Page 96 - 1958-05
P. 96
PRO! n i ARI DIN TOATE ŢA RILE UNIŢI-YA ! MoocacaoccoooooMcooooooooeoerwoo-e Manifestări pentru pace
Citiţi In pagina 4-a regiunea noastră
oo
8 — Evenimentele din Franţa. °
8 (Mari demonstraţii antifasciste). g
8 — Situaţia in Liban continuă § LA LUPENI
>nsă fie încordată. 8
’.g — Operaţiunile de lichidare a 8 Acum cîteva zile, nume pentru a apăra pacea., au vorbit
roşi oameni ai muncii — despre iniţiativele nobile de pa
g rebelilor din Indonezia. 8 delegaţi din întreprinderile ce ale Uniunii Sovietice şi au
condamnat pregăiirile de război
8 — Noi incidente provocate de § şi instituţiile din oraşul Lu- efectuate de către cercurile im
peni, precum şi oameni sim perialiste occidentale.
8 trupele franceze in Tunisia. | pli s-au adunat pentru a alege
comitetul de luptă pentru pace In cadrul adunării au fost a-
Oo , —, I.m.p.or.tante.. c_e_rcnetăOri efec- 8 pe oraş. Ieşi delegaţii pentru conferinţa
. . . . --------------------------- ! Sîmbătă 31 mai 1958 — y ........... ................ T jy,o800c0e0a0n0u0l00P0a0-c0i0f0ic0.00oo-ooiDO-oaooOO00-00-0§0 Gel prezenţi — luptători gre raională a partizanilor păcii, cei
vişti din anul 1929, azi pensio mai devotaţi luptători in lupta
Anuí X Nr. 1073 4 pagini 20 bani nari, soţii ale acestora, orfani din pentru pace, printre care tineri,
virstnici şi femei, fruntaşi in
Realizări aie ceferiştilor din Teiuş timpul celui de-al doilea război
producţie şi in lupta pentru în
A ngajam entele sînt traduse mondial — cu toţii luptători ac tărirea păcii.
în v ia ţă
tivi pentru pace şi-au exprimat GR. GOANŢA
Muncitorii de la revizia de vagoane din staţia C.F.R. Te-
L iuş s-au angajat ca planul lunii mai să-l depăşească cu 2 la hotărirea fermă de a face totul corespondent
^ sută. Fină la data de 25 mai planul lunar la zi a fost depă-
5 şit cu 8 la sută. IN SATUL OSTROV, RAIONUL HAŢEG
tj De asemenea, pînă la acea stă dată au fost reparate fără
8 detaşare din trenuri un număr de 263 vagoane clasă, faţă de Zilele trecute, in sala cămi Azi, cină forţele agresive ale
> 200 luate ca angajament şi 82 vagoane marfă, faţă de 60 pre- nului cultural din satul Ostrov imperialismului se străduiesc să
—raionul Haţeg — a avut loc întreţină psihoza războiului, sar
văzute în angajament. Ungerea vagoanelor s-a realizat şi de- alegerea comitetului de luptă cina noastră a tuturor, şi mai
5 păşit cu 27 la sută, iar regularitatea trenurilor de călători a pentru pace din acest sat. ales a acelora care am simţit din
> tost realizată sută la sută. plin grozăviile celui de-al doilea
L Tură fruntaşă pe revizie este cea a tov. Gheorghe Laza, Adunarea a fost deschisă de război mondial este aceea de
tov. Brăilă Laurenţiu, preşedinte a lupta din plin cu toate puteri
care şi-a depăşit planul cu 9 la sută. Fruntaşi în realizarea al comitetului de luptă pentru le pentru ca pacea să triumfe —
L sarcinilor sînt comuniştii Ştefan Fuga, loan Avram, lacob Mun- pace — invalid de război — u- a spus vorbitorul. Apoi cei pre
< teanu, Romulus Botoga, loan Domşa şi loan Comşa. nul dintre acei care şi-au pier zenţi in sală au ales noul co
dut un picior pe frontul din Ce
Economisesc combustibilul hoslovacia, in lupta împotriva mitet de luptă pentru pace for
fascismului. In cuvinte calde,
pline de emoţie, tovarăşul Brăilă mat din 15 persoane. Comitetul
a arătat că acum. mai mult ca
oricind, se pune un accent deo a reales ca preşedinte pe tova
sebit pe menţinerea şi consolida
răşul Brăilă 'Laurenţiu.
rea păcii.
NICOLAE BEŞUU
corespondent
Printr-o exploatare raţională a din mecanicii Silviu Sîrbu, Ho Muncă harnică
locomoţieelor mecanicii şi ţo- rea Şeuşean şi fochiştii Aurel
chiştii depoului de locomotive Ciufudean şi Efrem Raţ, de pe o--© fr-c -9 »* •»-* o « *
Teiuş reuşesc să economisească locomotiva cu seria 50.573 au e- Printre marile agrega STAŢIA FAPTELOR j 1rs gospodăria colectivă
cantităţi însemnate de combus conomisit, numai pe o jumăta te care au intrat în
tibil convenţional. Echipa for te de lună, 9,4 tone combustibil runcţiune ta uomoinaiui patriotice j Luna scăpătase de mult şi foi, colectiviştii V. Adam, loan
mată din mecanicii Iosif Romu convenţional, reducînd astfel siderurgic Hunedoara se zorile zilei abia se strecurau, Popa, loan Băda şi Adam Cor
lus, Aurel Mateiaş şi fochiştii norma tehnică de consum cu 25 scoţînd la iveală din pătura man, cei mai iscusiţi cosaşi ai
lacob Cont şi loan Cirnaţ, de la sută. numără şi oţelăria Martin nouă. nopţii două siluete, care umblau gospodăriei trăgeau primele po-
pe locomotiva cu seria .50.225 au In prezent cuptorul nr. 1 funcţio Ioage. Se muncea cu spor şi la
economisit 10,1 tone combustibil Economii însemnate de com nează în plin, iar cuptoarele II şi Numai aşa se poale numi staţia medic de la spitalul din Orăş.tie care ţ cu agilitate prin curtea colecti prăşitul cartofilor şi la cositul
convenţional, reducînd norma bustibil au realizat şi mecanicii III se află în lucru. lucernei. In tarlaua cultivată
tehnică de consum cu 7 la sută Mihai Ignea, Teodor Mocanu, jde recoltare şl conservare a sînge- cerea de urgenţă 3 flacoane de singe vei. Erau siluetele lui Avram cu grîu, colectivistele Valeria
loan Dascălu si aliii. Clişeul înfăţişează aspectul ex Stoian, Juja Băda, Ana Vasiu,
terior al noii oţelării Martin. lui din oraşul Hunedoara. Aici, zilnic grupa zero. Trebuie să arătăm că t Artean şi Nistor Adrian, doi din
vin oameni de diferite profesii care, grupa zero esle o grupă universală ,, cei mai harnici colectivişti din
prin donarea de sînge, dau dovadă şi se foloseşte în cazurile cele mai Sîntandrei. Fără prea mult zgo^
şi incadrindu-se în acelaşi, timp de adevărate fapte patriotice. urgente. ^ mot, pregătiseră prăşitoarele şi Rusanda Lazăr, Viorica Gor-
în normele tehnice de consum la acurp înhămau tăcuţi, caii. Gu- nescu şi altele, plecate tot în
lubrejianţi. Intîmplarea a făcut ca acum cîteva De data aceasta, asistam la mun- i rînd vocea lui Artean sparse li zorii zilei, stîrpeau buruienile.
niştea : Nu mai aveau mult. Un hectar-
De asemenea, echipa compusă Ziua internaţională a copilului zile să fiu martorul celui de-al 2.761- ca personalului sanitar de la staţie, j două şi cu asta se termina pli-
— Gata Adrian ?
Pregătiri intense în raionul llia j.lea caz de patriotism înregistrat la care cu multă băgare de seamjj se-
această staţie. El a fost săvîrşit de fecţiona flacoanele cerute şi le intro- i
Petre Oprişan, muncitor la termocen- ducea în frigidere special amenajate — Gata ! vitul celor 30 de hectare cu
O bogată activitate privind ciclete şi biciclete. Pentru cişti- trala din combinat. Pe fişa lui cu Pentru a imprima acestora tempera- — Atunci să mergem ! — şi grîu. In ziua aceea ele au şi ter
pregătirile pentru întimpinarea gătorii concursului s-au pregătit nr. 1.158, şefa staţiei, dr. Ruxanda lura necesară. uruitul căruţelor stirni larma minat, iar conducătorii de ate
Popescu, înregistra cea de-a 16-a 1° cîteva minute în faţa staţiei de
Î a T r I C U L T O R Î ! ^ zilei internaţionale a copilului deja premiile care constau in dinilor. laje şi cosaşii au tăcut şi ei
X Pentru depistarea gîndacu-’ se desfăşoară şi în raionul llia. diferite cărţi şi diplome. donaţie în timp de un an. Calculînd recoltare şi conservare a sîngelui din Nu tăcuseră nici 200 de me treabă bună.
j lui din Colorado, cel mai pe-| Astfel, în toate cele 114 şcoli e- Femeile din comuna Vişca, cele 250 de grafile' predate la fiecare hunedoara şi-a făcut apariţia o ma- tri tind, în faţa lor, pe poteca ...Au trecut cîteva zile. @ele
lementare şi 22 de grădiniţe, sub donaţie vom vedea că acest om a ?*na de salvare care a luat flacoane- din marginea drumului zăriră
riculos duşman a! cartofilor, ( îndrumarea cadrelor didactice şi Sîrbi, llia, Şoirnuş şi Roşcani au dat pentru însănătoşirea altor oameni *e cu s>nge ducindu-le într-un timp * 4 bărbaţi. „Gosaşii“! — îşi spu-;; 4 hectare de cartofi au tost pră
confecţionat şi donat pentru şite şi conducătorii de, atelaje
duminică 1 iunie 1958, se va, a educatoarelor s-au pregătit di secţiile de pediatrie şi materni 4 kg. de sînge. Fapta sa a fost re- Şcurt la aeroportul din Săuleşti. Aici. { se lărgind Artean., care mergea Artean şi Adrian au băgat pră
executa un control al cultu-, ferite programe artistice care vor tate din cadrul spitalului unifi înainte. Apoi cu glas ta re : şitoarele în sfecla de zahăr.
rilor de cartofi, roşii, vinete< fi prezentate in ziua de 1 iunie cat din llia peste 30 de perne. compensată prin două premieri şi «avionul sanitar era pregătit pentru î Gosaşii au terminat şi ei de co
şi tutun. La acest control, or-l la căminele culturale din co — Hei, „strigoilor“, unde-aţi sit 6 hectare, iar colectivistele
ganizat de sfaturile populare' mune şi sate. Unul din aceste Pe lingă cele 3 case de naşte primirea insignei de „Donator frun- cursă. Cei însărcinaţi cu ducerea la J luat-o cu noaptea-n cap ? au trecut de la plivit să pră
comunale, va trebui să parti re din raion s-a deschis de cu- şească după atelaje. Acum,
cipe fiecare cultivator. Un a-, programe este pregătit şi la rînd cite un curs „şcoala ma taş“, îndeplinire a acestei munci au luat * — Ge, ai ochelari la' ochi. peste 'tot în perimetrul gospo
jutor deosebit în această ac-< grădiniţa de copii din comuna mei“. Aici, prin grija medicilor Nu vezi ce ducem în spate ? — dăriei din Sîntandrei muncile
ţiune sînt chemate să-l dea« llia. Aici, in repertoriul progra de specialitate, mamele primesc La fel ca el au procedat şi Dio- flacoanele în primire iar avionul a ţ glumi unul dintre cosaşi. Dar de întreţinerea culturilor sînt în
organizaţiile de masă, cadre mului, copiii şi-au prevăzut îndrumări preţioase privind în voi ce-aţi pornit aşa de vreme, toi. Harnicii colectivişti cunosc
le didactice, precum şi elevii dansuri c a : „Dansul marinari grijirea copiilor. riisie Doboli, muncitor la C.F.U. cu decolat cu direcţia Orăştie. In trei j că doar ziua-i lungă. din experienţă rezultatele pe
şcolilor medii şi elementare. lor“, „Dansul floricelelor“, reci care le dă o bună îngrijire a
tări, cintece etc. In comuna llia, comitetul de 7 donaţii, Maria Sora, casnică din minut0 de la decolare, deasupra o- . — O fi, nu zic, dar parcă tu culturilor. De aceea vor să tacă
femei a organizat o consfătuire nu ştii ce soare-i pe la amiazi ? toate lucrările de întreţinere
Tot in comuna llia s-a deschis cu cadrele didactice şi părinţii Hunedoara, cu 12 donaţii şi alţi oa- r*şului Orăştie, în dreptul punctului conform regulilor agrotehnice.
de curind o expoziţie cu jucării care au copii de virstă şcolară. Au mai tăifăsuit un timp cu
şi obiecte pentru copii, iar în Cu această ocazie s-au discutat meni ai muncii din oraşul şi regiu- stabilit, plutea în aer paraşutat, un cosaşii care mergeau pe lingă In curincţ, vor începe şi prăşi
ziua de 1 iunie aici se va des probleme legate de învăţătura căruţă, apoi îşi urară „spor la tul porumbului. Ei sînt hotărîţi
făşura un concurs de trotinete, tri- nea Hunedoara. pachet. Erau flacoanele de sînge tri- lucru“, luînd-o fiecare către tar ca la toamnă să realizeze peste
lalele unde aveau să lucreze. 2.200 kg. grîu la hectar şi peste
Voiam să aflăm şi alte nume de ,n‘se de staţia de recoltare şi conser- 5.200 kg. ştiuleţi la hectar.-
Ajunşi la tarlaua de cartofi,
oameni care sînt donatori de sînge ''3re a sîngelui din Hunedoara. Pe Şi, aplicind întocmai reguli
Artean şi Adrian şi-au potri le agrotehnice de întreţinerea
ta această staţie, dar zbîrniitul unul ele erau înregistrate numele donato- vit prăşitoarele. Se luminase culturilor, sînt convinşi că vor
destul de bine cînd ei au în reuşi.
lelefon a pus capăt intenţiei noastre. "‘*or: Ludovica Pădureanu, din Ha- ceput să tragă prima brazdă.
In colectiva din Sîntandrei, în R. BUD1N
La celălalt capăt al firului era un !pg, Mana Baba. din Hunedoara şi cepuse deci, prima praşilă la
cartofi. In acelaşi timp, îri tar
-•> oo~*-j a «>.«i Adela David, din Simeria. laua de 10 ha. cu lucerna şi tri
La toate aceste scene patriotice au -•6«-
copiilor, de organizarea timpului t a o a Movărăşiţilor asistat mai mulţi donatori de sînge
lor liber, probleme de educaţie care atunci se aflau la staţia de re
Un spectacol reuşit etc. din Băcăinţi coltare a sîngelui din Hunedoara. Pe
La Zam, educatoarea Melenti- Zilele bune de lucru in clmp sini fo feţele lor se putea citi bucuria că
Programul artistic prezentat şi Deutsch. Şi orchestra de mu na Silagy a pregătit şi prezentat losite din plin de harnicii întovărăşiţi sîngeie donat de ei este destinat sal
recent de elevii Şcolii medii ,,De- zică uşoară a şcolii a fost la
înălţime. De remarcat este fap la căminul cultural, cu copiii de din comuna Băcăinţi, raionul Orăştie, vări de vieţi omeneşti.
cebal“ din Deva, a dovedit încă tul că orientarea in alegerea re la grădiniţă, un program artis pentru întreţinerea culturilor. Astfel,
odată, cu prisosinţă că anii pe pertoriului orchestrei a mulţumit I. MANEA
trecuţi în şcoală nu sînt numai un
tic. Fondurile realizate din pre suprafaţa de 20 ha. însăminţată cu 1 * b-9
prilej minunat de a sădi in su
zentarea acestui program au fost grîu a fost plivită în întregime. In a- '
date comitetului comunal al fe ceastă muncă s-au evidenţiat îniovă-
fletele copiilor dragostea pentru mult spectatorii. Melodiile au fost meilor care va pregăti pentru răşiţii Jurj Sabin, Valeria Sîrbu, Anica Cine c u n o a ş te c iş tig ă
artă, pentru muzică. Spectacolul
dat în seara zilei de 28 mai a.c. plăcute, nedenaturate, cu multă ziua de 1 Iunie diferite cadouri. Crişan, Lazăr Cărălean şi alţii.
a demonstrat că atît printre cei muzicalitate. Elevii au pus su
mai mici (clasele 1—IV ) cit şi flet in interpretare. La fel au procedat şi femeile din Paralel cu muncile de întreţinerea
printre cei mai mari (clasele
V!11—X) se găsesc artişti. Partea a doua a spectacolului comuna llia. Aici, în afară de culturilor la păioase s-au executat şi Chiar dacă n-aş vrea să-mi amin priviri. Sini reprezentanţii celor două
— Feeria m uzicală: „Un bob tesc, totuşi păstrez mereu imaginea clase concurente — Anke Orend (Şc.
Spectatorii care au urmărit de mazăre“ a fost deosebit de programele artistice date, s-au alte lucrări c a : însăminţarea a 10 ha. acelei după-amiezi şi împrejurările cu med. mixtă nr. 1 Petroşani) şi Titi
programul artistic al elevilor bine realizată. Au plăcut mult in toate amănuntele concursului. In ziua Dânciulescu (Şc. mod. mixtă Lansa).
Şcolii medii „Decebal" din Deva terpretarea, regia, bucăţile mu pregătit torturi din vînzarea că trifoi în culturi ascunse, praşila întîia însemnări de la concursul Iată şi primele întrebări care ii plimbă
&u admirat minunatele cintece zicale, costumaţia. Bine au fost aceea sute de spectatori adunaţi. in „Drumeţii veseli“ prin localităţile istorice ale regiunii
interpretate de cele două coruri realizaţi iepuraşii, florile, Mâ rora s-a realizat suma de 1.400 la cartofi, precum şi plantatul legu din Petroşani noastre. Răspunsurile vin corecte şi le
ale şcolii, priceperea soliştilor nuţa şi doctoraşii. sala Teatrului de\ stat din Petroşani au aduc concurenţilor zeci de puncte. A-
lei. Cu aceşti bani s-au cumpă melor. trăit 3 ore de încordare continuă. celaşi punctaj. Dar, ce se înttmplă?
instrumentişti care a culminat Întregul spectacol a vădit Bucuria succesului pentru unii şi re Balanţa cunoştinţelor începe să se în
cu „Balada“ de Ciprian Porum- preocupare atît din partea ele rat cărţi, 36 kg. bomboane, bis AUREL SÎRBU
bescu (Rusu Dorin — vioară şi vilor cit şi din partea cadrelor zultatul cu totul neaşteptat pentru cei cline în al 15-lea minut. Un grup de 4
Barbu Călin — pian) şi potpu- didactice pentru întregirea unui cuiţi şi altele, care vor fi date corespondent lalţi, provoacă şi astăzi încă discuţii elevi s-au întrecut în alergării şi au a-
riul de cintece interpretate la 4 program plăcut şi distractiv pe printre locuitorii Petroşaniului şi dus rezultatele unor probleme cuprin
miini la pian de elevele Csiszer de o parte şi educativ pe de al copiilor cu ocazia sărbătoririi Lonei. se intr-un plic. Răspunsurile sînt însă
ta. inexacte şi se acordă 10 puncte ln
zilei lor. ...Bătuse ceasul 7 după-amiază. De plus in favoarea elevilor de la Lonea.
mult sala nu mai cunoscuse atîta a- Animaţia creşte. Spiritele se infia^bîn-
Bucurii nimaţie. Cortina a fost trasă cu înfri tă. Concurenţii se agită. Dar iată că
gurarea specifică marilor evenimente. se întimplă un fapt neaşteptat. Nici
pentru copii In faţa microfonului se afla o oersoa- cei de la Lonea nu pot răspunde ta
nă bine cunoscută de ta emisiunile întrebări, deşi ele sini Legate de viaţa
Pentru cei mai mici cetăţeni ai patriei Miercuri dtipă-amiază, pe Radiodifuziunii romîne, tov. prof. Ni- minerilor. Concurenţii sînt înlocuiţi cu
străzile Petroşaniului era o ani colae Safiu. Două „tabere" de şcolari
ln cinstea zilei de 1 Iunie — Ziua de rochiţe şi costumaşe, jachete, şi '!XXsAg&M alţi participanţi. Minut cu minut sco
internaţională a Copilului — întreprin pulovere din lînă şi bumbac, trenin maţie deosebită; o mulţime de co ai claselor a IX-a de la Şcoala medie rul se măreşte totuşi în favoarea l o
guri din bumbac în amestec cu per- pii şcolari şi preşcolari se în mixtă din Lonea şi Şcoala medie mixtă nei. Şi, în ciuda pronosticurilor adver
derile industriei uşoare au realizat lon, noi modele de pălării pentru fe dreptau spre parcul „Vasile nr 1 din Petroşani aşteaptă semnalul sarilor care înscriu cu cincizeci punc
cantităţi sporite de îmbrăcăminte şi tiţe şi băieţi, şosete cu diferite dese „luptei". Iată că primele acorduri ale te mai puţin, lonenii ciştigă concursul.
încălţăminte pentru copii ş,i au îmbo ne etc. Din cele 34 de modele noi Roaită unde ii aşteptau bucu pianului anunţă primul concurs „Dru Scorul se încheie cu 260 la 210 pentru
de încălţăminte pentru copii create în rii şi surprize. Aici, printre bos meţii veseli" de proporţii mai mari în Lonea.
găţit sortimentele. chete şi rondouri de flori, erau regiunea Hunedoara. Patrusprezece e-
amenajate nenumărate chioşcuri levi de aceeaşi virstă, cu aceleaşi pre Concursul continuă insă cu o altă
Au fost realizate peste plan 85.000 încărcate cu diferite produse a- ocupări şi aceeaşi dorinţă de a ciştiga
ţesături cu desene pentru copii, 68.000 limentare, zaharicale, îngheţată, au început „plimbarea prin regiunea
produse de patiserie, jucării şi
cărţi pentru cei mici. Astfel, în
jocuri şi plimbări pe aleile
parcului, copiii din Petroşani au
petrecut o după-amiază plăcută.
Prin grija sfatului .popular o-
răşenesc şi a' conducerii O.G.L.
articole tricotate din lină şi bumbac, ultimul timp, au fost produse 40.000 alimentar şi industrial, care au ém EÉEEEM M Hunedoara". întreaga sală e in fier tem ă: „Cultură generală". Această
22.000 perechi încălţăminte de piele, de perechi. organizat în parcul „Vasile bere. Galeriile şi-au început acţiunea temă nu. are la bază an specific anu
307.000 perechi de ciorapi şi şosete, Roaită“ din Petroşani acest o- Staţiunea experimentală avicolă Băneasa ajută prin expe de încurajare a echipelor respective. me, ci se bazează pe programa şcola-
peste 50.000 pălării pentru băieţi şi Fabricile de produse zaharoase au răşel al celor mici, •copiii vor rienţele sale la creşterea păsărilor şi animalelor cu scopul de Iată-i şi pe primii concurenţi. O fată
*etiţe etc. pus la dispoziţia micilor consumatori mai petrece astfel de după-a- a mări producţia lor. In clişeu:Bateria tip B.G.P.-500 pentru înaltă şi puţin emoţionată şt un băiat FV. LAZĂR
cantităţi sporite de ciocolată şi dul mieze şi seri plăcute pînă după creşterea puilor. Aici puii sînt crescuţi pînă la 60 zile. Tov. mic cu multă hotănre şi inteligentă ln
Au fost fabricate totodată noi modele ciuri 1 Iunie, Gemet Mari, ayîcultor, îngrijind puii din baterii. (Continuare în gag.; 2-a)