ îrnprejmui pepiniera, o vor ara, aplicînd in viaţă indicaţiile co­
tunci neînsemnată — pe care ţire a păşunilor şi a însilozării metodele noastre noi şi oare­ feritelor şanţuri, la reparări de însămînţa, vor plivi puietul şi mitetului regional U.T.M. şi
a adus-o tineretul din raionul nutreţurilor. cum mai atrăgătoare în ce pri­ poduri şi alte asemenea ac­ la toamnă îl vor scoate din ale comitetului raional de
partid, sintem liotărîţi a munci
Haţeg în muncile de folos ob­ Numai la Giopeia şi la Să- veşte mobilizarea tinerilor la ţiuni obşteşti sau menite să pepinieră. Pentru aceste lu­ în aşa fel ca toate lipâurile
ştesc. Ni s-au arătat lipsurile, laşu: de Sus, in ultimele sâp- muncile de folos obştesc. înfrumuseţeze satele. La aceste crări Ocolul silvic va plăti ti­ manifestate pină acum să ţie
am primit îndrumările nece­ tămini au participat la acţiu­ acţiuni au fost efectuate peste lichidate. Ca un ghid al acti­
sare, recomandîndu-ni-se prin­ nea de defrişare a păşunilor In întregul raion, datorită 3.000 ore muncă voluntară. neretului. peste 12.000 lei. vităţii noastre de viitor stau şi
tre altele să urmărim traduce­ un număr de 331 tineri din sa­ Toate aceste rezultate şi al­ vor continua să stea prevederile
rile in. ţapi şi cu stricteţe a tu­ tele Bărăşti, Simpetru, Săcel contribuţiei aduse de către ma­ In apropierea satului Măceu,
sa tineretului, au fost curăţite intr-o singură zi, un număr de tele multe ce silit pe cale de a
alte 46 ha. păşune în satele
turor htitârtrilbr oe care le şi Paroş. Rezultatul muncii comunelor Berthelot, Tdteşii, W4 tineri, mobilizaţi de către se realiza, ne dovedesc că ti­ şi sarcinile ce izvorăsc pentru Í VICTOR CTRCIUMARU
luam.. XJrnitnd întocmai indica­ lor a fost cele 16 ha. teren re­ ¦ şeful unei brigăzi de tineret j
ţiile date, astăzi ne putem min­ date păşunii. Semnificativ e Rîu de Mori şi Sannizegetusa. organizaţiile U.T.M. din Ruşi, neretul poate şi că participă organizaţia noastră, din rezo­ ! de la mina Uricani. î
ări cu o seric de rezultate, la faptul că la acţiunea de defri­ Numai în Fizeşti, organizaţia Măceu şi Ocoliş, au participat cu drag la acţiunile iniţiale de
luţia celei de-a 111-a plenare a

care in urmii cu T—J2 ani hici şare întreprinsă in Giopeia au U.T.M. a curăţit 2 ha. păşune, la acţiunea de împădurire. Cu organizaţiile U.T.M. Măsura C.C. ol U.T.M. =#*¦*>. ««««I VI H 'titH + H -H -l»*
!iLt*<L*« *0 <5> <3^¦<?>• *47 <C-_.>S> ¦$> •<L fcr- -*8» jj,. V -“V-4- <i' <?•
4==* O