Page 90 - 1958-05

Nr. 1071
VIAŢA DE PARTIO
Educarea candidaţilor — în
centrul atenţiei organizaţiei de partid
Conferinţa raională de partid
Petroşani, ţinută in decembrie
anul trecut, a apreciat că dacă
in privinţa numărului de can­
didaţi primiţi, rezultatele sint
mulţumitoare, nu acelaşi lucru
se poate aiirma despre munca
desfăşurată de organizaţiile de
partid din Valea Jiului in do­
meniul educării celor primiţi in
rindurile candidaţilor de partid.
Prin hotărirea adoptată de
Conferinţa raională, s-a trasat
ca sarcină organizaţiilor de
partid să intensifice munca de
educare a candidaţilor. Luptind
pentru traducerea in viaţă a
prevederilor hotăririi, multe din
organizaţiile de partid din Va­
lea Jiului şi-au îmbunătăţit sim­
ţitor munca dusă in direcţia e-
ducării candidaţilor.
Printre organizaţiile de bază
care au obţinut succese de bază
¦în munca de primire în partid
şi de educare a candidaţilor, se
numără cea de la U.R.U.M.P.
In anul acesta, organizaţia
de bază de partid de la
U.R.U.M.P. a primit un număr
de 39 de candidaţi. Marea ma­
joritate a celor primiţi sint ti­
neri fruntaşi in producţie, cu o
bună pregătire profesională şi
care au dovedit interes pentru
ridicarea nivelului lor politic şi
ideologic, muncind cu multă
dragoste în cadrul organizaţiei
U.T.M. sau in activul fără de
partid.
Educarea candidaţilor stă în
centrul atenţiei organizaţiei de
bază. Folosirii stagiului de can­
didat in scopul pregătirii temei­
nice, a însuşirii calităţilor cerute
unui viitor membru de partid,
la U.R.U.M.P. i se acordă toată
atenţia. In munca de educare se
folosesc metode variate cit mai
eficace. Pentru cunoaşterea pro­
fundă a Statutului P.M.R. s-a
creat un cerc de studiere a Sta­
tutului în care sint încadraţi 30
de candidaţi. Demn de remarcat
este că acest cerc, desfăşoară o
activitate rodnică.
Repartizarea de sarcini con­
crete şi urmărirea îndeplinirii
lor, este de asemenea o formă
eficace de educare a candidaţi­
lor.
Iată de pildă ce sarcini au cî-
ţiva candidaţi de partid. Tov.
Alexandru Kovacs este preşe­
dintele unui comitet sindical de
secţie, tov. Vasile Dalea, este
secretar al organizaţiei de bază
U.T.M. la secţia construcţii me­
talice, tov. Mihai Moise acti­
vează în conducerea organiza­
ţiei A.V.S.A.P., tov. Gheorghe
Pascu face parte din colectivul
de redacţie al gazetei de perete,
tov. Silvia Diaconu munceşte pe
linie culturală etc. La reparti­
T. i . L L H. ţ
Pentru o întreprindere de construcţii,
poate mai mult decît pentru orice altă
întreprindere, problema aprovizionării
constituie un veşnic subiect de dispute
cu furnizorii. Fie că materialele co­
mandate nu sosesc la timp, fie că so­
sesc dar nu în cantităţile din co­
menzi, în indiferent care din aceste si­
tuaţii, între cumpărător şi furnizor, prin acoperite decît în proporţie de 10-15 la
corespondenţă sau viu grai, au loc
discuţi^ uneori aprinse şi care sfîr-
şesc pînă la urmă prin rezolvarea si­
tuaţiei.
Lipsa materialelor periclitează înde­
plinirea planului, fapt ce justifică în
bună măsură pretenţiile întreprinderilor
de construcţii.
Pentru a concretiza cele spuse, pre­
cizăm că este vorba de Trustul regio­
nal de construcţii locale — beneficiar
— şi Oficiul regional de aproviziona­
re şi desfacere — furnizor principal
— ambele unităţi cu sediul în Deva.
Principalele materiale asupra cărora
există divergenţe intre aceste două
unităţi sîn t: cărămidă, ciment, che­
restea, oţel - beton, borduri, materiale
de instalaţii electrice şi sanitare.
O.R.A.D.-ului, ca furnizor principal
şi direct, se impută de către T.R.C.L.
faptul că în primul trimestru al anului
în special, a livrat aceste materiale
cu întirzieri şi în cantităţi mai mici
decît cele din contract. Referitor la ci­
ment, Trustul arată că şantierele, cu
excepţia celui din Alba lulia au fost
satisfăcute doar datorită faptului că
în cadrul depozitelor lui a avut un
stoc. Incepînd cu trimestrul II, livră­
rile ai' început să fie conforme comenzi­
lor. O. R. A. D.-ul justifică întîrzierea a primit abia 58 tone. Cauza: lipsa
livrărilor prin aceea că a primit din
partea ministerului abia la data de 28
martie repartiţia pentru ciment.
jn ce priveşte cărămida, o seamă
de condiţii obiective, printre care me­
rită a fi amintit timpul ploios, impro­
priu uscării, au împiedicat furnizorul,
fabrica „l. " Frimu” din Orăştie, să
se achita ie sarcini.
Mult? divergenţe s-au ivit la mate­
rialul oţei-beton. Din cantitatea totală
de 55 tone, trustul susţine' ck ă primit
zarea sarcinilor, biroul organi­
zaţiei de bază s-a orientat bine.
A ţinut seama de pregătirea fie­
cărui candidat, de posibilităţile
reale pe care le are candidatul
respectiv, pentru a-şi îndeplini
sarcinile. De asemenea s-a avut
grijă să nu se încredinţeze uno­
ra prea multe sarcini.
Candidaţii de partid sint aju­
taţi in ducerea la îndeplinire a
sarcinilor de către cei mai buni
membri de partid. Comunişti ca
Nicu Constantin, Aurelian Bor­
tea, Gavrilă Rusu, Ludovic Pag-
jai şi alţii se ocupă cu grijă pă­
rintească de educarea partinică,
de ridicarea nivelului profesio­
nal al candidaţilor, îi ajută în
activitatea ce o desfăşoară.
Pentru ridicarea nivelului cul­
tural al candidaţilor, s-a orga­
nizat vizionarea în colectiv a
unor filme, recenzii asupra anu­
mitor cărţi de literatură şi se
munceşte pentru antrenarea lor
în activitatea cultural-artistică.
Mulţi dintre candidaţii de partid
de la U.R.U.M.P. se numără
printre cititorii fruntaşi ai bi­
bliotecii, sint prezenţi cu regu­
laritate la diferitele conferinţe
pe teme de cultură generală sau
tehnice ce se expun.
Participarea candidaţilor la
adunările generale ale organi­
zaţiei de partid şi antrenarea
lor la discuţii, contribuie de ase-
menea la educarea candidaţilor
de partid. La U.R.U.M.P. adu­
nările generale se pregătesc te­
meinic şi se asigură participa­
rea candidaţilor, lucru ce îi a-
jută pe aceştia la cunoaşterea
vieţii interne de partid, îi an­
trenează la rezolvarea proble­
melor ce stau în faţa organiza­
ţiei.
O dovadă vie a eficacităţii
muncii de educare o constituie
şi faptul că în acest an a foşt
redus stagiul de candidat unui
număr de 4 tovarăşi. Printre a-
ceştia se numără fruntaşii în
producţie Mihai Ghilea şi Elena
Avram.
Rezultatele bune obţinute în
munca de educare a candidaţi­
lor dovedesc preocuparea orga­
nizaţiei de partid faţă de întă­
rirea rîndurilor sale cu cei mai
buni, mai conştienţi şi mai de­
votaţi oameni ai muncii.
Experienţa pozitivă a orga­
nizaţiei de partid de la
U.R.U.M.P. în domeniul educă­
rii candidaţilor este bine să fie
însuşită şi aplicată de toate or­
ganizaţiile de bază din Valea
Jiului pentru a ridica această
importantă muncă la nivelul
sarcinilor puse de partid.
P. UNGUR
doar aproximativ 30 tone restul com-
plectîndu-1 din împrumuturi făcute la
I.C.S. Hunedoara, U. M. Cugir, În­
treprinderea de drumuri. Oficiul de a-
provizionare şi defacere motivează si­
tuaţia prin cantităţile mult prea mici
prevăzute în repartiţii, fapt ce a făcut
ca alte unităţi beneficiare să nu fie
sută din comenzi şi aceasta pentru
faptul că cele mai mari cantităţi au
fost dirijate spre şantierele trustului.
In ce priveşte cheresteaua, din can­
titatea de 250 m.c. planificată pe tri­
mestrul 1, trustul a primit prin
O.R.A.D. de la unităţile furnizoare „Va­
sile Roaită“ Haţeg şi mal ales „1. C.
Frimu” Orăştie, mai puţin de jumă­
tate.
Necesitatea satisfacerii altor comenzi
de o mai mare urgenţă este motivul
invocat de către oficiu privind insufi­
cienţa livrărilor. La acest element că
şi la altele de altfel, oficiul, şi pe
bună dreptate, reproşează trustului
faptul că emile cu mari întîrzieri spe­
cificaţiile de materiale. Aşa bunăoară,
pentru cheresteaua necesară trustului
în trimestrul 1, specificaţiile au fost
depuse abia 'a dala de 3 martie, ori
ele trebuie depuse cu 90 de zile
înainte. Aceasta e o defecţiune a mun­
cii tehnicienilor trustului care trebuie
neapărat remediată.
In ce priveşte bordurile, furnizor:
cariera din Vaţa de Jos, aparţinînd
lntreprinder. de industrie locală „Cri-
şana" Brad, trustul obiectează întîr­
zierea intrării acestora. Din cantitatea
de 102 tone, pînă în luna mai, trustul
mijloacelor de transport.
Aspectul insuficienţei repartiţiilor se
ridică şi la analiza articolului mate­
riale de instalaţii mice şi sanitare;
la multe din aceste materiale reparti­
ţiile n-au acoperit necesarul, fapt pen­
tru care trustul a întînipinat greutăţi
în terminarea la timp a lucrărilor.
Deşi în general trustul a avut asi­
gurate materialele, totuşi, activitatea
sa ar fi fost mai rodnică dacă de a-
ceste materiale ar fi dispus la timpul
D W MUÉ SOCIALISMULUI 3
mmmmm. !J22SÄ9*i02Srü.
\ ooosoooooocooooooooooooooooooooooooocooc Cuvîntarea preşadinteiui Consiliului
de Miniştri al Republicii Populare
¦ft •É s h
!§!§1 -
In anii puterii populare, in ta in e , CEiivu Stoica, ia Consfătuirea
regiunea noastră s-au ridi­ Comitetului Politic Consultativ al statelor
cat nenumărate construe!ii
social-cult ur ale, membre ale Tratatului de ia Varşovia
Iată în clişeu una din cele
(Urmare din pag. l-a) bilite între toate ştateie, indi­
mai mari şi mai importante ferent de orînduirea lor internă,
construcţii ridicată in aceşti , mîn. Noi dorim relaţii cu toate încetarea „războiului rece“ şi a
ani — Institutul de mine din statele indiferent de orînduirea cursei înarmărilor ar elibera
Petroşani lor socială, dar numai pe bază
de respectare reciprocă a inde­ mijloace materiale considerabile
FOTO : Alex. Riegelhaupt. pendenţei şi suveranităţii na­ pentru ridicarea nivelului de
ţionale. trai al popoarelor, prin folosi­
'O o o o o o o o o o o o o oooooooooeoooG oesooeeoooooi rea în scopuri paşnice a maiilcr
Ţări care luptă pentru a-şi progrese realizate de ştiinţă şi
dobîndi independenţa sau pen- tehnică.
tru consolidarea independenţei
Republica Populară Romînă
Brigada artistica de agitaţie lor sînt obiectul unor asemenea s-a declarat în repetate rînduri
acţiuni — de la războiul care în mod hotărît împotriva exis-
însîngerează Algeria, la spriji- tentei blocurilor militare. Io­
nul acordat rebelilor din Indo- săşi existenţa unor grupări ck
duşman al atitudinilor înapoiate nezia şi de la represiunile din state opuse unele altora contri-
Liban la manevrele de trupe din bui’e la agravarea încordării in*
Ideea formării brigăzii artis- me şi monoloage şi l-a prezentat agitatoare din rîndul utpmişii- apropierea graniţelor Venezuelei ternaţionale şi la creşterea pri­
tice de agitaţie -4e la grupul de intr-o zi muncitorilor după ter- lor. Iată, aceştia sint — puţini, şi altor state din America La­ mejdiei de conflict armat.
montaj şi instalaţii al I.G.S.II.- minarea lucrului. Nu le-a cam ce-i drept, dar harnici şi de fapt tină. 1
ului a pornit de la unul dintre convenit celor criticaţi, dar... n- aceasta contează. Ga şi celelalte state membre
cei mai buni agitatori, pe nu- au avut încotro, Perseverarea puterilor occi­ ale Tratatului de la Varşovia,
me Ovidiu Moraru, secretarul Dar nu numai brigada ar­ Repüblica Populară Romînă
organizaţiei de bază U.T.M. El Rezultatul s-a văzut destul de dentale în primejdioasa lor po- este pentru lichidarea blocurilor
nu s-a lăsat pinâ nu şi-a repede. Pînă la prima consfă­ tistică de agitaţie de la secţia litioă nu descurajează eforturi- existente în Europa şi pentru
respectat angajamentul pe tuire de producţie, echipa criti­ de montaj şi instalaţii a le noastre pentru stabilirea în elaborarea unui sistem generai
care şi-l luase in faţa or­ cată şi-a îmbunătăţit mult acti­ I.G.S.H.-ului contribuie la stîr- întreaga lume a unor reiaţii de de securitate colectivă eurppea*
ganizaţiei de bază. Dar n-a vitatea. pirea atitudinilor înapoiate încredere şi colaborare. Âceas- nă.
fost deloc uşor. fiind totodată în acest fel spri­
Brigada artistică de agitaţie jinul activ al producţiei, ci şi o tă politică de pace şi coopera- Deşi puterile occidentale se
La început munca brigăzii a intervenit şi în alte cazuri. altă brigadă artistică de agita­ opun unor asemenea măsuri ra-
mergea greu. Spectacolele erau In timp ce se dădea bătălia pen­ ţie — cea de la secţia meca­ re internaţională a Uniunii So- dicale, credem totuşi că exista
prezentate doar odată pe lună. tru terminarea, lucrărilor de ia nic şef. Şi aici agitatorii au vietice şi ţărilor socialiste, nu- posibilităţi de a reduce primej-
In felul acesta programul apărea cuptorul Siemens Martin nr. 1 fost acei care au muncit pentru meroasele şi repetatele lor pro- dia existentă. Un prim pas spre
destul de fîrziu (faptele erau pe­ şi muncitorii depuneau eforturi crearea unui spirit ridicat de puneri în vederea destinderii au securitatea colectivă în Euro-
rimate) deşi repertoriul era susţinute în muncă, tovarăşul combativitate şi de îndreptare avut şi au un uriaş ecou în pa l-ar putea constitui înoheie-
bine ales şi întocmit — com- Lupescu dormea liniştit, ascuns a greşelilor. rîndurile popoarelor din lumea
bâitea manifestările înapoiate, după nişte seînduri. In pauza întreagă, rea unui pact de neagresiuna
chiulul, indisciplina, lipsa de gri­ de la masă, membrii brigăzii s-au Este demn de remarcat că a- între statele membre ale
jă faţă de calitatea lucrului, strîns pe o platformă şi au im­ tît brigada artistică de agita­ Relaţiile de colaborare care N.A.T.O. şi statele membre ale
etc. provizat un mic program satiric. ţie de la secţia montaj şi in­ se desfăşoară între statele so- Tratatului de la Varşovia, pact
După ce au cîntat pentru cei e- stalaţii, cît şi cea de la secţia cialiste şi un număr de state care să prevadă angajamentul
— Să pregătim un program videnţiaţi în muncă în ziua mecanic şef, sînt permanent în­ nesocialiste demonstrează vita- reciproc de a nu recurge la
la locul de muncă — a propus respectivă, unul din membrii bri­ drumate şi sprijinite în activi­ litatea şi eficienţa principiilor forţă, de a rezolva pe calea tra-
intr-o zi unul din membrii bri­ găzii a imitat pe cel care dor­ tatea lor de organizaţia de ba­ coexistenţei paşnice. tativelor orice problemă liti-
găzii. mea încă. Lupescu s-a trezit in ză P.M.R. şi de comitetele de gioasă.
hohotele de rîs ale tovarăşilor secţii sindicale. Comuniştii agi­ In ultimii ani, a luat un pu-
— Bine, dar să-l prezentăm săi. De atunci, somnorosul sati­ tatori sînt mereu în fruntea tu­ ternio avînt lupta pentru cuce-, Sîntem convinşi că încheie-
încă în această săptămînă, a rizat este unul dintre muncitorii rea unui asemenea pact ar tt
harnici ai secţiei si s-a lecuit de turor acţiunilor pe care le între­ rirea independenţei naţionale a salutată cu satisfacţie nu numai
propus un altul. chiulangeală. prinde brigada artistică de agi­ popoarelor din colonii şi ţări de- ds popoarele europene, ei de în
Şi astfel s-a născut problema taţie, în lupta pentru stîrpirea pendente. Astfel, în Algeria, for- treaga opinie publică mondia­
Vă veţi întreba, desigur cine atitudinilor înapoiate şi forma­ ţefe patriotice îşi desfăşoară ac- lă.
operativităţii programelor. Ea a sînt membrii acestei brigăzi ar- tivitatea pe un front larg, în
preocupat de atunci încolo mult tistice de agitaţie. Să vi-i pre­ rea unei conştiinţe sănătoase a Guvernul R.P. Romîne con­
pe membrii brigăzii artistice de zentăm : Gavrilă Dumitru, Vră- fiecărui muncitor. Nigeria, Kenia, Guiana şi Iria- sideră ca deosebit de importan­
agitaţie. jitoru Matei şi Năstase Lucian, nul de vest poziţiile colonialis­ tă propunerea U.R.S.S. de a re­
toţi candidaţi de partid, şi agi­ Se poate spune pe drept cu- te primesc tot mai puternice lo­ trage trupele sovietice de pe te*
Una din echipele de muncitori tatori, Păliniaru Maria şi Şte­ vînd deci că brigada artistică vituri. In ţările Americii Latine ritoriul ţării noastre — propu­
de la montaj era mereu codaşă. fania Iliescu — cele mai bune de agitaţie este duşmanul ati­ nere coordonată cu guvernul
Brigada artistică a pregătit tudinilor înapoiate. creşte rezistenţa faţă de do­ nostru — ca o nouă mărturie
pentru aceasta un scurt pro­ minaţia S.U.A. Este semnifica­ a politicii de pace dusă de U-
E. GHIRAN tivă, pentru a demonstra gra­ nitinea Sovietică.
gram de cîntece satirice, epigra- dul de împotrivire a opiniei pu­
blice faţă de politica Statelor Tovarăşi
Unite, demonstraţia populaţiei
din Venezuela cu ocazia vizi­ Factorul principal care asi-
tei vicepreşedintelui Nixon în
această ţară. Ajutorul moral,
politic, economic, tehnico-ştiin-
Un sector mic, dar important ţitib pe oare statele socialiste . gură azi superioritatea forţelor
ÎI acordă neprecupeţit statelor păcii pe arena internaţională îl
A venit vara cu căldurile ei greu perioritatea“ tnodului de producţie ca­ Pentru aceasta s-a construit o m a­ care şi-au ciştigat recent iride- constituie existenţa marelui la-
şină în formă de tobă, prevăzută cu pendenţa constituie un factor găr socialist puternic şi unit, în
suportabile. In acest anotimp sint pitalist care îl secase aproape. In căsuţe mici unde sînt aşezate sticlele. de fundamentală importanţă în frunte cu Uniunea Sovietică,
Această maşină se învîrteşte în jurul apărarea şi consolidarea inde­
căutate tot mai mult de cetăţeni bău­ 1948 el a trecut în proprietatea sta ­ unui ax făcînd o mişcare de rolalie. pendenţei cucerite. In legătură cu aceasta, dele­
Deasupra a fost instalat un cazan gaţia R.P, Romîne relevă ma­
turile răcoritoare c a : berea, sucul de tului, la început la Sfatul popular (rezervor de apă), care cu ajutorul Opoziţia popoarelor din nu­ rile şi neîncetatele eforturi de­
unui compresor, împinge apa în for ¦ meroase ţări faţă de politica de puse de U.R.S.S. pentru înlă­
fructe şt ap? minerală. In regiunea Boholt, iar în 1950, în cadrul între.; mă de spirală — numit jet de apă. divizare a lumii în blocuri mi­ turarea pericolului unui nou
Apa, avînd o presiune mare, spală litare opuse, de intensificare a război, pentru slăbirea încordă­
noastră există un izvor cu apă mine prinderii „) Mai" Deva. In ulimii ani, sticla în interior şi exterior. „războiului rece“ şi cursei înar­ rii internaţionale, pentru apăra­
mărilor, şi-a găsit expresia în rea păcii în lume.
raia de. Boholt. Acest sector ca multe aici s-au făcut îmbunătăţiri serioase, Şi celelalte procese c a : clătitul, des- creşterea continuă a numărului
!nfecţatul, umplutul, se lucrează pe de state care refuză să intre în Poporul şi guvernul romih ex­
altele, în trecut a cunoscut şi el „sul în procesul de producţie, mărindu-i-se principiul expus mai sus. Demn de pacte militare agresive, să ac­ primă poporului şi guvernului
remarcat este faptul că, procesul de cepte baze militare străine pe
mereu capacitatea de lucru. Munca producţie se desfăşoară în bandă ru­ teritoriul lor, cu toate presiu­ sovietic întreaga sa recunoştin­
lantă, fapt ce duce la un randament nile pe care Ie fac asupra lor ţă pentru aceasta.
miuprobleme ie manuală a fost înlocuită cu munca de producţie mărit. Zilnic de aici puterile imperialiste, şi în pri­
pleacă în toate colţurile regiunii noasJ mul rînd S.U.'A. Creşterea forţelor lagărului
apraulzlonaremecanizată şi conducerea întreprinde­ tre mii de sticle de apă minerală. socialist în toate domeniile, în­
rii intenţionează să automatizeze în ­ Există azi o zonă largă a pă­ tărirea unităţii sale politice, e-
Izvorul are o capacitate de peste cii, compusă din state cu orîn- conomice, ideologice, influenţea­
optim. Situaţia aprovizionării pe tri­ treg procesul de producţie. Lucrări ca 7.000 sticle pe schimb astfel cerinţele ză pozitiv lupta pentru pace pe
consumatorilor din regiunea noas­ duirî sociale diferite, cuprinzînrl plan mondial, silind totodată
mestrul II arată că lucrurile s-au îm­ înmuierea, spălatul, desinfectares, um torţele agresiunii să dea înapoi.
de pe acum majoritatea popu-
bunătăţit în bună măsură, fapt care dă pierea sticlelor şi etichetatul care so Guvernul Republicii Populare
Romînc nu vFa preclipe1i nici
siguranţa unei activităţi mai fructuoa­ făceau manual, astăzi se iac mecani­
se decît în trimestrul precedent. zat.
Faza raională a Festivalului tră sînt satisfăcute. Apa are multe ca 1atici globului pămîntesc, zonă un efort pentru întărirea uni-
de teatru „I. L. Caragiale“ lităţi şi este tot mai căutată şi în în care se aplică cu succes fălii şi dezvoltarea colaborării
alte regiuni ale ţării, Oamenii de aici,' principiile coexistenţei paşnice, internaţionale între ţările lagă-
Una din acţiunile importante în via­ vară, este necesar ca Secţia de Inyăţă- sînt harnici şi pricepuţi. Muncitori ca Gercuri tot mai largi ale opi- rului socialist, pentru promova-
ţa culturală actuală a satelor din re­ mînt şi cultură a Sfatului popular ra­ Martin Petru şi alţii au lucrat cu mult
giunea noastră este Festivalul de tea­ ional Orăştie să organizeze schimburi
tru ,,I. L’, Garagiale“, acţiune ini­ de experienţă’ şi deplasări în diferite
ţiată de Ministerul Invăţămîntului şi sate cu echipele culturale din raion. interes pentru modernizarea acestui niei publice de pretutindeni cer rea coexistenţei paşnice între
Culturii. V. MUREŞAN corespondent compartiment de muncă. G. M. ca asemenea relaţii să fie sta- popoare.
In ziua de 25 mai a.c. în sala Casei
raionale de cultură din ©răştie a avut
loc faza raională a Festivalului la O inovaţie importantă măsurarea intensităţii curentului ră­ intensităţii curentului electric” cu a-
care au participat 8 echipe de teatru: peşte un timp important electricianu­ jutorul căruia măsurarea intensi­
Almaşu Mic, Almaşu de Mijloc, Ardeu, „Priză pentru m ăsurarea intensităţii curentului lui de întreţinere. Mai mult, acesta tăţii curentului absorbit de e-
Ceru Băcăinţi, ^Aărtineşti, Geoagiu Băi, electric la electrom otoare“ execută deseori măsurarea superfi­ lectromoţoare se face foarte uşor,
Beriu şi Orăşţioara de Sus. Aceste e- cial, ceea ce duce ia defectarea îna­ prin înşurubarea în soclul siguran­
chipe s-au situat fruntaşe Ja faza in- Pentru buna întreţinere a electro­ cazuri cînd bornele electromotorului inte de vreme a electromotoarelor. ţelor unipolare cu filet a acestei
tercomunală dg concurs ce s-a desfăşu­ motoarelor este necesară măsurarea sînt greu accesibile. Dacă ţinem sea­ „prize“ în locul lnişonului fuzibil şi
rat în prima jumătaţe a lunii mai. intensităţii curentului electric, deoa­ ma că marea majoritate a electromo­ Tov. Cornel Morar, maistru electri­ capacului filetat obişnuit.
rece depăşirea intensităţii nominale, cian la Atelierele C,F.R. Slmeria, a
In general spectacolele prezentate au conduce în mod sigur la defectarea toarelor sînt electromotoare trifazate, construit un dispozitiv pe care l-a Priza (vezi fig. 2), se compune
fost bune. Aţît membrii formaţiilor, în gravă (arderea) a electromotoarelor. de puteri mici, ne dăm seama că denumii: „Priză pentru măsurarea din şurubul de contact (1), căma­
majoritate tineri, cît şi instructorii e- şa de alamă cu filet (2), izolaţia de
chipelpr, au depus o susţinută muncă La electromotoarele mari se mon­ ebonită dintre şurub şi cămaşă (3),
pentru a prezenta în faţa ţăranilor mun­ tează în mod obligator un atnper- izolatorul de fibră (4) în locul capa­
citori spectacole cît mai reuşite. metru în clrcuR astfel că se poate cului de siguranţă şi cele două borne
urmări in orice moment valoarea (5) în care se introduc fişele am-
Trebuie apreciată şi orientarea în a- intensităţii curentului absorbit. pennetfului.
legerea repertoriului; -şase din echipele
care au fost promovate pentru faza La electromotoarele mai mici, pînă Prin utilizarea acestor prize (vezi
raională au prezentat piesele :,Tîrgul fig. 3) la măsurarea intensităţii cu­
inimilor“ şi „Răfuiala“ de T. Vornic,
„Deputata din uliţa noastră“ de P. Tî- ta cca. 10 kw., de obicei nu se mon­ rentului electromotoarelor, s-au ob­
rău şi „Nunta Ioanei“ de V, Luca, pie­ tează ampermeţru în circuit şî măsu­
se cu conţinut axat pe transformarea rarea curentului absorbit se face ţinut economii de timp de peste 50
socialistă a agriculturii. In perioada printr-un ampermeţru portativ (vezi la sută, reducînd timpul de lucru de
de pregătire pentru concurs echipele fig. 1), A,r. ermetrul trebuie montat la 3— 15 minute la 1—3 minute pen­
au prezentat fjec. o cel puţin trei spec­ în serie, pe fiecare faţă a electromo­ tru electromotoarele trifazate.
tacole, atît în localitate cit şi în satele torului, prin desfacerea bornei U
din jur. (apoi V şi W) şi intercalarea unui Inovaţia este foarte importantă şi
ampermeţru. Operaţia acestuia du­ poate fi aplicată în orice întreprin­
La concurs, de un bine meritat suc­ rează cea. 1—5 minute pentru o fa­
ză şi cca. 3—15 minute pentru un dere.
ces s-a bucurat echipa de teatru a că­ electromotor trifazic, deoarece sînt IULIU VERNICHESCU
minului cultural din comuna Almaşu
Mic, care a prezentat pieşa „Răfuiala“. inginer şef la Atelierele C.F.R.
Simeria
Pentru pa activitatea’ culturală să
nu slăbească în perioadă lunilor _"de v