Page 89 - 1958-05

Pag. 2
Mai multă grijă şi atenţie faţă de
muncitorii de la secţia G.A.S. Deva
Spre deosebire de anii trecuţi,
secţia G.A.S. din Deva s-a pre­
ocupat în prezent mai intens
pentru crearea condiţiilor de vi­
aţă a muncitorilor ce-i are an­
gajaţi. Aşa, de pildă, se îngri­
jeşte ca cele 3 dormitoare să fie
in permanenţă curate, iar lenje­
ria, paturilor să se schimbe la
timp. Bine întreţinute sînt şi
bucătăria cantinei şi sala de
mese,' iar mîncarea servită de
trei ori pe zi este substanţială
şi in cantităţi corespunzătoare.
Cu toate acestea, aici nu sînt
create încă toate condiţiile care
să asigure un confort mai com­
plect muncitorilor. Dormitoarele,
de pildă, nu sînt înzestrate cu
dulapuri sau măcar _ cu cuiere
suficiente, din care cauză, îm­
brăcămintea atîrnă în cuie bă­
tute în pereţi, sau se depune di-
decf pe paturi. Spălătorul este
în 'stare de nefuncţionare, oa­
menii fiind obligaţi a se ajuta
„cu cănile“... Deşi există o sală
de mese corespunzătoare, se ad­
mite ca unii din muncitori să
transporte mîncarea în dormi­
toare şi s-o servească acolo, pe
paturi, in condiţii cu totul ne­
igienice.
4Cgpa ce dă mai mult de gîndit
este faptul că deşi aici se află
o. ninsă compactă de muncitori,
controlul şi îndrumarea lor sa­
nitară, de către organele sanita-
re-ale oraşului Deva, se face la
intervale foarte mari.
Cu totul inadmisibilă este de­
lăsarea dovedită pînă acum în
ceda c6 'priveşte viaţa cultural-
an-listică. a muncitorilor de la
seeţţa G.A.S. Deva. Deşi există
oesală aşa numită „Club“..., în­
zestrata cu cîteva cărţi şi jo­
curi, de şah, nimeni din condu­
cerea secţiei nu se preocupă de
antrenarea muncitorilor în ridi­
carea nivelului lor cultural. A-
ceastă situaţie este cu atit mai
gravă, cu cit marea majoritate
.a . muncitorilor e dornică de a
desfăşura în mod organizat acti­
vitatea culturală.
Explicaţia acestor neajunsuri
trebuie căutată în următoarele
situaţii care nu mai pot continua
şi faţă de care organele şi orga-
$
* Intr-una din zilele acestea
$ . rhram abătut pe la muzeul ra­
ional din Sebeş. Auzisem că in
ultima vreme colecţiile au fost
îmbogăţite cu noi piese. Nu
nvam înşelat. Chiar la intrare
au fost aranjate sub arcadele
in stil romantic noi statuiete.
Am urcat scara la etaj, unde
însoţitorul prin muzeu tn-a
intimpinat şi condus prin săli.
¦ In prima sală unde se află
expoziţia privind originea păi-
mintului şi evoluţia vieţuitoa­
relor pe pămînt, gindul te poar­
tă cu miliarde de ani in urmă.
.Virsta pămîntului a fost im-
. pârţi(ă de oamenii ele ştiinţă in le cele mai simple — monoce­
ere, fiecare cuprinzind sute de
milioane de ani.
Era arhaică (azoică, fără
viaţă) a fost plină de frămîn-
tare, cu vulcani in acţiune, iar
cea primară sau paleozoică dă
naştere primelor vieţuitoare
din neamul protozoarelor, peş­
tilor, reptilelor. Tot atunci in-
0 ¦cep să se dezvolte păduri, de
0 ferigi uriaşe din care au pro­
venit apoi cărbunii de pămînt.
$• . Era secundară sau mezozoi-
0 ' câ, in care scoarţa pămîntului
1 se îngroaşă prin conglomerate
t de-gresii, argile şi calcar se
$ dezvoltă dind naştere la noi
v. elemente. Apare fauna în care
D R im U L SOC!AZISM U LUI Nr. 107
Mărfi 27 mai a.c. la Deva, Comisiile permanente —
Teatrul de stat „Valea Jiului"
din Petroşani a prezentat in ajutor preţios în mu« sfaturilor populare
turneu, sub regia lui Marcel
Şoma, spumoasa comedie a
lui Victor Ion Popa „Take,
Ianke şi Kadir", In rolurile
titulare — Dorel Botoşescu, Este cunoscut faptul că în lor şi de aportul pe eare-I pot nică activitate. Desfăşurînd o
Gigi Iordănescu şi Dem. Go- munca lor, sfaturile populare aduce în munca sfaturilor popu­ muncă organizată, ea a făcut o
lumbeanu. primesc un sprijin preţios din lare, şi in comuna Geoagiu, serie de propuneri preţioase Co­
partea comisiilor permanente, raionul Orăştie, au fost consti­ mitetului executiv al Sfatului
IN CLIŞEU : Fotograful a formatş din deputaţi. In munca tuite in prima sesiune, după a- popular comunal Geoagiu.
imortalizat pe peliculă una lor, comisiile permanente stu­ legerife din 2 martie, cinci co-
din scenele in care cei trei diază diferite probleme legate misi permanente. încă de la în­ Una din principalele preocu­
sint pe punctul ele a-şi dez­ de activitatea sfatului popular ceput, aceste comisii au pornit pări ale comisiei permanente a-
minţi sentimentele de priete­ şi vin cu propuneri pentru îm­ o muncă organizată. Ele şi-au griccle a fost aceea privind lăr­
nie. întocmit planuri de activitate girea sectorului cooperatist din
bunătăţirea muncii de viitor. şi şi-au format colective largi agricultură. Astfel, s-a propus
FOTO: Riegelhaupt de cetăţeni pentru studierea di­ reorganizarea echipelor care să
Alexandru Ţinînd seama de importanţa feritelor probleme, Deşi a trecut desfăşoare o muncă de lămurire
puţin timp de la constituirea în circumscripţii pentru a con­
In preajma sfîrşifului de an şcolar comisiilor permanente, totuşi vinge pe ţăranii muncitori să
unele din ele au desfăşurat o intre în forme de cooperare a-
La şcolile din oraşul Lupeni, în a- fizică şi chimie în cadrul cărora elevii activitate cu bune rezultate. gricolă.
nul şcolar 1957-1958, o* problemă care au pus în practică numeroase expe­
. a stat în centrul atenţiei a fost poli- rienţe pe oare pînă atunci le-au putut Una din aceste comisii este In urma măsurilor luate de
tehnizarea învăţămîntului. învăţa doar teoretic. comitetul executiv, rezultatele nu
comisia de gospodărire comuna' au întirziat să apară. Aşa de
In oursul acestui an şcolar, la şcoa­ Acum, înainte de încheierea anului lă şi drumuri, al cărei preşedin­ pildă, în satul Gelmar, în urma
la nr. 2 din Lupeni, s-au deschis ate­ şcolar, elevii conduşi de profesori, te este tov. deputat Timoîtei muncii desfăşurate de deputaţii
liere de tîmplărie şi lăcătuşerie unde pentru a face cunoscute rezultatele Curuţ. încă de la început aceas­ Aurel Josan, Ioan Almăşan, Şte­
elevii au putut executa diferite luorări muncii lor, vor organiza expoziţii cu tă comisie şi-a prevăzut in pla­ fan Pop, membrii ai acestei co­
— rame de tablouri, ştergătoare pen­ tot ce au lucrat ei în acest an. La ex­ nul ei, ţinînd seamă de propu misii, ajutaţi de colectivul lăr­
poziţia de lucru de mînă a fetelor de nerile făcute de cetăţeni în cam git de muncă din care fac parte
tru ghete, cuiere, au reparat bănci şi pania electorală, să înceapă ac şi tov. Avram Stănilă, ing. Du­
altele. (3u banii strînşi din serbările ţiunea de întreţinere şi repara mitru Prică şi alţii, au reuşit să
re a drumurilor şi podeţelor. convingă numai in trei săptă-
nizaţiile în drept sînt obligate răştie, G.A.S. Lăpuşnic, cît şi organizate s-au putut cumpăra în va­ la şcoala nr, 1 vor fi expuse şi cele Membrii comisiei au depistat mîni 24 de ţărani să se înscrie
să ia măsurile cele mai potrivite loare de 5.000 lei, scule necesare 12 costume populare romîneşti lucrate drumurile şi podeţele care tre­ în a doua întovărăşire din sat.
şi neîntârziate. In rîndurile tine­ organele de partid şi de stat din acestor ateliere. de eleve sub conducerea tov. prof. buiau reparate şi au făcut acest
rilor se găsesc 14 utemişti care oraşul Deva, vor trebui să le Aglaia Golgoţiu (costumele rămîn pro­ lucru cunoscut sfatului popular Concomitent cu această mun­
rezolve în timpul cel mai scurt. La şcolile nr. 1 şi maghiară din prietatea şcolii). comunal. Membrii comisiei nu că, comisia permanentă agricolă
nu trăiesc însă viaţă de organi­ Lupeni, s-au organizat laboratoare de s-au oprit aici. împreună cu a venit cu propuneri preţioase
GH. LUPAN ceilalţi deputaţi şi membri ai şi în problema grăbirii ritmului
colectivului lărgit au mobilizat însămînţărilor din campania de
zaţie, pentru că, comitetul oră­ cetăţenii la acţiunea de repara­ primăvară. O astfel de propu­
rea drumurilor. nere a făcut comisia permanen­
şenesc U.T.M. i-a dat de mult ii prevenim invazia gîndacnlnl de Colorada tă, privind scurgerea apei de pe
uitării. De cînd cu trecerea a- Prin grija şi la îndemnul co­ terenurile inundate. Comisia a
cestei secţii la G.A.S. Lăpuşnic, misiei permanente de gospodărire propus să se facă şanţuri de
comunală şi drumuri ş-a repa­ scurgere. împreună cu comite­
munca sindicală'şi-a încetat ori­ Cel mai periculos duşman al car­ bea tu poftă şi în cantităţi mari, iar precum şi schimbarea bruscă de rat drumul de pe pîriul Tilişului tul executiv, membrii comisiei
ce activitate. Este adevărat că tofului — gîndacul de Colorado — dacă timpul este călduros începe temperatură, care a ajuns la peste ţ unde au participat cetăţenii din au îndrumat cetăţenii in această
conducerea tehnico-administrati- ameninţă să atace în curînd şi cul­ chiar în aceeaşi zi să plece în cău­ plus 30 de grade), dăunătorul şi-a | circumscripţiile electorale nr. 18 direcţie arătîndu-le necesitatea
turile de cartofi, pătlăgele roşii, vi­ tarea hranei preferate, zburînd la făcut apariţia în masă în regiunile şi 19, efectuîndu-se 250 zile de executării la timp a însămînţă­
vă a secţiei (personal restrîns) muncă. La această lucrare s-au rilor. Ţăranii muncitori au ascul­
săpat şi nivelat peste 400 m.c. tat sfaturile date, lucru ce a
mai face cite ceva pentru a îm­ nete etc., din regiunea noastră. Deşi distanţe mari. Atacă în stare de Timişoara, Oradea, Baia Mare, Cluj pămînt, De asemenea, tot prin permis ca majoritatea terenuri­
bunătăţi condiţiile de viaţă ale a trecut de puţin timp graniţele ţă­ larvă ca şi în stare de adult frun­ grija acestei comisii permanen­ lor să fie scoase de sub inunda­
muncitorilor, dar ea nu este în rii noastre, el a ajuns să infosteze zele şi tulpinele. Adultul are mări­ şi Suceava. După cum se vede, şi re­ te s-au făcut patru podeţe, tera- ţii şi însămînţate.
măsură să rezolve toate aspec­ culturile din mai multe raioane ale mea de 1 cm, aripile de culoare şamente de cca, 150 m.c. şi şan­
tele şi problemele social-cultura- regiunii Timişoara, dintre care ra­ galbenă — deschis, cu zece dungi giuni învecinate cu a noastră, de ţuri de scurgerea apei pe o lun­ Activitatea rodnică desfăşura­
le, cît şi cele de producţie, ridi­ ioanele Făget şi Lipova, vecine cu de culoare neagră. Se înmulţeşte gime de peste 50 m. Pe drumu­ tă pînă acum de aceste comisii
cate de muncitori. raionul Ilia, şi raionul Caransebeş, unde poate pătrunde foarte uşor şi rile din comună au mai fost ne face să credem că şi în viitor
vecin cu raionul Haţeg. S F A T u i" transportaţi şi împrăştiaţi cca.
Se pune întrebarea, de ce nu la noi. 250 m.c. de pietriş, tot la pro­ ele vor fi de un real sprijin in
există activitate la gazeta de Avînd în vedere că agricultorii re­ A G R O N O MULUI
perete a secţiei, .sau de ce nu se giunii noastre nu cunosc felul de Pentru a stăvili din timp răspîn- punerea comisiei permanente. munca sfatului popular co­
iau măsuri mai hotărite ca •pe viaţă şi de atac al acestui dăunător, foarte repede avînd trei generaţii pe munal.
lingă cantină să existe şi un pentru a putea executa o combatere an, ceea ce măreşte mult pericolul direa lui la noi în regiune, în cazul Şi comisia permanentă agri­
eficace a acestuia, în cazul că el va de infectare. colă, a cărei preşedinte este tov. PETRU DUDAŞ
fi găsit în culturile de la noi, fa­ cînd se va întîlni în culturi, trebuie deputat Ioan Dudaş, a desfăşu­
rat de la constituirea ei o rod­ Preşedintele Comitetului executiv
să se acorde o atenţie deosebită ţ
al Sfatului popular comunal Geoagiu,
combaterii lui. Un factor important |
raionul Orăştie.
în distrugerea lui este descoperirea ,
la timp şi culegerea gîndacllor în $
sticle cu formol sau petrol, înainte j
de a-şi depune ouăle. j
bufet la care muncitorii să se cem o scurtă descriere a modului de Zborurile de primăvară ale gîn- Combaterea pe cale chimică se ţ
poată aproviziona în, plus cu viaţă, precum şi de combatere a a- dacilor sînt foarte periculoase, deoa­ face cu emulsii D.D.T. în concentra- j
produse alimentare ? Cum se cestei insecte. rece în căutarea hranei ei pot să a- ţie de 1 la sută, folosindu-se 10-12 t
explică faptul că personalul jungă în răsadniţe şi sere, dacă nu kg. emulsie concentrată la ha. Stro- J
tehnico-administrativ nu a pri Gîndacul de Colorado iernează găsesc în drum alte plante preferate, pirea se execută în focarul cu Colo- |
mit salariul nici pe luna apri în sol, de unde iese numai primă­ de unde trec mai tîrziu în cîmp pe rado pe o rază de 500 m. în jur f
vara cînd temperatura solului la a- cartofi, iar după 10-12 zile de hrană,
dîncimea do 25 cm. este de 14-15 Jla toate culturile de cartofi, vinete,
lie ? Sau, cine şi cum organizea grade. Perioada de ieşire din sol de­ se împerechează şi depurf ouă. ardei şi de roşii. După stropire, se j
ză întrecerile socialiste între bri mai execută o prăfuire cu D.D.T. ad- j|
găzi şi echipe ? pinde de condiţiile climaterice ale Datorită condiţiilor prielnice de ministrîndu-se 40 kg., praf la ha. >
Iată doar cîteva aspecte pe localităţii Respective, de structura şi dezvoltare ale acestui dăunător din Pentru descoperirea la timp a ? Şi-au construit un cubilou
care atît Trustul Gostat din 0- gîndacului de Colorado, (înainte de î
umiditatea solului, etc. îndată ce primăvara anului curent (ploi abun­ a-şi depune ouăle) sfaturile populare • Alai mulţi ingineri, tehnicieni şi muncitori de la întreprin­
derea de industrie locală „I. G. Frimu“ — Orăştie au luat ini­
iese din sol caută apa pe care o dente, vînturi puternice şi frecvente ţiativa de a construi prin muncă voluntară, din materialele de la
fier vechi, un cubilou pentru a putea turna în cadrul întreprin­
•»<•&«*»*•»• « > * • » *o-*&• •»• *&-• *».*<! *a *0• »0• ««O derii piesele de care au nevdie.
n atentia viticultorilor raionale şi comunale trebuie să ducă |
o susţinută muncă de lămurire în ţ
rîndul agricultorilor, (prin conferinţe j
Condiţiile climatice din ultimul timp au fa­ cu mană (umiditate şi temperatură) se va face la căminele culturale şi staţiile de ţ Această iniţiativă fiind sprijinită de către conducerea între­
radioficare) arătînd pericolul ce-1 f
vorizat o creştere viguroasă a lăstarilor viţei al II-lea stropit după acest interval, chiar dacă prezintă acest dăunător pentru cui- ? prinderii şi organizaţia de partid a prins viaţă. Cubilou! a fost
turile de cartofi. Este nevoie să se ţ
de vie. Peste puţin timp via, se va găsi in faza via se găseşte în faza de înflorire. Aceasta, de­ organizeze în zilele de sărbători e- ţ construit. 1
chipe de control care să treacă prin
de înflorire. Timpul secetos din perioada actuală oarece pagubele cauzate de mană în faza de toate culturile de cartofi. Pînă acum au şi fost elaborate două şarje şi se pregăteşte
nu a fost favorabil infecţiilor cu mană. Totuşi, înflorire sînt cu mult mai mari decît puţinele cea de-a treia şarjă. Din fonta elaborată cu acest cubilou se
in combaterea manei, stropitul înainte de înflo­ arsuri cauzate de soluţie florilor in această fază. toarnă roţi pentru vagonete, lagăre, robineţi vană şi alte piese
din fontă.
rire şi după înflorire reprezintă stropiri obli­
După înflorire se va face obligator o altă Dat fiind pagubele mari pe care ] La construcţia cubiloului o contribuţie însemnată şi-a adu­
gatorii. stropire cu zeamă bordeleză în concentraţie de le poate produce acest dăunător, este :
Pentru aceasta este necesar ca viticultorii să în interesul fiecărui agricultor să-şi ţ s-o ing. Ilie Popa, Mihai Grancea. mecanic şef, echipele de Ia
0,75 la sută. Toate celelalte stropiri se vor face controleze zilnic culturile de oartofi, ţ
înceapă de urgenţă primul stropit cu zeamă bor- cu această concentraţie. atelierul mecanic ale tov. Gheorghe Gligan, Aurora Popa, Ioan
deleză in concentraţie de 0,5 lâ sută (500 gra­
me piatră vînătă, 250 grame var nestins şi 100- Stropirile trebuie să urmărească pulverizarea Pricăjan, Ioan Haneş, Gheorghe Pricăjan, ing. Marin Ţendea,
120 grame alaun la 100 1. apă). Ţinînd cont fină a dosului frunzelor şi a ciorchinilor.
pătlăgele roşii .ardei şi vinete ,să j Tincu A. Vaideanu precum şi turnătorii Miron Tuza şi Petru
ajute organele în drept, anunţîndu-le t GMişte care execută lucrările de formare şi turnare a pieselor.
că stropirea asigură via timp de 8-10 zile, dacă Stropirile trebuie executate în termenele eventuala descoperire a gîndacului j
după primul stropit vor fi condiţii de infectare urm ătoare:
de Colorado, pentru ca astfel să se |
Dacă a plouat in perioada 25—31 mai stropirea trebuie terminată în 8 zile
„ „ „ „1— lOiunie ¦}ţ »> n n ‘7 >> poată lua măsuri grabnice de distru- »
r^>: gerea lui. •
„ „ „ 11—30 iunie «• tt n Ing. SABIN BLADA *
Execulind stropiri la timp şi în bune condiţiuni asigurăm o bună recoltă de struguri.
Staţiunea experimentală pomicolă Geoagiu » fi•-ş• • • •»’«• •»••V » • *»*»• • «
-<
o <0*O O <><>O
MUZEUL — ŞCOALĂ cu 3-4.000 de ani în urmă, iar în
prezent se găseşte numai in
Ripa Roşie a Sebeşului), păsă­
rile şi animalele împăiate care
complectează colecţiile secţiei,
etc.
PEN TR U T O A T E VÎRSTELE In altă sală a muzeului sînt
obiecte expuse care suscită de
asemenea curiozitatea vizita­
torului — o străbunică a bici-••
cletei de azi datind de prin de ziua copilului,
1870, o parte din colecţia Binr g ă siţi confecţii,
predomină reptilele — Ihtiosa- Numeroasele obiecte expuse de la Sebeş este reprezentată cler constînd din obiecte etno­ cadouri instructive la
urus, un fel de peşte lung de în vitrinele muzeului prezintă prin diferite piese din epoca grafice care au aparţinut tri­ magazinele
aproape 12 metri, Diplodocus viaţa omului in comuna pri­ stăpînirii romane in Dacia. burilor din cursul mijlociu al
lung de 25 de metri, Ailanto- mitivă unde munca se făcea in Obiectele expuse : vase, opaiţe, Nilului un ou de struţ, orna­ cooperativelor
zaurus de 30 metri etc. comun. Sînt expuse topoare din ornamente, monede etc., sint mentat după arta negrilor etc. de consum
piatră neŞlefuită -şi şlefuită, o-
Era ler(ia,ră sau neozoică se Inepte de as de uz casnic. Ma­ produsul muncii omului din a- înainte de a părăsi muzeul, ANUNŢ
caracterizează prin increţirea joritatea obiectelor expuse au cea epocă. însoţitorul a adăugat: Muzeul Uniunea raională a Cooperativelor de consum Sebeş, regi­
scoarţei pămîntului, formarea fost descoperite în raionul raional de la Sebeş va fi re­ unea Hunedoara, serviciul de va lorificări, oferă sprejvinzare ur­
lanţurilor de'munţi, printre care Sebeş, ceea ce dovedeşte exis­ Urmează orînduirea feudală, organizat in curînd in întregi­ mătoarele produse agroalimentare precum urmează:
Carpaţii, Alpii, Balcanii, Ca- tenţa comunei primitive pe a- caracterizată prin economia na­ me. Se va organiza in plus o — 3.500 kg. pastă de roşii a 6,20 lei kgr.
ucaz, Himalaia. Tot în era ter­ ceste meleaguri. turală. Piesele din muzeu ex­ secţie etnografică (pentru care — 6.000 kg. varză tocată murată a 1,60 lei kg.
ţiară apar mamiferele. puse in continuare, sint măr­ s-au şi colecţionat aproxima­ — 10.000 kg. cartofi de consum a 0,80 lei kg.
Profesorul clujan Kurt Ho- turia vieţii grele duse de iobagi. tiv 1.000 de obiecte) se va mai. Calitatea produselor garantată. Preţurile de mai sus se în­
Vizitind in continuare mu­ redt susţine în una din lucră­ Documentele vorbesc despre organiza o fototecă, un cabi­ ţeleg, franco staţia de încărcare, la care se acordă rabatul co­
zeul raional ele la Sebeş, gă­ rile sale că sud-estul Ardealu­ răscoala iobagilor din 1514, net numismático — medallstic, mercial respectiv.
seşti reprezentată şi era cva- lui, deci liziera nordică a Car- condusă de Gheorghe Doja şi o bibliotecă documentară cu o Doritorii vor trimite delegat pentru recepţie cu comanda
ternară, eră cinci apare omul. paţilor meridionali, a fost din cea din 1784, condusă de Ho- secţie de manuscrise şi cărţi scrisă şi extras de cont. Pentru informaţii detailate se pot adre­
Urmărind scara evolutivă a vechiine cu adevărat leagăn al ria, Cloşca şi Crişan, lupte vechi., lucruri care de aseme­ sa si lelefonic la telefon nr. 126 Sebeş-Alba.
vieţuitoarelor de la organisme­ omenirii. Aşa se explică şi. nu­ care au zdruncinat din temelii nea vor interesa, pe toţi cei
meroasele aşezări care mai orînduirea feudală. Exploatarea care vor vizita muzeul de la
lulare — şi pînă la organisme­ dăinuie de pe acea vreme in se înteţeşte însă şi mai. mult. Sebes.
le pluricelulare, observi că o- Valea Sebeşului.
mul se află pe treapta cea mai Muzeul de la Sebeş este în­ GHEORGHE RAD.’.CINA
superioară a acesteia, avînd Locul orinduirii primitive este zestrat şi cu alte săli, cele ale
predecesor maimuţa antropo­ luat de orînduirea sclavagistă secţiei de ştiinţele naturii. Ad­
idă. Momentul holurilor al bazată pe exploatare. Apare mirăm colecţia minunată de
transformării maimuţei, in om stalul, ca mijloc de asuprire fluturi, planşele in legătură cu
îl constituie începerea folosirii in mina clasei exploatatorilor. flora Văii Sebeşului, ( printre
uneltelor de muncă. Această orînduire in muzeul care şi o rămăşiţă a unei
plante care a crescut in Europa