Page 94 - 1958-05

Nr. 1072 sdW A um vhm Pag. 3

LA MINELE DIN VALEA JIULUI A apărui:

EXISTĂ LARGI POSIBILITĂŢI T. k Ofzerman:
Filozofia lui Hegel

pentru sporirea producţiei de cărbune Broşura apărută în colecţia „ Ii
ajutorul celor ce ?hKfiază materialismul

dialectic ţi materialismul istoric” —

scoate în evidenţă sJmburela raţional

Conferinţa raională de partid rea productivităţii muncii cu 10 cameră nu a putut fi realizat in Mecanizarea transportului In al dialecticii Iul Hegel, relevînd tot-:

Petroşani, ce a avut loc in de­ la sută faţă de anul 1956 şi la întregime din cauză că maşinile abataje a fost realizată in pro- odată caraoterul mărginit, eronat al

cembrie 1957, a analizat felul realizarea unor economii ce in- de încărcat ale exploatării mi- porţie de 8-3,4 la sută, faţă de filozofiei idealiste hegeliene.
cum sint înfăptuite sarcinile cu sn umAe«a»z»ă _p/e.«s1tea O211 «-mV-»iiilionaMnae 1l/e*»i!. MnliAet*rAe AAMnin/~o\ <a1OsAa Mn<u4 aunil fos4t- Îf/o> 1lao­ 77C5! ,f6i aci iit eraA.___ _p_r_e__v^ă_z_.u. Lt fî.'nji p1la_ n.
Qizerman arată că nu se poate' 'des«
privire la creşterea producţiei, Conferinţa a subliniat faptul că site acolo unde acestea puteau Mecanizarea transportului în
a productivităţii muncii şi redu­ în urma ajutorului preţios acor­ da maximum de randament faţă subteran a fost realizată la run­ părţi în mod metafizic conţinutul idea«

cerea preţului de cost al cărbu­ dat de partid şi guvern prin sis­ de încărcarea manuală, lipsă de dul ei în proporţie de 97,3 la list al filozofiei lui Hegel de dialectica

nelui, în lumina Directivelor ce­ temul îmbunătăţit de salarizare care nu este străină nici condu­ sută ceea ce faţă de planul de Iui, greşeală în care cad unii. Dialec­
lui de-al II-lea Congres al şi normare şi prin alte avanta­ cerea C.C.V.J., nici acea a ex­ 97 la sută reprezintă o depăşire
P.M.R. Conferinţa a constatat că je acordate minerilor, s-au cre­ ploatării. tica lui Hegel este idealistă pentru că
de 0,3 la sută . el considera procesul dezvoltării ca
in anul 1957, toate întreprinde­ at condiţii pentru stabilirea ca­
rile carbonifere din Valea Jiului drelor de muncitori mineri în Mai multă atenţie îmbunătăţirii un proces al cărui substrat este con-'

au obţinut rezultate satisfăcătoa­ Valea Jiului şi pentru o muncă ştiinţa. Hegel înţelegea că gîndirea ex­

re şi că aceste rezultate au dus mai productivă. Nivelul de trai sistemului de aprovizionare prima legile realităţii înconjurătoare
la depăşirea planului anual al al minerilor este în prezent mult cu materiale şi utilaje dar nu vedea că gîndirea refleotă rea­
combinatului carbonifer cu îmbunătăţit faţă de anii trecuţi; litatea şi afirma că realitatea este un
viaţa acestora fiind din ce în ce
alt mod de existenţă a conştiinţei.
57.000 tone cărbune, la creşte­ mai frumoasă, mai plăcută. Conducerea C.C.V.J. a mani­ că un plan concret de măsuri

festat o preocupare de seamă în organizatorice care să asigure „Punînd pe picioare” dialectica hege­

Succesele dobîndite trebuie ce priveşte îmbunătăţirea siste­ îndeplinirea tuturor obiectivelor liană şi unind-o cu concepţia materia­

mului de aprovizionare cu mate­ ce stau în faţa întreprinderilor listă asupra lumii, Marx a săvîrşit o

consolidate şi dezvoltate riale, utilaje şi piese de schimb carbonifere din întregul bazin. revoluţie în gîndirea omenească, a

necesare exploatărilor miniere. Ţiinind cont de importanţa de­ Atelierul 6.F.R. Sitnerio. Triaj a fost dotat cu un aparat făurit filozofia materialist-dialectică.

în funcţie de noile condiţii de Sarcina trasată de comitetul Dar cu toate că în această di­ osebită a lucrărilor de investiţii, „Defectoscop ultrasonic“ pentru detectarea fisurilor, suprapune­ Broşura lui Oizerman ajută pe ci-
muncă şi de viaţă ale minerilor, raional de partid potrivit căreia recţie s-au obţinut unele reali­ de faptul că realizarea planului titor să înţeleagă în ce fel filozofia
conferinţa raională de partid a planul de producţie să fie lunar zări, aprovizionarea cu anumite de cărbune depinde într-o mare rilor şi a incluziunilor, fără a se depresa discurile de pe osiile
trasat sarcini pentru consolida­ depăşit cu 10-11.000 tone de căr­ materiale, utilaje etc. mai su­ măsură de cel de investiţii, roţilor vagoanelor şi locomotivelor. clasică germană constituie unul din Iz­

rea succeselor obţinute în anul bune a fost îndeplinită. feră încă. C.C.V.J. trebuie să insiste mai J N CLIŞEU: Too. Emil Mogul, recepţionar controlor, verifF voarele marxismului.
cînd cu noul aparat o osie de la o roată.
1957 şi pentru dezvoltarea lor Datorită primirii cu întîrziere mult pe lingă Ministerul Indus­ 72 . pag. 1,25 lei
in anul 1958. La aceste succese au contribu­ a unor repartiţii de materiale, triei Grele ca acesta să realize­ ___________________________ Fototext: I. TEREG
it în mare măsură defalcarea precum şi a lipsurilor existente ze la timp ceea ce depinde de
In vederea îndeplinirii sarci­ judicioasă a sarcinilor de plan în munca Direcţiei comerciale el in legătură cu investiţiile, iar V A FI M E C A N I C . . .
nilor trasate de conferinţă, pen­ pe exploatări şi activităţi în C.C.V.J., a insuficientului ajutor ceea ce depinde de combinat să
tru aplicarea planului de măsuri funcţie de capacităţile unităţi­ primit din partea Direcţiei gene­ fie înfăptuit potrivit cerinţelor Un pui de om, de fel de prin cînd cei mai vîrstnici Ii spu- scăpat din vedere faptul că tim-
elaborat. Comitetul raional de lor de producţie. In mai mică rale a aprovizionării din minis­ de zi cu zi.
partid şi Combinatul carbonifer măsură a reuşit ' conducerea ter, planul valoric de aprovizio­ părţile Sebeşului, a plecat în neau că meseria de cazangiu pul liber îl foloseşte oîtlnd, vl-
din Valea Jiului au luat încă de combinatului să asigure o astfel nare cu materiale, în trimestrul O atenţie deosebită trebuie a-
la începutul anului, o seamă de de repartizare a planurilor ex­ I 1958 a fost realizat în propor­ cordată calităţii cărbunelui. Ma­ urmă cu vreo patru ani spre este o artă. Pe zi ce trecea se zionînd spectacole şi jucind
măsuri menite să ducă la înde­ ploatărilor pe sectoare. Urmărind ţie de numai 85 la sută, iar a- joritatea întreprinderilor carbo­
plinirea ritmică a planului de îndeaproape realizarea sarcinilor cela de utilaje principale în pro­ nifere au obţinut succese impor­ oraş. Era tare îndrăgostit de îndrăgostea tot mai mult de baschet — sportul pe care-1 iu-
producţie, la realizarea şi de­ de plan, conducerea combinatu­ porţie de 80 la sută. tante în ce priveşte planul can­
păşirea productivităţii planifica­ lui carbonifer a luat măsuri titativ. E momentul ca în pre­ maşina ce aruncă pe nări fum ea. beşte mai mult. După termina-
te şi la reducerea continuă a Lipsa unor materiale de pri­ zent, obiectivul principal să fie
preţului de cost. concrete pentru a se asigura a- mă necesitate a dus la creşte­ calitatea, extracţia unui cărbu­ şi'n goana ei atît de mare tra- Ziua în care trebuia să se rea jocului, ham întrebat:
sistenţa tehnico-organizatorică rea normelor de consum, la epu­ ne bun şi la un preţ de cost cit
Aceste măsuri, înfăptuite la necesară sectoarelor rămase în izarea unor stocuri, utilizarea mai redus. ge după sine namile de vagoa prezinte în fata comisiei de exa- Petre, cum stăm cu meca-
toate exploatările miniere au neeconomicoasă a unor mate­
dus la realizarea producţiei urmă. Datorită acestei activităţi, Este necesar apoi să se de­ ne încărcate cu fel şi fel de . . ’ .... . nioa ?

bogăţii. O văzuse pentru pri- ™nare ?1 caii îcare sosise. Cu un zimbet ce plecă din a.

ma oară într-o zi cînd păzea Răspunsurile date şi proba de dincul imi răspunse:

brute de cărbune în trimestrul numărul sectoarelor care nu riale etc., care au îngreunat pună eforturi sporite pentru a oile. lucru, au fost bune. Iată-1 de- — Vreau să-i cunosc orice

I 1958 după cum urm ează: şi-au îndeplinit planul a fost realizarea sarcinilor de creştere ajunge ca în cel mai scurt timp, Terminase şcoala elementa­ mărunta! (e vorba de locomo­

Exploatările miniere Lonea — redus în luna martie la 6 faţă a productivităţii muncii şi în toate agregatele existente în mi­ ră prin anul 1954. Singura lui tivă) şi apoi, cînd mă voi pri­

în proporţie de 108,1 la sută, special a reducerii preţului de nele din Valea Jiului să fie io- dorinţă era aceea de a deveni cepe şi la locomotivă ca la
Petrila — 109,5 la sută, Ani­
noasa — 106,1 la sută, Vulcan de 11 cît era în februarie. Sec­ losite la capacitatea lor, în inte­ mecanic de locomotivă. Şi, nu baschet, nu mă mai opresc pină
— 106,3 la sută, Lupeni — 97,1 toare cum sint nr. 2 şi 3 Lonea
la sută, Uricani — 110,2 la 3 Petrila, 1 şi 2 Aninoasa, 1/B cost al cărbunelui. resul sporirii tot mai mult a s-a lăsat. Iată-1 elev în anul I la Timişoara, la şcoala medie
Lupeni — sub plan în februarie producţiei de cărbune pe seama
sută. Total pe combinat 104,84 — în luna martie şi-au' îndepli­ Lipsurile de acest fel se da- creşterii productivităţii muncii. al şcolii profesionale C.F.R. din venit cazangiu în secţia cazan- de mecanici de locomotivă.
la sută. nit sarcinile de plan. toresc în mare măsură Direcţiei Simeriia. La intrarea în şcoală Ser*e a Atelierelor C.h.R. Si-
comerciale care şi-a îndreptat a- Practica de zi cu zi ridică cînd l-au întrebat cei de acolo rneria . Zîmbindu-i, la rîndul meu i-
tenţia mai mult în direcţia unor multe probleme care trebuie re­ am urat succes, în realizarea
materiale secundare scăpînd din zolvate la timp. Asigurarea unei oe meserie vrea să înveţe. Pe- Calificativul acordat este gîndutui propus.
vedere problema aprovizionării stabilităţi depline a minerilor în tru Constamtinescu, căci aşa-1
cu materiale de ..bază. ţgmpe,''::ăsigurăr.ea omogenităţii chema, a răspuns simplu, con- ...Mîine .peste un an, peste

Cînd măsurile luate sînt eficace ? -,a/'Aţî--. acestor grupe, creşterea tot mai vingător şi ' mîndru : • astăzi dottfi'rrnăt ‘,de‘' ,ütéiiiîëtüT,"<^01’ calătorind cu trenul, poa-

Succesele obţinute in trimes­ depăşit preţul de cost, se ridică Trimestrul I al anului acesta — Mecanic de'locomotivă. Petru Consiantinescu, care mun- te voi avea prileJuI să văd Pe
trul I a. c., în luna aprilie şi în la sume între 550.000 şi 900.000 s-a încheiat — după cum reie­
primele două decade din luna lei în trimestrul I 1958. se — cu rezultate frumoase, atît mult a gradului de calificare al L-au repartizat in clasa de ceşte bine, cu. sîrguinţă, este Petru Constantinescu conducînd
mai de către întreprinderile car­ în ce priveşte producţia de căr­ minerilor tineri, antrenarea tot
bonifere din Valea Jiului, do­ Pe de altă parte sînt încă bune cit şi în ce priveşte cîşti- mai mult a inginerilor şi tehni­ cazangerii de locomotive, me- disciplinat, fruntaş în producţie un tren cu aceeaşi Pricepere
vedesc că preocuparea condu­ lipsuri şi în munca combinatu­ gul şi nivelul de trai al mineri­ cienilor în munca practică, ast­ serie pe care a îndrăgit-o încă şi face parte din cea mai bună cu care mfnuieşte astăzi cio-
cerii combinatului carbonifer, lui şi a conducerilor exploatărilor fel ca acestea să conducă com­ de la primul contact cu ea. A echipă din secţia cazangerie. canul de nituit. Sînt sigur că
măsurile luate în direcţia creş­ miniere, lipsuri care fac ca nu toţi lor. petent procesul de producţie,
Rezultate frumoase au obţinut să-şi aducă întreaga contribuţie ) îndrăgit-o şi mai mult cînd a Zilele trecute l-am găsit pe va deveni un bun mecanic.
indicii de plan, toate sarcinile tra­ la lupta pentru realizarea şi de­
!¦ început a-i cunoaşte frumuse- Constantinescu pe terenul de GEORGE MUREŞAN

ţile ei, măruntaiele locomotivei, baschet. Dar iată că am lăcătuş

terii producţiei de cărbune sînt sate de comitetul raional de par­ majoritatea exploatărilor mini­ păşirea obiectivelor planului de
eficace şi că ele vor duce şi pe tid să fie realizate. Conducerea ere din Valea Jiului şi in prime­ producţie asigurarea unei apro­
viitor la obţinerea de rezultate C.C.V.J. nu a reuşit în suficien­ le două luni ale trimestrului II vizionări ritmice cu diferite ma­
Din rptmça C.E.C. îd ra io n u l OriştieParalel cu preocuparea pen­ suri organizatorice care să ducă în bazinul carbonifer există po­ me. Conducerea C.C.V.J. are
din ce în ce mai frumoase. tă măsură să ia asemenea mă­ a.c. Din toate acestea rezultă că teriale şi alte asemenea proble­

tru creşterea producţiei brute de la reducerea intr-o măsură mai sibilităţi reale pentru a obţine datoria să ţină seamă de aces­
cărbune, conducerea C.C.V.J. a mare a numărului de grupe ce o producţie de cărbune din ce în tea, să le studieze amănunţit şi Şi ui raioiuil Orăşiie spiritul de e- sînt bine cunoscute de către popu­ punători permanenţi prin consimţă-
acordat atenţie creşterii randa­ nu-şi îndeplinesc planurile stabi­ ce mai sporită. conomisire la C.E.6., pătrunde iot mai laţia din raionul Orăşiie. Acest lu­ mint. Acest minunat sistem de eco­
să ajute la rezolvarea lor.
mentelor în măsura prevăzută adine în rîndul maselor largi ale cru a făcut ca economiile depuse
de planul comitetului raional de lite prin foile de acord. Pentru aceasta este însă nece­ Nu trebuie scăpate din vedere populaţiei. Desigur, pentru aceasta a la unităţile C.E.C. din raionul nomisire prin care salariatul depunînd
partid, în scopul de a se înca­ In urma creării condiţiilor sar ca atît organizaţiile de par­ apoi problemele privitoare la ni­ fost nevoie de o perseverentă nuincă nostru să fie de multe milioane de lei. sume mici, dar cil regularitate, ajun­
dra în ritmul de creştere a pro­ tid cît şi conducerile întreprin­ velul de trai al minerilor, apro­ de lămurire a oamenilor muncii privitor ge în scurt timp la importante sume
ductivităţii prevăzut pentru cel pentru asigurarea stabilităţii ca­ derilor să desfăşoare o muncă vizionarea lor cu tot ce au ne­ la faptul că banii munciţi şi economi­ La îndemîna cetăţenilor din raionul de bani cu care poate să rezolve diferite
drelor de mineri preocuparea organizatorică susţinută să ur­ voie : cit mai multe alimente, nostru stau astăzi un mare număr de cumpărături, a făcut să crească numă­
exploatărilor pentru calificarea

de-al doilea plan cincin îl. muncitorilor noi s-a îmbunătă­ mărească îndeaproape mer­ îmbrăcăminte, încălţăminte, lo­ siţi de ei la casele de economii sînt unităţi C.E.C. care asigură o bună de­ rul depunătorilor. Numai in cursul
Nerealizarea atît a randa­ ţit. sul producţiei, să studieze acele cuinţe bune etc. păstraţi cu grijă, că ei aduc multe fo­ servire a populaţiei. In afară de !linei aprilie au consimţit a depune
In vederea asigurării unei locuri de muncă unde greutăţile loase şi că C.E.C.-ul este o instituţie sucursala raională Orăşiie, mai deser­ cu regularitate în raionul nostru un
mentelor planificate cît şi a ce­ corelaţii cît mai juste între per­ n-au fost încă înlăturate şi să Succesele obţinute de către mi­ de stat, creată în folosul cetăţenilor vesc depunătorii lin număr de 7 a- număr de 78 depunători. Demn de re­
lor trasate ca sarcină de comi­ sonalul direct productiv şi res­ ia măsuri corespunzătoare pentru nerii Văii Jiului pot şi trebuie şi că nu are nimic comun cu vechile genţii C.E.C. — P.T.T.R., o agenţie ţinut esie faptul că toţi mem­
tetul raional de partid se dato- tul personalului, conducerea a asigura realizarea şi chiar de­ dezvoltate. Există frumoase po­ bănci care prin falimentele şi conver­ proprie la Ciigir, 2 mandatari comu­ brii gospodăriei agricole colec­
reşte în primul rînd rămînerii C.C.V.J. a îndrumat conduceri­ păşirea planului. sibilităţi în această direcţie. siunile lor au sărăcit şi lovit în cei nali la Foit şi Cioara şi 58 de ghişee tive din Turdaş depun cu regulari­
in urmă a minei ^Lupeni. In ge­ le exploatărilor, preparaţilor şi Trebuie însă să se muncească ce doreau să păstreze, aşa cum se C.E.C. în întreprinderile şi organiza­ tate, din toate drepturile ce li se cuvin,
neral, exploatările care nu şi-au uzinelor în examinarea scheme­ Este necesar însă să se ţină mai organizat, mai raţional, să spunea atunci, „bani albi pentru zile ţiile din Orăşiie şi comunele aparţină­ astfel de economii la C.E.C. De ase­
realizat productivitatea muncii lor şi reducerea posturilor ne­ se folosească la valoarea lor negre", toare. De asemenea, cu caracter se­ menea, amintim pe locuitorii din Pri-
planificate nu s-au putut încadra seama de ajutorul preţios ce-1 toate forţele de producţie exis­ zonier sucursala Orăşiie deschide în caz, Turdaş, Beria şi Qăstăa, care deşi
nici în sarcinile planificate de productive. Ca urmare, pe baza constituie pentru C.C.V.J. hotărîri- tente şi, astfel procedîndu-se, în­ 'Astăzi, foloasele economisirii prin fiecare an o agenţie la Oeoagiu-băi . sint în comune învecinate, folosesc li­
preţ de cost. Pe lingă influen­ propunerilor venite de jos, au treprinderile carbonifere vor ob­ pentru a deservi pe cei ce-şi petrec bretul de economii la ghişeul sucursa­
ţa negativă pe care a avut-o ne­ fost reduse, în trimestrul I 1958. le conferinţei raionale de partid ţine noi şi frumoase rezultate. dobînzile legale şi cîştigurile acordate concediul de odihnă. lei întocmai ca locuitorii oraşului.
realizarea planului de randamen­ 33 posturi de schemă reprezen- şi, pe baza prevederilor acestor la librete cu ciştiguri şi obligaţiuni,,
hotărîri, C.C.V.J., să întocmeas-

te, cauza nerealizării planului la tînd o economie lunară de 43.975 Datorită acestor măsuri şi a mun­ Desigur că în munca C.E.C. din ra­

preţul de cost se datoreşte insă lei. S-au făcut apoi propuneri CALA LORIECU BUCLUC cii depuse, in Talonul Orăştie nu sîn- ionul nostru există şi unele lipsuri. Nu
şi insuficientei preocupări din Adinisterului Industriei Grele, tern departe de atingerea unui ţel pro­ putem să nu amintim cu părere de
partea unor exploatări privind Departamentul cărbune şi mi­ pus, adică să nil fie gospodărie fără rău, despre lipsa de sprijin din unele

reducerea consumurilor specifi­ nereuri, pentru a se aproba re­ SEBEŞ (de la subredacţia noastră perare a timpului pierdut. Maşina se teze : sau femeia n-a avut bilet şi ta­ libret de economii. In momentul de întreprinderi. La l. C. Frimu ( manda­
ce de materiale şi energie, rea­ ducerea schemei combinatului şi voluntară). Trebuia să merg pe teren supunea gemînd. Din cînd în cînd, frî- xatorul i l-a tăiat la coborîre, sau faţă, raportat la numărul populaţiei tar iov. Erna Bistrianu) nu se duce •
lizarea normelor de calitate, în­ a unităţilor din exterior cu încă în interes de serviciu. Cu vreo 15 mi­ nele fiind puse brusc, pasagerii erau taxatorul i-a dat restul, cum se mai din raion, la fiecare 7 locuitori există nici o activitate, deşi unitatea ar avea
cadrarea in planul de cheltuieli alte aproape 200 de posturi, re- nute înainte de ora plecării m-am pre­ proiectaţi înainte, iar cei din fa­ întîmplă uneori sau... a treia ipoteză un libret de economii, iar în mediul condiţii fiind în afară de oraş şi sa­
administrativ-gospodăreşti etc. prezentînd lunar o economie de zentat la casă pentru a-mi scoate bi­ ţă voiau să iasă pe fereastră. n-o mai amintesc... sătesc muie acţiunea esle în toi, se lariaţii ar puiea să depună banii mai
letul. găseşte un libret la fiecare 32 locui­ bine aici. La cooperativa Filimon Sirbu
Astfel .depăşiri mari de con­ 210.000 lei. Ajungem în halta Şpring. Călătorii Maşina porneşte, dar nu peste mult tori. Dacă ţinem seama de specificul (mandatar iov. KUiisir Teodor) de a-
sumuri specifice la lemnul de, Această acţiune se continuă — Nu mai avem nici un bilet pen­ coboară spre a se mai dezmorţi. Şo­ timp, ia poarta unui gospodar face raionului nostru şi de !aptul că în me­ semenea nu este nici o activitate. Tot
mină au avut exploatările Petri­ la nivelul exploatărilor în sco­ tru cursa de Roşia — mă primi ca­ ferul plecat prin „vecini”, popasul se haltă. Se mai opreşte odată la Ro­ diul sătesc acţiunea de organizare este printre unităţile cu slabă activitate se
la, Aninoasa şi Lupeni. De ase­ pul de a reduce numărul forţe­ siera. [n urma multor insistenţe, du­ măreşte la 30 minute, după care timp tar, apoi încă odată pentru o durdulie mai greoaie, cifra ne indică totuşi o pot enumera unităţile -U.R.C.C. Vidra,
menea, nerespectarea normelor lor de muncă, în vederea creşte­ pă ce i-am arătat delegaţia, cu două roşcovană cu cazan de ţuică şi încă continuă îmbunătăţire şi în acest sec­ Digitalis şi altele.
de calitate au dus la penalizări rii productivităţii şi a reducerii minute înainte de plecarea cursei, în ÎNSEMNĂRI odată la sfatul popular, aşa îneît la tor. Numai de la începutul acestui an
care, la exploatările ce şi-au preţului de cost al cărbunelui. cea mai mare viteză, ajung la ma­ staţie a ajuns aproape goală. nutnărul depunătorilor din raionul nos­ In viitorul apropiat considerăm că
şină. pornim din nou. După 50 de metri tru a crescut cu 881 noi depunători, şi aceste uniiăţi îşi vor da seama de
Mecanizarea muncilor grele — iar oprire, de data aceasta pentru un La destinaţie am sosit cu vreo 40 din care 144 din mediul sălesc. importanţa economisirii la C.E.C. atît
Autobusul era arhiplin. Cu chiu cu oarecare Nicu, care fiind în drum spre minute întîrziere, bine prăfuit, obosit, pentru fiecare salariat, cit şi pentru
în centrul preocupărilor vai reuşesc să ajung cu un picior în pădure şi pentru a nu face 4-5 kilo­ boţit. Am stat şi m-am gîndit: din Ghişeele C.E.C. din întreprinderi şi întreaga economie naţională, contri­
maşină, celălalt rămînînd în suspensie. metri pe jos, se cuibărise la aripa vina cui toate aceste nereguli ? ex­ instituţii cîştigă din ce în ce mai mult
In acest scop, conducerea plin a utilajelor existente, înzes­ Sosise ora plecării. Şoferul nicăieri. slîngă a şoferului pe cutia cu scule. ploatare neraţională a maşinii prin încrederea din partea salariaţilor din buind prin aceasta Ia ridicarea conti­
C.C.V.J. şi-a îndreptat atenţia trarea exploatărilor miniere cu Totuşi, ca om „punctual", n-a aşteptat depăşirea vitezei normale — lucru ca­ unităţile respective. nuă a nivelului de trai :
în direcţia mecanizării muncilor noi utilaje a făcut ca planul de consumarea întregului sfert academic. Nu pornim bine că iar ne oprim — re a dus de ahfel la hodorogirea ei,
grele şi a micii mecanizări. Ast­ încărcare mecanică in galerii pe făcuse cineva semn şoferului să co­ — jignirea pasagerilor prin compor­ Cînd vorbim de activiiatea ghişeelor Sucursala Orăştie şi-a pus in plan
fel, în trimestrul I 1958 au fost trimestrul I 1958 să fie realizat In sfîrşlt, după mai multe manive­ boare. După ce scăpăm de pădure, se tarea netovărăşească din partea perso­ nil putem să nu evidenţiem pe condu­ să ajungă şi să depăşească cele mai
puse la dispoziţia exploatărilor în proporţie de 102,4 la sută. le date cu obidă de taxator, în vre­ zăreşte comuna Ungurei. La prima nalului, opriri dese nejustificate, risipă cătorii unor unităţi şi salariaţii lor bune raioane unde la fiecare 3 sau 4
miniere o serie de utilaje ca: loco­ S-a extins totodată încărcarea me ce şoferul urcase Ia volan şi am­ casă din nou oprire. Taxatorul des­ de carburanţi, timp pierdut, nereguli care au înţeles rostul economisirii locuilori revine cîte 1 libret. In acest
motive cu acumulatori de 4 tone, mecanică în abatajele cameră bala motorul, nava terestră nr. 668 chide uşa, o cetăţeancă coboară, el ia taxare etc. C.E.C. deputiindu-şi cu regularitate e- scop se vor deschide încă 7 unităţi
transportoare, ciocane de abataj, la minele Aninoasa, Vulcan şi porni din loc trosnind din toate în- după e a ; duce mîna la geantă, iar fe­ conomiile I6i\ teţjnporare. Aşa, de pildă, care vor funcţiona pe Ungă Băncile —
perforatoare pneumatice, venti­ Petrila. cheielurile. Praful drumului împreună meia dispare după autobus. Această DeSpre toate acestea ce au de spus la S.M.T. Oraş'tie, Baza de apro­ cooperative de credit şi economii să­
latoare tubulare etc. Preocupa­ cu gazele motorului creau pasagerilor conducerea autobazei Alba iulia, pre­ vizionare şi desfacere nr. l l , Fabrică chi- teşti, unde se pot face, emiteri de li­
rea C.C.V.J. pentru folosirea din Cu toate acestea, planul de în­ o atmosferă de tartar. înaintau cu o consultare tu geanta ridică irei ipo­ cum si tovarăşii de la Sebeş ? iriică, Spitalul an.ifiSăt şi Cooperativa Via­ brete şi depuneri.
cărcare mecanică în abata'ele viteză uluitoare. Ce se întîmplase? ţa Nouă, 90 la sulă din salariaţi sînt de­
G. RĂDĂCINĂ A. TIMPEANU
Şoferul era în plină acţiune d§ Şeful sucursalei G.BjŞ. Orăştie
corespondent