Page 92 - 1958-05

Presa din ţările socialiste salută rezultateleproletari" 'D lii'ruA T E -rm m vniţi-v ă !
consfătuirii delafescm aHtetuiuiPolitic
Gonsnitatfî al statelor
Tratatul de la Varşovia

I Anuí X Nr. 1072 J Vineri 30 mai 1958 j 4 pagini 20 bani R, P. C hineză lupta pentru construirea socia­ înfrântă ă popoarelor de a asi­
lismului şi apărarea păcii“-, Ho­ gura pacea trebuie considerată
sc!a!3zan!a!^ ^ _ 3wn.T'iWgflyfrgra’i
gu seriozitate“ — scrie ziarul.
Fiecare tonă de meta! la un preţ de cost mai ieftin PEKIN 28 (Agerpres) GHI- tărîrile ou privire la reducerea Guvernul chinez sprijină în to­
NA NOUA anunţă i Ziarele din forţelor armate ale ţârilor parti-' tul Consfătuirea Gomitetului
s- S8 R. P. Chineză din 28 mai salută cipante la Tratatul de la Varşo­ Politic Consultativ al ţărilor
în editorialele lor Consfătuirea via, de a se retrage trupele so­ membre ale Tratatului de la
\5\SS^5!®SS3x3S53íSSS2R5&SS\í8Sv®2L3SSSv55SSSsS3'35é5S5í?'35KSS3S5SL'2>vS3n Comitetului Politic Consultativ vietice din Romînia şi a se re­ Varşovia şi măsurile pentru
al statelor participante la Trata­ duce numărul trupelor sovieti­ pace luate la această Consfătui­
Mişcarea patriotică pentru e- fontei cum s în t: recuperarea tul de la Varşovia. ce staţionate în Ungaria, pre­ re — scrie „Guanminjibao“ .
cum şi propunerea tăcută sta­ „Noi, poporul chinez, ştim că
conomii care a pornit zilele trfe- prafului de cocs şi de furnal, In editorialul său „Jenminjl- telor membre ale N.A.T.O. de a pacea este indivizibilă; popu­
cute în cadrul oţelăriei Martin înlocuirea treptată a minereuri­ bao“ scrie că „poporul chinez se încheia un pact de neagre­ laţia de 600 milioane de oameni
sprijină în întregime declaraţia siune — reprezintă acţiuni con­ a Chinei sprijină cu hotărîre e-
de la Combinatul siderurgic lor de mangan cu zgură de la şi hotărîrile luate la consfătuire. crete ale ţărilor socialiste în fa­ forturile statelor membre ale
Poporul chinez a considerat în­ voarea păcii şi destinderii în­ Tratatului de la Varşovia de a
Hunedoara constituie acum o oţelăria Martin, reducerea pier­ totdeauna şi consideră şi în pre­ cordării internaţionale. menţine pacea în Europa şi în
zent că Republica Populară lumea întreagă“ — adaugă
preocupare de seamă şi pentru derilor de aer insuflat în furnal Chineză, Uniunea Sovietică şi Ţările socialiste — scrie ziarul.
celelalte ţări socialiste sînt ani­ „Jenminjibao“ — întăresc efor­
colectivele de muncă a altor şi aer comprimat, granularea u- mate de interese comune în turile pentru pace nu din tea­
mă faţă de forţele imperialiste,
secţii din combinat. nei cantităţi tot mai mari de
R. C e h o s lo v a c ă
La secţia l-a turnale, comite­ zgură şi altele. ci pentru că sînt încrezătoare
tul sindical, împreună cu con­
Pe baza celor discutate în Unităţi fruntaşe în cauza socialismului şi în for­ PRAGA. -— Corespondentul
ducerea secţiei, sub îndrumarea consfătuirea de ieri, lurnaliştii ţa lor de a lupta pentru pace.
organizaţiei de bază P.M.R. au au hotărît să reducă preţul de
îormat cu cîteva zile în urmă cost pe fiecare tonă de fontă cu Printre unităţile întreprinderii de Situaţia internaţională actuală Agerpres transmite : Ziarele ce­
trei colective compuse din cei 28,50 lei, faţă de planificat. industrie locală „I. G. Frimu" Orăştie,
mai buni muncitori, ingineri şi oare au obţinut sucese frumoase în dovedeşte limpede că forţele iu­ hoslovace apărute la 28 mai a-
tehnicieni, care au studiat la Vorbind în numele colectivu­ îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de
t'ecare loc de muncă posibilită­ lui de mineri, inginerul Vara- producţie, devenind astfel unităţi frun­ bitoare de pace depăşesc cu cordă un amplu spaţiu comen­
ţile existente pentru reducerea chim Voma, şeful exploatării taşe, se află şi fabrica de cărămidă
preţului de cost pe fiecare tonă Orăştie, care în primele cţouă decade mult forţele războiului. tariilor cu privire la Consfătui­
de tontă. miniere Ghelar, s-a angajat să ale lunii mai şi-a depăşit planul la
cărămizi presate cu 5 la sută, gate­ Editorialul ziarului „Dagun- rea Gomitetului Politic Consui-
Referatul întocmit pe baza facă totul în vederea îmbună­ rul din Orăştie, cu o depăşire de plan
de 20 la sută şi secţia de preparate bao“ arată că dacă propunerile tativ al statelor participante la
tăţirii calităţii minereului. Ase­ carne tot din Orăştie, C3re şi-a reali­
zat pînă la 20 mai planul lunar în pentru încheierea unui pact de Tratatul de la Varşovia. Ziarul
proporţie de 90 la sută.
neagresiune vor fi acceptate de „Rude Pravo“ publică în între-
De la fabrica de cărămidă se evi­
denţiază loan Barbu şi Viorel Prici- ţăriîe membre ale N.A.T.O., se gime cuvântarea rostită cu acest
jan, de la gater echipa lui Carol Fe-
renţi, iar de la secţia de preparate va marca un pas înainte spre prilej de preşedintele guvernului
carne Carol Binder şi loan Binder.
studiilor tăcute a fost discutat menea angajamente şi-au luat dezvoltarea încrederii reciproce cehoslovac Viliam Siroky.
de refacţie a liniilor ferate
ieri dimineaţa în cadrul unei şi minerii de la Teliuc. şi a colaborării între popoare. De asemenea „Rude Pravo“
consfătuiri de producţie la care Indiferent dacă ţările N.A.T.O. îşi consacră editorialul său ’do­
au participat numeroşi munci­ A. ZAHARIA în frunte cu ST’.A. vor accepta cumentelor Consfătuirii. Editor
tori, ingineri şi tehnicieni din sau nu acest bun început, va rialul este întitulat: „Un nou
toate sectoarele de activitate ale Pauza de la ara 12 este fi pusă la încercare dorinţa lor imbold puternic în lupta împo­
folosită adeseori de către de a accepta aspiraţiile popoa­ triva războiului“. „încă. odată

furnalelor, precum şi reprezen­ Inovatorii de la depoul de lo­ vaţii sînt aplicate în producţie muncitorii din secţia con­ relor întregii lumi de a se ajun­ — scrie „Rude Pravo“ — ţările
tanţi de Ia exploatările miniere strucţii metalice a Combi­

Ghelar şi Teliuc care asigură comotive îşi aduc un aport în­ iar inovatorii au fost recompen­ natului siderurgic Hunedoara pentru ge la destinderea încordării In­ socialiste sînt acelea' care între­
furnalelor vechi materia primă semnat în procesul de producţie, saţi cu diferite sume de bani. citirea ziarelor sau discuţii de pro­ ternationale. prind noi paşi unilaterali pen­
de bază. realizînd diferite inovaţii şi ra­ ducţie. tru destinderea încordării inter­
ţionalizări care duc la uşurarea Propuneri de inovaţii în cursul Ziarul „Guanminjibao“ cere naţionale şi oferă noi propu­
Luînd cuvîntul în cadrul con­ muncii, perfecţionarea utilajelor acestei luni au făcut maistrul Iată, in fotografia noastră, un Statelor Unite şi celorlalte ţări neri foarte importante în lupta1
sfătuirii, prim-iurnalistul loan etc. Gheorghe Drăghici, lăcătuşul grup de muncitori din această sec­ membre ale N.A.T.O. să consi­
Bîldea a spus : ţie adunaţi In jurul agitatorului
loan Ardeleanu şi mecanicul de dere cu seriozitate acţiunile în pentru pace şi împotriva răz*
— Noi avem multe posibili­ locomotivă loan Dascălu. Pro­
cu panouri favoarea păcii întreprinse de ţă­ boiului“.
tăţi de a ieftini preţul de cost De curând strungarul Teodoru punerile lor au fost acceptate şi Sfetcu loan, citind veşti proaspete rile membre ale Tratatului de De asemenea ziarele „Prade“,¦
al fontei. De mare importanţă Vîrluţ a conceput şi realizat un înaintate direcţiei regionale din ziarul „Scînteia". Incepînd din acest an s-a introdus la Varşovia. „Puternicul lagăr
pentru aceasta, este respectarea dispozitiv pentru demontat şi C.F.R. Cluj pentru a primi aviz şi la căile noastre ferate sistemul de al socialismului şi forţele iubi­ „Mlada Fronta“ şi „Pravda
graficului de dozare şi încărca­ montat şuruburile prezoane, favorabil în vederea aplicării lor. refacţie a liniilor cu panouri prefa­ toare de pace din întreaga lu­ Bratislava“ (organul C.G. al
re a şarjei, gospodărirea cu gri­ bricate (sectoare de şine montate pe me sînt de neînvins ; dorinţa ne-
traverse). Lucrările se execută de trei (Continuare în pag. 4-a)
jă a tuturor materiilor prime, care uşurează mult munca şi iiirci „Zilei mineral
Şl 0 Zilei dc 23AHgHSf
etc. scurtează timpul de demontare eşaloane mecanizate pe liniile magis­
Vorbitori ca Gheorghe Gheor- şi montare a acestor şuruburi.
De asemenea, fierarul Qligor trale din diferite regionale C.F.R, ale Evenimentele din Franţa
ghişor, loan Igna, Simion Das- Lungu a conceput şi realizat un ţării. In campania de lucru din acest
călu, Gheorghe Scutaru, şi al­ an vor fi refăcute circa 150 km. de
ţii, au vorbit pe larg despre
Intr-d consfătui-' In răspunsise pre-. 1 încărcare a schimbu- linie.
posibilităţile existente pentru amortizor la arcul ciocanului
re de producţie ce a văd' c'a angajamen- .rilor de lucru. Mari m anifestaţii populare împotrivaProcesul tehnologic de construire a
reducerea preţului de cost al | mecanic „Lasco II“. Ambele ino-
avut loc zilele tre­ te urm ătoarele: de­ De asemenea, co­ panourilor şi montare pe terasament
păşirea planului pro­ lectivul U.R.U.M'.P.
cute, colectivul ducţiei marfă cu 7 la s-a angajat să redu­ este aproape în întregime mecanizat încercărilor de instaurare
sută, realizarea pla­ că rebutul cu 0,2 la Sistemul de lucru cu panouri prefa­ a unei dictaturi militare
U.R.U.M. Petroşani, nului fizic la piese sută şi să sporeas­
de schimb in propor­ că productivitatea bricate asigură o productivitate spori­
Pregătiri în întîmpinarea zilei analizând rezultatele ţie de 100 la sută, muncii pe cap de
reducerea preţului
obţinute în producţie de cost cu 0,5 la muncitor cu 5 la su­ tă a muncii. Datorită faptului că con­ PARIS 29 (Agerpres). In „A fost nevoie de această ripos­
sută, prin buna or­ struirea panourilor noi şi demontarea cursul zilei de miercuri au avut tă măreaţă. A fost nevoie ca
internaţionale a copilului precum şi posibilită­ tă faţă de sarcina celor vechi se execută pe. un şantier loc în majoritatea oraşelor Fran­ poporul să manifesteze ataşa­
organizat, se realizează importante c- ţei mari manifestaţii populare mentul de nezdruncinat faţă de
ţile de folosire a re­ conomii de materiale. In plus, durata împotriva încercărilor de lichi­ Republică. Rebelii ştiu acum că
de întrerupere a circulaţiei trenurilor dare a instituţiilor republicane. dacă vor persista în atentatul
Ziarele ne aduc zilnic veşti despre ţionat obiecte pentru 10 copii. Femei­ zervelor interne, a pe liniile în refacţie se reduce cu lor monştruos împotriva libertă­
pregătirile ce se fac In ţara noastră le din circumscripţia 21 au confecţio­ circa o treime faţă de sistemul de Zeci de mii de oameni au de­ ţilor noastre se vor lovi de ma­
şi în ţările socialiste prietene pentru nat 6 cosiumaşe pentru echipa artisti­ răspuns chemării la lucru folosit pină acum. monstrat pe străzile oraşelor sele populare, de întreaga na­
a întîmpina Ziua internaţională a co­ că a grădiniţei de copii nr. 1. Marsilia, Lille, Rouen, St. Htien-
pilului cit mai bine. In anii regimului întrecere lansată de ganizare a procesu­ •-'•''ficată.
nostru democrat-popular, ziua de 1 iu­ Pregătiri intense se iac şi la Casa
regională a pionierilor. De pildă, co­ colectivul minei Lu- lui de producţie, FRANCISC ŞERBAN

peni. printr-o judicioasă corespondent

nie a devenit o sărbătoare scumpă rul şi orchestra pregătesc uri program ,’ ne, Clermont Ferrand, St. Na- ţiune unită. In prezent este su­

poporului nostru, partidul şi guvernul pe care îl vor prezenta de 1 iunie. Tot * J zaire etc., sub lozincile „Tră- ficient să existe un guvern ho-

acordînd o deosebită atenţie mamei aici au avut loc seri de basm, s-au ’ j iască Republica“, „nu ! lui De tărit să acţioneze în modul cel

şi copilului. organizat vizite la întreprinderi, cum J r. Gaulle“. mai energic împotriva rebelilor

Şi în oraşul Deva continuă pregă­ a fost cea de la panificaţie, ia care au J * Alături de populaţia Parisului, pentru a zdrobi complotul. In

tirile pentru ziua de 1 iunie. Iată ci- participat cercurile de ştiinţele natu- J upă-athiaza a fost calmă, cu soa­ mic, imediat, iotul ar fi zadarnic mal pe locomotivă şi alături de el loan • poporul întregii Frânte şi-a ma­ faţa complotului s-ar ridica ast-

teva acţiuni împlinite, prevăzute în rale şi geografie. Elevii claselor I-IV t re şi părea că totul va rătnine cşa iirziu, iar cele 9 vagoane cu buşteni Mănescu. Au cuplat un singur va­ nifestat astfel hotărirea de a a- fei atit puterea legală cît şi po­

planul comitetului orăşenesc de apăra­ s-au întîlnit cu tovarăşul Lupea Tăifă, J citeva zile în şir. Seara insă a adus, vor fi pierdute.. Luptîndu-se din greu gon şi încet, s^au avîntat pe linia <păra cu orice preţ libertăţile re­ porul“.

re a copilului, întocmit la începutul a- vicepreşedinte al organizaţiei A.V.S.A.P. ţ rm se ştie de unde, un vtnt rece, care cu noroiul care-i îngreunase picioare­ inundată. Şinele trozneau., apa vuia, publicane şi de a zădărnici în­ Ziarul ,,1‘Humanité” scrie la

cestei luni. din oraşul Deva, care le-a vorbit des- t ameninţa să se transforme in ’furtună. le, cu ploaia care nu slăbea o clipă, ripa tremura. Pe feţele celor doi, stro­ cercările de a instaura o dicta­ rindul său : „Orice s-ar întîm-

In parcul „Filimon Sîrbu” comitetele pre viaţa copiilor din trecut şi de as- j» Hori grei, negri ca smoala, s-au ivit cu viniui care parcă voia să-l alunge pii de apă s-au amestecat cu sudoarea tură militară. pla, acum este sigur că poporul
rece. Reterindu-se Ia marile nia- nostru nu va accepta dictatura
de femei au organizat un bazar al co­ tăzi. pe neaşteptate şi grupindu-se intr-o înapoi a ajuns în sfirşit la Gruişoara. unei fracţiuni de aventurieri şl
Clipele treceau anevoie. . încă zece « nifestaţii populare care au avut de militari iresponsabili”.
piilor, cu diferite surprize : cosiuma- î parte a cerului, stăteau gata să por- Vagoanele erau acolo şi nimic deose­ metri, încă cinci metri,. d o 7 metri, Ioc miercuri în întreaga ţară,
şet jucării, dulciuri etc. ^ . nească asaltul asupra pădurii. Copacii, bit nu se întimplase încă. Buştenii erau
Ne mai desparte puţin timp pînă presimţind clocotul şuvoaielor care a- încărcaţi. Trebuiau neinlirziat cuplaje gata! Primul vagon a fost salvat, oa- î ziarul »Liberation subliniază :
Surprizele făcute copiilor sînt varia­ la 1 iunie. Pregătirile şi surprizele con- l veati să se reverse, se-ndoiau pină la vagoanele şi duse spre Baru Mare.
te. De pildă, comitetul de sprijin de tinuă. Cele relatate mai sus sînt nu- J pământ, făcînd să vuiască împrejuri­ Lipseau insă oamenii. Nici frinari nu menii au prins curaj. Rînd pe rînd, T ------------------------------------- ® 1
pe lingă spitalul de copii a dat mi­ erau, nici mecanici de locom otivă.. cele 9 vagoane au fost trecute peste
cuţilor cărţi, jucării, ghiveciuri cu flori mii o mică parte din numeroasele pre- ţ mile.
locul accidentat. Cînd întreaga garni­
etc. O.C.L. produse industriale a a- gătiri care s-au făcut pînă în prezent î Noaptea s-a lăsat un adevărat potop. loan Mănescu n-a stat mult pe tură era deja in ajara pericolului, Gali j

menajat o ingenioasă vitrină. La Vi­ în oraşul nostru. , <>ţ Ploaia biciuia furioasă pădurea, văile, gînduri. Un apel la curajul muncito­ şi Mănescu s-au îmbrăţişat fără s i j

ile noi, comisiile de femei au coniec- i ripele. Fulgere şi trăsnete spintecau rilor care se ajlau acolo şi îndată s-au scoată o vorbă. Dar parcă vorbele mai *
întunecimea ca nişte cuţite de foc uri­ ivit voluntarii : Miron Farcaş, Pompi-
avem vreun rost?! ţ

aşe. Tunetele se ţineau lanţ, iar pira- liu Murarescu, loan Rădulescu, Pavel Aproape de miezul nopţii, garnitu- •
ra cu cei 126 m.c. buşteni a garat cu *
iele şi pîrîiaşele, s-au umplut repede Mieluşi.. bine în depozitul final de la Baru [

cu apă, tîrînd spre văile adinei piatră, Vagoanele încărcate cu cei 126 m.c.

buşteni, crengi, iot ce tntilneau în buşteni au fost cuplate şi cu loan Mă­ Mare. A doua zi dimineaţa, cîteva te- J
lejoane au vestit că două poduri de la T
cale. Sireiut, calm toată ziua, a turbai nescu pe locomotivă, iar cu ceilalţi

dintr-o dată, şi-n zvârcolirile sale furi­ voluntari ia frîne, porniră spre Baru kilometrul 27 au fost luate de ape, iar ţ

oase, a-nceput să-şi arunce apa peste Mare. 33 de kilometri. Oare vor ajunge

maluri, să asalteze calea ferată fo­ Ia timp la destinaţie? mai tîrziu, că linia ferată dintre Scor- i

restieră. Ploaia s-a înteţit, vintlil la fel, iar tarul şi Gruişoara, pe o distanţă de 3 j

Toată noaptea a fost un calvar. loan apele Şiretului au devenit atit de fu­ km. a fost distrusă .
J Mănescu, locţiitorul şefului C.F.R. de rioase . ,încît au început să smulgă
pietrişul din terasamentul căii ferate, rk
la'sectorul mixt Baru Mare, n-a putut in uncie locuri, se răvărsase peste
închide o clipă ochii. S-a plimbat a- linii şi nestînjenit, îşi umfla mereu ’ aptele de eroism ale celor doi oa­
maica învolburată. meni, au fost .cunoscute repede
Î proape tot timpul prin cameră, ca un
leu in cuşcă. El ştia că Ia rampa de de toţi muncitorii sectorului mixt din

Baru Mare. Din toate părţile erau pri­

încărcare din Gruişoara, se aflau ‘ 126 Trenul înainta greu, 'gata să se pră­ viţi cu un deosebit respect. Strîngeri

m.c. de buşteni de ruşinoase şi că buşească. La Kilometrul 23. apele a- de mină, felicitări, priviri de admiraţie.

dacă' apele vor fi prea mari, atunci coperiseră complect linia ferată, pe o — De ce? se întrebau nedum eriţi'

toată această cantitate de lemn va fi lungime de 25 de metri iar o rîpă Joan Mănescu şi Ladisiau Gali.

pierdută. Dimineaţa, atunci cînd furtuna formată de şuvoiul apei, ameninţa cu Iar atunci cînd tovarăşul Petre Bui-
mai bîrduia încăînvrăjbind pădurea, iar prăbuşirea. Trenul s-a oprit. Oamenii ', , .r

cam, preşedintele comitetului sindical

ziua încă nu se arătase, loan Mineseu a au coborît, au privit cu necaz şi au de secţie, le-a strîils mina şi le-a

luat o locomotivă de cale îngustă şi a clătinat din cap . spus că a trimis o scrisoare ziarului

pornit spre Gruişoara. Drumul a fost Acolo i-a găsit mecanicul de loco­ despre ' fapta tor eroică, au rămas şi

anevoios, iar de la Km. 20 a coborît motivă Ladisiau Gali, care pornise în mai surprinşi:
şi a pornit pe !os să controleze linia.
Mergea repede, pentru că îşi dăduse controlul liniei. O mică consfătuire şi — De ce toate acestea? Ne-am fă­
seama că dacă nu va întreprinde ni­
Nemărginită este grija ce se poartă copiilor oamenilor hotărirea a fost luată. Vagoanele şi cut doar datoria /
muncii. In căminele de copii, cei mici petrec clipe ele neuitat. 3 C< 3 » V i i i H M N-1 » H 1
Iată, în clişeul de sus, un aspect liintr-un cămin de copii. buştenii trebuiau salvaţi. Gali s-a urcai GH. PAVEL’

s t a b i v u a i t t t i aî ac '*-c e-e - s a ti »-»--o-o o s u ¦ ( <m a t u . h i t v»h - » U N JOC PR IM E JD IO S