Page 9 - 1958-05

Nici o zi pierdută, toate forjeleTROLETARI 'DM XQATB YA RILE UNIŢI-VA!
LA H U NED O A R A
C uptorul nr. 1 al noii ofelării
M artin, a elab o rat prim a şarjă
HUNEDOARA (Prin telefon de la trimisul nostru). BRIGAGDA PRIM-TOPITORULUI IOAN MICULIC. LA
LUNI, 5 MAI, CONSTRUCTORII ŞI OŢELARII HU-
NEDORENI AU SĂRBĂTORIT UN MARE ŞI IMPOR­
TANT SUCCES. DAREA IN EXPLOATARE A PRIMU­
LUI CUPTOR SIEMENS MARTIN, DIN SERIA CELOR
TREI CUPTOARE CARE VOR FORMA NOUA OŢE-
LĂRiE A COMBINATULUI SIDERURGIC.
ULTIMELE PREGĂTIRI IN VEDEREA ELABORĂRII
PRIMEI ŞARJE AU FOST EFECTUATE DE
ECHIPA PRIM-TOPITORULUI AUREL STANCIU, ÎNA­
INTE DE ÎNCEPEREA ÎNCĂRCĂRII CUPTORULUI,
ECHIPA LUI AUREL STANCIU A TERMINAT SUDA­
REA VETREI CUPTORULUI, AJUSTAREA LUI Şl A
EFECTUAT BAIA CU ZGURA.
CIND APARATUL' ELECTRONIC DE ÎNREGISTRAT
TEMPERATURA A MARCAT APROAPE 1000
GRADE, MAI PRECIS LA ORA 15 Şl 20 DE MINUTE,
S-A ASTUPAT ŞTICUL. LA ORA 15 ŞI 32 DE MINUTE
A ÎNCEPUT INCÂRCAREA CUPTORULUI, DE CĂTRE
Brigada 'de ia in vestiţii
C nhorînd spre aditicuri, Dio
nisie privea din cînd în
cînd feţele ortacilor săi scoase
timid la iveală de lumina slabă
a lămpilor. Pe feţele lor curate,
citea dirzenie dar şi o oarecare
emoţie, o emoţie care cu greu
putea fi ascunsă. Nedumerirea
şefului de brigadă era atit de
mare, incit nu putu să se stă­
pânească, să nu-i întrebe:
— Ge e cu voi, măi băieţi ?
Ţarcă intraţi pentru prima da­
tă in mină...
Dar nu primi răspuns. Numai
vreo ciţiva, mai în etate, clă-
tinară din cap in semn să fie
liniştit.
Gînd brigăzii conduse de Dio-
hisie Szabo de la sectorul VII
investiţii al minei Lupeni i s-a
încredinţai lucrarea de săpare,
lărgire şi betonare a suitorului
de aeraj şi rambleu „Ileana“,
oamenii au privit cu încredere
şi au fost chiar entuziasmaţi.
Dionisie insă i-a luat de o pan­
te şi le-a spus :
— Trebuie să ştiţi de la înce-
put despre ce este vorba. Lucra­
rea e frumoasă şi importantă,
insă nu uşoară. O să lucrăm
în curent puternic de aer, iar
pe timp de iarnă şi toamnă, la
o temperatură, scăzută. Apoi le-a
explicat ce au de făcut, terme­
nul, importanţa. Oamenii au
devenit şi mai entuziasmaţi. La
coborîre insă, parcă le pierise
graiul. De aceea, şeful îi tot
„cerceta" să vadă care-i adevă­
rul. Ajunşi la locul de muncă,
ortacii s-au aşezat serios pe
Difuzoare cu două „lungimi de undăs«
Odată cu seara am poposit în
comuna Cîlnic. Oamenii se în­
torceau .de la cîmp. Mă opresc
în dreptul unei ferestre şi ascult. care ar exista pentru ca o sta­
Din casă răzbatea o melodie
populară.
... Maria Tănase îi zicea cu
foc „Butelcuţa mea", mai încolo
văd un grup de ţărani ascultînd
buletinul de ştiri. Se transmitea
un comentariu în legătură cu
iniţiativa Uniunii Sovietice de
a înceta experienţele cu armele
atomice. Am intrat în vorbă cu
un bătrînel.
— Aveţi multe aparate de
radio aici în sat ?
— Da de unde, sînt difuzoa­
re. Le-am instalat de cîteva
săptăniîni.
— Cum difuzoare, moşule ?
Unul transmite muzică populară
şi altul buletinul de ştiri ?
— Se vede treaba că nu cu­
noşti rînduielile de la noi. Avem
nişte cutii „fermecate". Le-au
meşterit nişte specialişti şi ni
le-au făcut să ne cînte şi să ne
vorbească după plac...
Credeam că bătrînul vroia să
facă o glumă. Dar pînă Ia urmă
am aflat că difuzoarele din Cîl­
nic sînt cu adevărat o noutate
ORA 18 ŞI 30 MINUTE A ÎNCEPUT PROCESUL DE
TOPIRE. IN CURSUL NOPŢII PRIMA ŞARJA DE
OŢEL A FOST DESCĂRCATA.
LA' ELABORAREA PRIMEI ŞARJE DE OŢEL AU
ASISTAT TOVĂRĂŞII ILIE VERDEŢ, MEMBRU
SUPLEANT AL C.C. AL P.M.R., PRIM-SECRETAR AL
COMITETULUI REGIONAL AL P.M.R., PETRE DU-
AUTRESCU, SECRETAR AL' COMITETULUI REGIO­
NAL AL P.M.R., ŞTEFAN ŞOIMOŞI, PRIM-SECRETAR
AL COMITETULUI ORĂŞENESC AL PM.R. HUNE­
DOARA, NICOLAE CATANĂ, DIRECTOR GENERAL
AL COMBINATULUI SIDERURGIC, ALEXANDRU CO-
GAN, DIRECTOR GENERAL AL I.C.S. HUNEDOARA,
NUMEROŞI CONSTRUCTORI ŞI OŢELARI
INTRAREA IN FUNCŢIUNE A PRIMULUI CUPTOR
AL NOII OŢELARII MARTIN DIN HUNEDOARA, INAU­
GUREAZĂ O NOUA ETAPĂ IN LUPTA PENTRU A DA
PATRIEI CIT MAI MULT OŢEL.
-<30©»©-
treabă, tot aşa de tăcuţi. Tîrzlu,
Dionisie şi-a dat seama că oa­
menilor nu le ardea de vorbă.
Zilele se scurgeau una după
alta. Lucrarea se apropia de sţîr-
şit. Din brigadă nu s-a intim-
plat să lipsească cineva nemoti­
vat. In concediu plecau pe rind,
cîte unul, pentru a nu se simţi
lipsa, iar cei rămaşi căutau
să acopere golul. Pe măsură ce
înaintau, curentul de aer era tot
mai puternic. La un moment
dat, Dionisie începu să fie în­
grijorai. ti era teamă că oame­
nii au să dea înapoi. Şi, ca să-i
încurajeze, se băga acolo unde
munca era mai grea.
Brigada formată numai din
12 oameni, împărţită pe trei
schimburi, înainta mereu. Şi,
ca după orice efort, s-a apro­
piat şi ziua cînd fiecare din bri­
gadă a gustat din paharul iz-
binzii.
ir
eful sectorului VII, tov.
Gheorghe Davidescu, con­
sulta în biroul său o listă pe
care erau trecute numele unor
oameni. Citeva fraze bătute la
maşină arătau in esenţă tot ce
făcuse brigada şi ce va face pe
viitor.
„Odată cu terminarea săpării,
lărgirii şi betonării suitorului
de aeraj şi rambleu „Ileana“,
brigada Dionisie Szabo va in-
------------------- o®©©-------------------
în radioficare. Cu mai multe
luni în urmă un grup de tehni­
cieni s-au gîndit la posibilităţile
ţie de radioficare să poată tran­
smite abonaţilor, în acelaşi timp
prin difuzoare două programe
ale emisiei centrale. Au chibzuit
de la bun început ca lucrarea
să se realizeze cu cheltuieli cît
mai mici. Dacă ar fi trebuit să
instaleze un cablu în plus, ar îi
fost mai simplu, nu cerea prea
multă bătaie de cap, dar astfel
lucrarea ar fi necesitat investi­
ţii mari. După mai multe studii
şi încercări practice, ei au găsit
soluţia corespunzătoare. La sta­
ţia obişnuită de radioficare au
montat în plus numai un lanţ
de recepţie şi amplificare şi un
conductor pe linie. De aseme­
nea, !a fiecare difuzor s-a adău­
gat cîte un mic transformator.
Toate acestea s-au realizat cu
cheltuieli minime. La reţea doar,
costul liniei este mai mare cu
cca. 25 la sută. Şi, astfel, abo­
naţii de radioficare din Cîlnic
pot acum asculta după plac pro­
gramul I sau I! al Bucureştiu-
lui.
Da, moşul cu „cutia ferme­
cată" a avut dreptate. Reporte­
rul a întîrziat.
cepe săparea, lărgirea, betona-
rea şi amenajarea suitorului de
aeraj central, intre orizonturile
480—870. Suitorul a fost termi­
nat la termen, executînd o lu­
crare de bună calitate, depăşind
lună de lună norma şi randa­
mentul planificat şi neavînd nici
un accident grav. S-au lărgit un
total de 4.966 m.c. şi betonat
1.472 m.c. Suitorul de rambleu
a avut o înclinare de 56 grade.
S-a realizat o economie de
58.313 lei".
Iar mai jos erau trecute nu­
mele oamenilor şi cit se cuve­
nea fiecăruia din suma de 9.000
lei, acordată brigăzii ca premiu
pentru munca depusă.
Nu de mult, aceeaşi brigadă
a început să lucreze la suitorul
central de aeraj intre orizontu­
rile 480—870. Şefii de schimb
Vasile ' Mihuţ, Ştefan Săcăluş,
ajutorii mineri Ioan Crecan şi
Nicolae Olteanu, vagonetarul
Ioan Mucea şi ceilalţi, au înce­
put să lucreze cu acelaşi entu­
ziasm. Dintre ei, lipsea insă li­
nul : şeful de brigadă Dionisie
Szabo. Curentul de aer a fost
cu el ceva mai necruţător. Şi,
pină va reveni in mijlocul bri­
găzii, conducerea a fost luată
de fratele său, Alexandru Sza­
bo. Şi el este ascultat de ortaci.
Lucrează doar de cînd avea 18
ani la mină şi cunoaşte bine me­
seria. Peste puţin timp însă,
Dionisie Szabo se va întoarce.
Fratele şi ceilalţi mineri, îl aş­ partea secţiei de propagandă şi şi cititori ai ziarului, care, pe
teaptă cu multă nerăbdare.
y. ALBU
Să facem cunoştinţă cu autorii
acestei noutăţi: Nicolae Mănes-
cu, Nicolae Rohan şi purtătorul
insignei „radist de onoare" —
Alexandru Toldy. Toţi sînt tehni­
cieni. Printre alţi colaboratori,
colectivul a fost ajutat efectiv
şi de tehnicianul Anton Milles,
şeful staţiei de radioficare din
Teiuş, care este de asemenea
purtător al insignei „radist de
onoare". întreaga lucrare, ino­
vatorii au rezolvat-o pe plan
local în cadrul cabinetului teh­
nic al direcţiei regionale P.T.T.
Deva. < .' <¦'>. r
In mimai cîteva săptămîni,
140 familii din Cîlnic au şi in­
stalat difuzoare. Noua staţie
poate să deservească peste 1.200
difuzoare pe o rază de 15 km.
Acesta este darul primit cu o-
cazia zilei de 1 Mai de către ţă­
ranii muncitori din Cîlnic. Ino­
vaţia însă prezintă un deosebit
interes nu numai pentru aceas­
tă comună sau regiune, dar pen­
tru întreaga ţară şi chiar peste
hotarele ei. Această realizare va
îi una din alte multe realizări
cu care radiştii romîni se vor
prezenta la viitorul Congres al
Asociaţiei internaţionale de ra­
diodifuziune,
C. CRAIOVEANL
pentrutenaterea p i l i a
--------------|
G.A.C. „Dr. Petru Groza tu
a terminat msammţar
Vă prezentăm: La tînăra gospodărie agricolă colectivă „Dr. Petru
Constructori fruntaşi Groza" din comuna Băciaf raionul Hunedoara, în pri­
măvara acestui an s-a lucrat cu multă hărnicie. Colecti­
IOAN GHILEA viştii de aici, organizîndu-şl temeinic munca, au folosit
maistru de şantier Ia I.C.S. fiecare zi prielnică pentru însămînţărl. ŞI rezultatul este
că, în ziua de 4 mal, au terminat însămînţările de pri­
Hunedoara măvară, pe toate .suprafeţele planificate efectulnd totodată
şi grăpatul griului pe o suprafaţă de 3 ha.
ANDREIBEER
şeful unei brigăzi de dulgheri de Ia Pentru asigurarea unei recolte Îmbelşugate, colecti­
viştii au îngrăşat terenul cu 240 tone gunoi de grajd.
şantierul bluming Hunedoara
Printre cel care au muncit mai mult, amintim pe
Eugen Szemipâlt, Petru Filimon, Hortenzia Hălălale, Eli-
sabeta Ricter şi alţii.
Urmînd exemplul colectiviştilor, şi membrii celor 5 în­
tovărăşiri din comună au însămînţat culturile din epoca
l-a ş ia ll- a rămîn să mai însămînfeze doar porumbul
din care pînă acum au şi însămînţat peste 70 ha.
Colectiviştii din Sebeş
msămmjează porumbul
Colectiviştii din G.A.C. tul de 38 ha. cu porumb şl
„Drumul lui Lenin" din ora- 1.5 ha. de grădină, pentru
şui Sebeş au terminat de in- care s-au şi făcut arăturile,
săminţed cartofii, sfecla fura- La insăminţarea celor 12
jeră, iar din suprafaţa de 50 ha. cu porumb s-au eviden­
ta- pe care o au de insă- ţiai colectiviştii Emil Sirbu,
mînţat cu porumb, au insă. Ioan Ţintea, Gheorghe Or-
mînfat 12 ha. Totodată ei au dean şi Dumitru Rahoveanu,
plantat şi însămînţat 3 ha. iar din echipa de grădină,
şi jumătate de grădină. colectivistele Rafila Zaharia,
In cursul acestei săptă- Maria Fărcasiu şi Maria Mi­
nuni se vor insămînţa şi res- hăilă.
-0 B- Secularul, plug ¦de lemn,ţ
Două gospodării colective tras de două vite slabe1— •>
din raionul O răştie
unealta prlricipală cu care ’
ţăranii muncitori lucrau •
j, in trecut păm înM — aproape că a j
au terminat însăm înţările ? dispărut. In locul lui a apărut, pe ţ
j ogoarele înfrăţite ale colectiviştilor •
Zilele acestea, colectiviştii din ha. cu porumb, în total, în afară | şi întovărăşiţllor, tractorul pe şenile •
G.A.C. „Filimon Sirbu” Şibot, de grădină, au însămînţat 66 ha.
raionul Orăştie. au însămînţat ţ care uşurează nespus de ¦mult muh- f
ultimele hectare cu porumb. Paralel cu însămînţările, echi­
Prin aceasta ei au terminat de pa de cîmp a făcut şi .plivitul î ca ţărănimii muncitoare şi o ’ajută I
însămînţat întreaga suprafaţă, griului pe o suprafaţă de 8 ha.
fiind prima gospodărie colectivă 7 'să smulgă. pămînlului recolte 'nanei- j
din raion care a terminat însă­ Cea de-a doua gospodărie a-
mînţările de primăvară. gricolă colectivă din raion care | Intîluite pînă acum. 'f
de asemenea a terminat însă-'
In primăvara acestui an, co­ minţările de primăvară, este !, IR C LIŞE U : Unul din numerica- ?
lectiviştii de aici ajutaţi de G.A.C. „6 Martie“ din Turdas.
tractoristul Marcu, de la S.M.T. ? sete tractoare care brăzdează -ogoa- ţ
Orăştie, au însămînţat 6 hectare C C ififi în pag. 2-a î
cu floarea-soarelui, 4 ha. cartofi, ? rele unităţilor socialiste agricole din ¦
4 ha. ovăz, 6 ha. cu sfeclă de ţ “ (Dumimea
zahăr şi sfeclă furajeră - ş i —46 j raionul lila. •
• o . . » * * • « « • > ¦ * « . '• > > f * >9> • c ¦ c . > • . . t t :
if»:'i
Consfătuire cu , ifto -M v A
voluntari,colaboratorii
şi cititorii ziarului
Cu prilejul sărbătoririi Zilei lul şi principiile călăuzitoare
presei comuniste, redacţia ziaru­ ale presei comuniste, oprindu-se ORĂŞTIE (de la subredacţia
noastră voluntară). In satul
lui „Drumul socialismului" a apoi asupra activităţii ziarului Galbena, sat aparţinător comu­
nei Balşa, s-a inaugurat o în­
organizat la Dcjva o consfătuire „Drumul socialismului" desfăşu­ tovărăşire zootehnică care a
primit denumirea de „I Mai".
cu corespondenţii voluntari, co­ rată în anul în curs. Cele 87 familii înscrise au adus
in întovărăşire 147 ha. păşune
laboratorii şi cititorii ziarului. Pe marginea referatului pre­ şi un număr de 397 oi.
La consfătuire au luat parte zentat au luat cuvîntul nume­ La fondul de bază au rejiarti-
zat de la început 83 oi şi suma
tovarăşii Vasile Supureanu, din roşi corespondenţi, colaboratori de 1.200 lei.
EUGENIA MARCU
agitaţie a Comitetului regional lingă faptul că au scos în evi­ Veşti' din întovărăşirile
im
de partid, Eugen Ghişoiu, vice­ denţă unele succese şi lipsuri comunei Brănişca
preşedinte al Sfatului popular din activitatea ziarului, au fă­
regional, precum şi lucrătorii cut numeroase propuneri pentru
ziarului „Drumul socialismului". ridicarea conţinutului şi calităţii
In cadrul consfătuirii, tov. ziarului.
Ioan Sîrbu, redactor şef al zi­ In încheiere, toV. Vasile Supu­
arului „Drumul socialismului", reanu a scos în relief realizările
obţinute de ziar în activitatea
a prezentat un referat în care a sa desfăşurată în ultimul timp
analizat pe scurt situaţia poli­ şi a făcut o serie de recomandări
tică internaţională, a arătat ro­ pentru munca de viitor.
©8 -
lanul ds împădurire a fost îndeplinit In ultimul timp, toate întovă­ Brănişca, s-au mai înscris 31 de
răşirile clin comuna Brănişca,
Colectivul de muncitori silvicultori Totodată prin aplicarea unor măsuri raionul Ilia, au primit noi mem­ familii, adueind o suprafaţă de
de Io Ocolul Silvic Orăştie, cu toate tehnico-organizatorice, preţul de cost bri şi cereri de înscriere cu o
greutăţile înlîmpinate din cauza tim­ la aceste lucrări a fost redus cu 8 însemnată suprafaţă de teren a- 14 ha., iar 10 din vechii înto­
pului ploios, a obţinut succese frumoa­ ia sută. rabil, iar parte din vechii înto­
vărăşiţi şi-au mărit suprafeţele. vărăşiţi şi-au mărit suprafeţele.
Totodată în întovărăşirile din a-
ceastă comună s-a folosit fie­ ° întovărăşirea „Calea belşu-:
care zi bună de lucru pentru în-
se în realizarea planului de împădu­ In obţinerea acestor rezultate s-au săminţări. Iată citeva cifre: gutui“ din satul Boz a mai pri­
rire. Astfel, prin buna organizare a evidenţiat muncitorii Paul Roman, lo-
muncii, pianul la plantaţiile cu puieţi nescu Aurel, tehnicienii Cristache Ca- e In întovărăşirea „1 Mai“ mit 23 de familii cu o1suprafaţă
cie răşinoasfl şl foioase a fost înde­ zacu, Ioan Cuzminschl, inginerul Zoi-
plinit in proporţie de 145 la sută. tan Piroş, brigadierul ioan Cătănici de 7 ha. ' ‘ '’ 1
şi alţii.
0 La Întovărăşirile . „Ogorul
nou“ din Tirnăviţa şi „Viaţă
nouă“ din Tirnava.au tăcut ce­
reri de înscriere incă 22.de fa­
milii cu o suprafaţă de peste 10
ha. /
0 Cu tot timpul nefavorabil
întovărăşirile din Brănişca şi
Boz au terminat arăturile pen-
.ţru insăminţări, începînd însă-
minţarea porumbului. De aseme­
nea, toate întovărăşirile au fă­
cut îngrăşarea suplimentară a
terenului cu pagrăşăminite chi­
mice. . ..
OO OOCO 0 0 0 0 - 0 0 0 0 - 0 0 OO 0 0 0 0 o a o o OOCO
| VIZITAŢI OO OO 0 0 OO OO o : -O OC ~ 0 OO OO OO OO OO C O '
8 •, .
gExpozifia gazelelor
o de perele
1Sm; | organizată de ziarul
f-'-T /SV
~ ' *-w A ^
!li
%„Drumul socialismului“
II
g în localul din strada
.v <
Dr. Petru Groza nr.3
ASPECT DE LA DEMONSTRAŢIA OAMENILOR MUNCII DIN DEVA
[Expoziţia este deschid
!să zilnic între orele
88— 20 %
Od00-00000000000000000000OOOOOO00c”