Page 93 - 1958-05
P. 93
Pag. 2 > Nr. 107’
E rrxrM tT B StJ& TtTE W *'™ »t o - *
«BíiaaSfóiíá
terenurile intercalate printre li Alegerile în secţiile pe ramuri
vezi. Tot în aceste bazine, cen
trele satelor vor trebui plantate
cu pomi.
In stăvilirea eroziunii solului,
plantaţiile de pomi trebuie să
de spori ale colectivelor sportiveocupe un rol important. In a-
P om icultura a re m ari posibilităţi ceste terenuri, plantaţiile şi lu Hotărîrea Partidului Murrâitoreso volei,' rugbi şi schi. (Selectivul spor- siliului region-al U.G.F.S. Hunedoara.
crările de întreţinerea solului Romîn şi a Consiliului de Miniştri dv U: M. Gugir, din raionul ©răştie, Din analiza făcută în urmă cu cî-
vor fi orientate paralel cu curbe din 2 iulie 1957 preclzeazăj printre a cerut afilierea secţiilor de tenis de
le de nivel (Bozeş, Renghet, teva zile de către biroul consiliului re
de dezvoltare în regiunea noastră Balşa, Homorod, Băcăinţi, Blan- altele, că odată cu înfiinţarea organi masă( schi, fotbal, tţr, volei, popice gional U.G.F.S. a reieşit că mai sînt
diana din raionul Orăştie şi al raioane ca Ilia, Brad şi Orăştie unde
te comune din raioanele Alba, zaţiei de masă a sportivilor dirt ţara şl şah. încă nu sînt terminate alegerile în
Hunedoara, Brad). secţiile pe ramuri de sport i aceasta
noastră se va trece la dezvoltarea Acelaşi lucru l-au făcut şi alte co; datorită slabei preocupări a consiliilor
In plantaţiile ce se fac, res raionale U.C.F.S. Avînd în vedere toate
Prin aşezarea ei geografică, :3&f* 160.0,00 pomi, specii şl soiuri ra- pectarea sortimentelor de specii activităţii sportive, punîndu-se accent lective din regiunea noastră printre acestea, se recomandă tuturor colecti
regiunea Hunedoara întruneşte ionate. şi soiuri raionate este necesară, velor sportive, consiliilor raionale şi
cele mai prielnice condiţii pen Ing. MANUNGHEVICI EMANOIL în felul acesta putîndu-se crea deosebit pe creşterea măiestriei spor care se numără şi colectivele sportD orăşeneşti U.C.F.S. să ia măsuri în ve
tru cultura pomilor şi arbuştilor directorul staţiunii experimentale po In regiune sînt gospodării a- plantaţii întinse cu producţii derea remedierii deficienţelor, în vede
fructiferi. Majoritatea văilor gricole' colective cu terenuri mari. tive, pe organizarea competiţiilor de ve de la sate, cum este colectivul spor- rea punerii în aplicare a hotărîrii par
sînt ferite de vînturi şi curenţi micole —Geoagiu. care se pretează mai mult pen tidului şi guvernului cu privire la re
reci creind microclima favorabi- tru cultura pomilor, decît pen Trebuie acordată atenţie soiu masă. In vederea punerii în aplicare tiv Recolta din Apoldu de Sus, ra- organizarea mişcării de cultură fizica
lă pomiculturii. Acestea sînt văi- 49 Ia sută în declin, abia numai tru alte culturi. Intr-o serie de rilor locale valoroase, acestea şi sport din ţara noastră.
15 Ia sută sînt în noile plantaţii gospodării agricole colective ca: fiind un material aclimatizat, a lacestor sarcini, vor fi alese organele ionul Sebeş şi altele,
intrate pe rod. Acelaşi lucru se Dobîrca, Gîrbova, Jeledinţi, Măr- aşa cum sînt merele: Roşii de Printre măsurile ce se recomandă a
Geoagiu, Roz de Geoagiu, Un- colectivelor sportive oare, sub condu- Au existat însă şi unele lipsuri în fi luate sînt în primul rînd terminarea
toase de Geoagiu, Bulzeşti, alegerilor în secţiile pe ramuri de
Bănceşti, perele Bolînde, cireşe cerea organizaţiilor de partid, vor con- desfăşurarea acestor alegeri. Analizîn- sport, în toate colectivele sportive din
le de Mada, de Renghet, nucul regiune. Acolo unde ele s-au efectuat,
de Sibişel etc. duce activitatea sportivă. du-se situaţia alegerilor în raicnul consiliile raionale şi orăşeneşti
U.G.F.S. sînt obligate să ia măsuri
Statul nostru ajută gospodă Astfel şi în regiunea noastră, după Haţeg, s-a constatat că în unele colec- pentru ca toate birourile alese să fie
riile agricole colective şi întovă instruite temeinic asupra sarcinilor ce
tineşti, Geoagiu, Demsuş şi al terminiarea alegerilor în colectivele tive sportive ca Retezatul Haţeg, le au, cît şi asupra celor mai bune
răşirile cu credite pe termen metode de muncă ce trebuie să le fo
tele, parte din fîneţe pot fi plan- sportive) s-a trecut la alegerile în sec- Bucura Haţeg, Discul Nalaţi-Vad şi losească în munca lor de zi cu zi.
lung în scopul înfiinţării de noi
. tate cu pomi, prin aceasta din- ţiile pe ramuri de sport ale organelor altele, alegerile au fost efectuate for- In al doilea rînd, aceste ergane să
plantaţii şi în scurt timp pomi treacă la munca concretă) organizînd
du-se o mai complectă folosin de specialitate ce vor funcţiona în co- mal. Vinovat de aceasta se face în spartachiada de vară a tineretului, cea
cultura va avea la îndemînă mai mare competiţie de masă din a-
ţă terenului şi în acelaşi timp ar lectivele sportive. In regiunea noastră, primul rînd tov. Cornel Popa, fost cest an, precum şi la organizarea cam
brigăzi speciale în cadrul S.M.T.- pionatului colectivului sportiv. De felul
reprezenta un izvor de venituri de aproape două luni de zile au în- preşedinte al consiliului raional cum vor şti consiliile colectivelor spor
urilor care vor fi dotate cu uti tive să îndrume şi să ajute aceste or
considerabil pentru gospodării. ceput alegerile în secţiile pe ramuri de U.C.F.S. Haţeg, care împreună cu bi- gane, aşa vor fi şi rezultatele. Atît
laje de desfundat, de amenajat consiliile colectivelor sportive cît şi
In această primăvară, vgospo sport, reuşindu-se ca pînă în prezent roul raional U.G.F.S. au nu,mit aceste birourile secţiilor pe ramuri de sport,
terenuri, de combateri etc.
dăriile agricole colective Geoa să fie alese aproape peste tot. organe, neefectuînd alegeri în secţiile
Mari sînt posibilităţile pentru
giu, Vinerea, Mărtineşti, Simc- Gu această ooazie, au fost stabilite pe ramuri de sport. In rapoartele pre-
dezvoltarea pomiculturii în regi
ria, Deva şi altele, au plantat disciplinele sportive ce sînt practicate zentate în faţa organelor de partid şi
unea noastră. Sarcina ce astăzi
peste 8.000 pomi iar alte gos de către membrii U.C.F.S., în cadrul a U.G.F.S. regional, au raportat că sînt
o pune partidul şi guvernul pen
podării colective şi-au prevăzut colectivelor sportive. Astfel, în prezent efectuate alegeri conform prevederilor
tru sporirea producţiei de fruc
plantaţii pentru toamna şi pri în raioanele Alba, Hunedoara, Sebeş şi regulamentului de funcţionare a fede-
măvara viitoare. altele, alegerile în secţii pe ramuri raţiilor. Faţă de această situaţie este
Pentru realizarea plantaţiilor de sport s-au încheiat şi în cadrul necesar ca în cel mai scurt timp con-
de pomi pe suprafeţe mari, în colectivelor sportive au fost alese or- siliul raional U.C.F.S. Haţeg să ia
viitor va trebui ca majoritatea ganele de specialitate care se ocupă măsuri grabnice de remediere a lip-
pomilor să fie dirijaţi cu precâ de dfczvoltarea ramurilor de sport ca surilor, cerînd sprijinul comitetului ra-
dere sectorului socialist al agri fotbal, volei, baschet, handbal, atic- ional de partid,
Aspect de Livadă neîngrijită (satul Pricpz, raionul Orăştie). culturii. tism, tenis de masă, tenis de cîmp, In legătură cu afilierea provizorie a
Pînă în anul 1965, suprafaţa
şah, tir, automoto şi altele. Odată cu secţiilor pe ramuri de sport din cadrul
le de la Geoagiu, Sibişel, Orăş- întîmplă şi pentru celelalte spe- cu arbuşti fructiferi va trebui să această acţiune, fiecare secţie pe ra- colectivelor sportive se observă dezin-
tioara, Gugir, Rîu-Alb, Rîu de cii. ajungă la 315 ha., din care 190 mură de sport şi-a cerut afilierea pro- {eresul unor colective faţă de dezvol-
Mori, Demsuş, Stremţ, Benic, Starea pomilor este în gene- ba. vor fi ocupate de cultura vizorie la federaţia de specialitate, tarea unor ramuri de sport. De pil-
Cetea, Tomeşti etc. Anual preci- ral rea, deşi cultura pomilor căpşunelui. La fel, întţegul ma- te este de mare cinste. Pentru De pildă, colectivul sportiv Utilajul dă, la colectivele sportive Şurianul au obligaţia să se ocupe de atragerea
pitaţiile ce cad în regiune sînt fructiferi poate fi socotită drept terial va putea fi asigurat de realizarea acesteia nu trebuie Petroşani, din raionul Petroşani a c e Sebeş, Unirea Alba Iulia, Aurul Brad, de noi meţnbri în U.C.F.S., iar de la
de peste 550 mm. Din canti-. cel mai potrivit mod de folosin- cele două pepiniere aie staţiunii precupeţit nici un efort. rut afilierea secţiilor de tir, box, şah, Flacăra Grăşlie şi altele, în afară de cei ce sînt înscrişi să se încaseze co
tatea anuală cca. 60 la sută cad ţă a unora din terenurile impro- pomicole. secţiile de fotbal, celelalte secţii nu tizaţia la zi. Adunînd cotizaţia de
in perioada de vegetaţie. Cele prii culturi] plantelor agricole. Pentru ridicarea productivită- desfăşoară nici o activitate şi nu par membri ai U.C.F.S., colectivele sporti
mal multe din precipitaţii cad Livezile sînt un amestec de spe- fii plantaţiilor pe rod şi a ce- ticipă la nici o conferinţă sportivă, ve îşi vor asigura o bază materială
în lunile mai şi iunie, atunci cii şi, soiuri. Lipsa de edificare lor îmbătrînite prematur, este iar în 'unele din aceste colective, ele a colectivului sportiv.
cînd pomii au cea mai mare asupra valorii unora din soiuri necesară introducerea şi gene- nici nu există. Este timpul ca toate
nevoie de apă. a făcut ca mulţi locuitori să ralizarea întregului complex de consiliile colectivelor sportive să se o- Sîntem siguri că sub conducerea or
planteze tot ce găsesc la înde- lucrări agrotehnice, care să li- cupe pentru ca ramurile de sport ce ganelor de partid, consiliile colective
In majoritatea raioanelor din mînă. Lucrările de formarea po- chideze în cel mai scurt timp sînt cerute de către membrii U.G.F.S lor sportive, consiliile raionale şi oră
regiune nu au fost înregistrate mi lor, lucrările de îngrijirea lor, periodicitatea, atît de frecventă să fie dizolvate şi totodată să se a şeneşti U.C.F.S., vor lua toate măsu
temperaturi atît de ridicate sau prelucrarea solului, gunoirea, >n regiune. Numai aplicarea u- sigure materialele necesare. Făcînd a rile în vederea dezvoltării continue a
coborîte care să dăuneze pomi Iupta contra dăunătorilor şi bo- nor lucrări ca : tăierile de for- cest lucru, va fi mult mai uşor de or activităţii sportive din regiunea noas
lor sau să facă imposibilă cul lilor au fost neglijate mult. In- mure, rodire şi întinerire, asi- ganizat campionatul colectivului spor tră.
tura uneia din specii. Temperatu ventarul pomicol deţinut de lo- gurarea îngrăşămintelor natu- tiv, competiţiile de masă, ce sînt pre
ra medie anuală pe regiune de cuitori este insuficient şi de rale ?• artificiale, combaterea BORIS GUŢU
10,2 grade Celsius, reprezintă o proastă calitate. organizată a dăunătorilor şi bo- văzute în calendarul sportiv al ccn vicepreşedinte al Consiliului
proporţionali repartizare pe a-
regional U.C.F.S.
notimpuri. Brumele şi îngheţu Ţinînd seama de faptul că po- Hlor, răritul livezilor acolo unde
rile tîrzii de primăvară survin mii rodesc la doi sau trei ani pomii sînt prea deşi, complecta- A NUN
cîteodată şi in luna mai, atunci odată, anual se produce în re- rea golurilor din livezi, pot re
producînd pagube mai mult la giune abia numai 4 la sută din lacp potenţialul de rodire a 11- Centrul şcolar din oadrul Staţiunii 3. Certificatul de sănătate eliberat
caişi. experimentale pomicole Geoagiu, anun de dispensar, spital sau policlinică,
cantitatea necesară consumului vezilor din regiunea noastră, ţă pe cei ce doresc să urmeze cursu în care să se specifice rezultatul a-
rile şcolii de maiştri horticoli,- că în nalizei sîngelui şi al radioscopiei pul
Vînturile au o frecvenţă ne casnic şi industrial. In livezile pomicole naturale, tre 1-10 SEPTEMBRIE 1958 se ţine monare ;
regulată şi un regim neuni Pînă în anul 1956 numărul unde cultura altor plante are o examenul de admitere.
O metodă nouă, jolosită cu succes pentru îmbunătăţirea soiurilor de 4. Declaraţie tip din care să reiasă
La acest examen se primesc munci starea materială a candidatului.
form, ele neprezentînd nici un pomilor pe rod trebuie să ajun- rentabilitate cu totul redusă, vor pomi, este hibridarea. Staţiunea experimentală Geoagiu aplică cu succes a- torii calificaţi din unităţile socialiste,
pericol pentru pomicultura din gă la 2.628.800 faţă de 1.522.446 trebui redate pomiculturii toate ceastă metodă. absolvenţi ai şcolilor profesionale, ab 5. Adeverinţă de practica in meserie
regiune. In general, factorii cli pomi pe rod, cît sînt în prezent, — [ solvenţi ai gimnaziilor industriale şi eliberată de întreprinderea unde lu
absolvenţi ai şcolilor inferioare şi crează;
matici sînt favorabili dezvoltării iar în anul 1970 să fie asigu practice de agricultură, cu practică în
tuturor speciilor de pomi şi ar rată o producţie pe cap de lo meserie de cel puţin 3 ani. 6. Dovada de satisfacerea serviciu
buşti fructiferi, cu excepţia pier cuitor de 75 kg. fructe, faţă de A ştea p tă un lui militar.
sicului şi caisului care nu reu 44 kg. cît revine acum, totoda Pot să se prezinte la examenul de
şesc bine în raionul Petroşani. admitere, candidaţii care nu depăşesc Vizita medicală se va face în zi
Celelalte specii merg bine în toa tă asigurîndu-se şi nevoile pen — Care va să zică tovarăşe sfatului popular comunal, care oare pentru atragerea lor la că vîrsta de 35 ani şi care au satisfăcut lele de 30-31 august 1958.
te raioanele chiar şi pînă la o tru industrializare şi export. preşedinte Drăgan, nu există in răspunde in faţa comitetului e- minul cultural ? Nimic ! Nici o serviciul militar.
altitudine de peste 1000 m. comuna Mărtineşti nici un fel xecutiv de munca culturală, metodă, nici o acţiune. Să vină Examenul de admitere va consta
Compoziţia pe specii trebuie de activitate cutural-artistică ? este „nevinovat“..., tovarăşii, oamenii la cămin să vadă cărţi înscrierile se fac la şcoală între din următoarele probe :
In regiune se găsesc un nu să fie după cum urmează : măr Traian Neagoie, secretarul or- le bibliotecii neîntreţinute cum 1—29 august pe bază de cerere, înso
măr de 2.487.530 buc. pomi fruc 38,10 Ia sută faţă de 13,56 la sută — Nimic, tovarăşe, aşa cum ganizaţiei de bază din Mărti- trebuie sau să privească pereţii ţită de următoarele a cte: — Alatematici scris şi oral.
tiferi, din care mărul ocupă cît avem astăzi, peri 0,30 la sută am mai spus. N-avem director neşti, Ioan Popescu, secretarul goi ai căminului cultural ? — Pomicultură oral.
13,56 la sută, părul, 3,40 la su faţă de 3,40 la sută, gutui 0,90 salariat la căminul cultural, organizaţiei săteşti U.T.M., in 1. Certificat de naştere (copie lega- — Botanică oral.
tă prunul, 71,87 la sută, cireşul Ia sută faţă de 0,22 la sută, nu-i cine să organizeze munca văţătoarea Maria Ripoşan, sînt Asta e, tovarăşilor din Mărti lizatăR Pentru lămuriri mai detailate vă pu
1,59 la sută, nucul 4,51 la sută, caişi 4,10 ia sută faţă de 0,44 şi asta-i principala cauză că la tot „nevinovaţi“ de starea lucru- neşti. Munca culturală nu se teţi adresa Centrului şcolar horticol
iar restul de specii 5,43 la su la sută, piersici 2,20 la sută fa noi viaţa culturală se reduce la rilor de la căminul cultural şi duce aşteptînd să „pice“ in sche 2. Certificat de studii. Geoagiu, raionul Orăşlie, regiunea Hu
tă. Raportul numeric între spe ţă de 1,27 Ia sută, cireşi 7,70 zero. cu toţii aşteaptă — cam de mul- mă un director de cămin sau o nedoara.
cii arată o orientare greşită spre ia sută faţă de 1,59 la sută, ------------------------------------------- bibliotecară. O astfel de aştepta
cultura prunului (71,87 la su pruni 29,40 ia sută faţă de 71,82 — Aşteptaţi deci un director re poate să fie de lungă durată
tă), deşi condiţiile sînt tot a- la sută, nuci 9,20 la sută faţă la cămin... şi pină la sosirea lui II N § IE M N A U \\ şi atunci... veţi continua să ră-
tit de bune pentru restul de spe de 4,51 Ia sută. ce ne facem ? mineţi indiferenţi faţă de aceas
cii, în special pentru meri. Com tă vreme — sosirea directorului tă sarcină ? Or, credeţi că oda
ponenţa plantaţiilor în masiv şi In mod treptat parte din so Ni se pare curioasă „motiva „salvator“. Ei aşteaptă iar acti tă cu sosirea directorului de că
răzleţ se caracterizează printr-un iurile locale de prun vor trebui vitatea căminului stă. Susţineţi, min veţi scăpa de orice răspun
număr mare de specii şi soiuri. schimbate cu soiurile de masă. rea“ cu directorul şi este cazul tovarăşe preşedinte şi tovarăşă dere... Dacă aşa vă faceţi soco
Arbuştii, intr-un număr foarte să vă destăinuim un secret: Ripoşan, că oamenii din AAărti- telile, apoi este de ştiut cu şi in
redus, se găsesc numai în gră Asigurarea materialului pomi marea majoritate a căminelor neşti se antrenează cam greu la viitor rezultatele muncii cultu
dinile familiale. In ce priveşte col corespunzător condiţiilor din culturale din regiune activează munca culturală. Să credem ? rale la Mărtineşti vor ii asemă
nucul, creşterea numerică va regiunea noastră constituie o bine şi unele chiar foarte bine, Noi i-am văzut pe cei din Măr nătoare celor de azi. E grea
trebui să devină o acţiune de problemă de foarte mare im deşi nu au la conducerea lor un tineşti, cu cîţiva ani înainte, pe munca culturală ; ea nu se poa
prevedere şi din partea statului portanţă. Cele două pepiniere director salariat. Nu ne credeţi ? scenele raionului Orăştie şi ale te duce de unul singur şi tocmai
prin plantaţi uni pe locuri publi ale staţiunii experimentale po Pentru convingere, treceţi oda regiunii, obţinînd rezultate mi de aceea, organele de partid şi
micole Geoagiu, situate în Orăş tă prin satele Bretea Mureşană, nunate cu echipele lor artistice. de stat sînt chemate s-o sprijine
tie şi Reia, vor putea ca anual Reia, Sîntuhalm, Simeria Veche, Tot fără director salariat s-a cu toate forţele şi priceperea lor.
să pună la dispoziţie cantităţile Ostrov, Pîclişa etc. etc., şi vă muncit la cămin şi în acele vre
veţi convinge singur. Credeţi că muri. Dar, în prezent ce se face Aceasta este linia pe care tre
c i i •• i f e c- •’ • • • s : au condiţii mai bune şi forţe de ziua copilului
mai numeroase decît Mărtineş- buie s-o urmaţi şi dumneavoas
tiul ? Da de unde... Toate sînt tră, cei din Mărtineşti. c o nfe c
sate mici, fără sfat popular, 7
comitet comunal de partid, sau -(M-* * M H
cadouri instructive
alte organe asemănătoare a-
m a g a z i n el
celora pe care le aveţi la Mărti D rum eţii veseli“ petema j
neşti. c o o p e r a tiv e lo r
de consum
— Or fi, dar acolo oameni-s romanului „B altagul“ j
mai înţelegători, iar aceia care
răspund de munca culturală sînt
mai hotărîţi şi poate că sînt a- In scopul organizării, timpu- înaltă apreciere a atras la ţ
jutaţi.. lui liber al tineretului, din ini- concurs mulţi dintre cititorii t
— Aici, vă dăm perfectă drep jiatioa Comitetului orăşenesc acestuia. j
ta te : oamenii sînt mai hotărîţi.
ba mai sînt şi ajutaţi. Şi acest U.T.M., în colaborare cu direc- La epuizarea întrebărilor, <
ajutor vine de la organizaţia de
partid, U.T.M., comisia de femei, iiunea şcolii profesionale CFR. comisia a acordat locul I ele- j ANUNŢ
deputaţi, învăţători. Cu alte cu * din Simeria, zilele trecute a oului ceferist din anul II Udrea *
vinte, tocmai de la acele organe Uniunea raională a Cooperativelor de consum Sebeş, regi-
şi organizaţii pe care le aveţi şi j fost organizat în oraşul nostru Petru, iar locul II, elevului ţ | unea Hunedoara, serviciul de valorificări, oferă spre vinzare ur-
dumneavoastră. _O singură de j un concurs „Drumeţii veseli", Gheorghiu Gheorghe Toriia din ? 1 mătoarele produse agroalimentare precum urmează:
osebire există aici şi anume a- | — 3.500 kg. pastă de roşii a 6,20 lei kgr.
O livadă de pomi iinără ,îngrijită după ioale regulile pomiculturii. ceea că în timp ce în satele a- între elevii din anii II şi III ai anul III. __ j I — 6.000 kg. varză tocată murată a 1,60 lei kg.
mintite toţi pun umărul la reali | — 10.000 kg. cartofi de consum a 0,80 lei kg.
şcolii profesionale C.F.R. Si- p e clase, locul I a fost cîş- j j Calitatea produselor garantată. Preţurile de mai sus se in-^
ce, virane, izlazuri etc. necesare de pomi de calitate. în meria. tigat de elevii anului II. ^ ţ
Din totalul de pomi 61,50 la această primăvară pepinierele au
livrat cca. 38.000 pomi, din ca Sala clubului muncitoresc După concurs au fost înmP j
sută sînt pe rod, 13,46 la sută re peste 8.000 buc. gospodări
neintraţi pe rod, iar 24,82 la „Filimon Sirbu" — care a nate premii în obiecte fiecărui j
găzduit concursul, a fost plină participant. De asemenea, pri- :
sută sînt în declin. Nu în ace ilor agricole colective. In toam zarea importantei sarcini a cul de spectatori. milor doi clasaţi li s-a acordati | ţeleg, franco staţia de încărcare, la care se acordă rabatul co- ţ
eaşi proporţie se iac plantări na anului 1958 şi primăvara lui turalizării maselor, în comuna
noi de pomi intraţi în declin sau 1959, ele vor pune la dispozi Mărtineşti şi acei tovarăşi care Tema concursului a fost ro- cîte o excursie de 5 zile la Ti- j ţ mercial respectiv. _ *
chiar pieriţi, în special pentru ţia cultivatorilor 125.000 pomi, răspund de munca culturală,
măr, cais, piersic şi nuc. Ast iar începînd cu anul 1960 cile manifestă delăsare. Tovarăşul mânui „Baltagul“ al maestru- mişoara. ? f Doritorii vor trimite delegat pentru recepţie cu comandă
fel, în timp ce pentru măr sînt Alexandru Copronţoi, secretarul
lui Mihail Sadoveanu. r G> f î scrisă şi extras de cont. Pentru informaţii detailate se pot adre
Romanul, bucurîndu-se de o corespondent ţ sa si telefonic ia telefon nr. 426 Sebeş-Alba.
»¦»# • •« •«5 V i ¦« s> -3 c ¦ -e •-t • •a •«o• •-o*-a••#• a f ¦91*e•