Page 97 - 1958-05
P. 97
Pag. 2 DRUMUL S0Q1AEISMÜW1 Nr. 1073
an ana
Pentru economisirea w m şm , Cine cunoaşte
cîştigă
curentului electric La expoziţia de pictară, sculptură şl grafică organizată Ia Deva, printre
numeroasele lucrări expuse de pictorul amator Victor Mihăilescu din Sjmerla, (Urmare din pag l-a)
HUNEDOARA (de la subre- a fost şi lucrarea în ulei „Fetiţa mea”.
ră din atest an pentru clasa !X-a. E
dacţia noastră voluntară). O primai concurs de acest gen din ţară.
La el participă pe lingă reprezentanţii
mare rezervă de reducere a pre Radlddffaz/unil romlne şi un repre-
tentorit al Radiodifuziunii democrate
M a n a viţei de vie şi c o m b a te re a ei ţului de cost la exploatările mi btrlineze — Heins Ernst.
niere Teliuc şi Ghelar, constă
Iată-l din m u pe reprezentanţii celor
in gospodărirea şi utilizarea ra itoaă clase, faţă in faţă. Siguranţa in
suflată de- profesori în Inimile elevilor
ţională a energiei electice. Nu din Petroşani tndlrjeşte şi mai mult
hotărîrea lonenilor de a ctştiga. Cu
Gultura viţei de vie găseşte în regi august. Cunoaşterea acestor perioade meroasele maşini electrice cu care flecara întrebare şi răspuns elevii din
unea noastră condiţiuni optime de cli prezintă importanţă în combatere. Lonea se apropie de victorie. Elevul
mă şi sol în special în raioanele Alba, LEFTER GHEORGHE sînt dotate cele două exploatări Ttti Dănciulescu (Lonea) care a stră
Sebeş şi Orăştie. Produsele viticole inginer — Staţiunea experimentală Cum o combatem? lucit prin răspunsuri prompte şi for
obtinute( naturale sau prelucrate, sînt miniere au întrebuinţări multi mulări exacte, aduce alături de râs-
de calitate superioară şi mult apreci pomicolă Geoagiu Plantarea de varietăţi rezistente re 'punsarile elevilor Gheorghe. !anca, Sa-
ate de corisumatori. Faptul că vinurile prezintă o bună măsură. Varietăţile ple : iluminat, acţionarea a nu rnuil 'Andrei, Pranclso (Sobor, Tereza
din podgoriile regiunii noastre au fost Viţa fiind lipsită de aceste organe pro Riesling Muscat-Hamburg, Tămîioasă Gongolo şl Emilian Căplescu, faima
premiate la concursul republican al ducătoare de hrană, nu mai poate da Perle de Csaba,, Afuz-Ali, sînt foarte meroase maşini şi mecanisme de liceului din Lonea. Concursul se sflr-
vinurilor ce s-a ţinut în acest an la recoltă de struguri. Aceştia se veşte- sensibile faţă de mană. Cunoscând că şeşte cu rezultatul de 401 puncte pen
Institutul de cercetări horti-viticole din jeso, se usucă şi cad. Ciuperca pre infectarea este dată de umezeala din exploatare şi extracţie, ca şi în tru Lonea şl 198 pentru Petroşani.
Bucureşti, ne dovedeşte cu prisosinţă feră mai mult frunzele tinere. Cu cît vie plantarea se va face la distanţe
acest lucru. frunzele îmbătrînesc şi infecţia lor se care să asigure o bună aerisire a bu transport. In aplauzele furtunoase ale sălii, ele
face mai greu. tucului. Tratamentul chimic reprezintă vii din Lonea primesc trofeele victori
Pentru obţinerea unei recolte mari mijlocul sigur de combatere a bolii. Evitarea risipei de energie e- ei, iar la sfîrşil se anunţă şi vestea cea
de struguri şi de bună calitate este ne Pe ciorchinii tineri atacul este foar El se face cu zeama bordeleză Ori m are: Radiodifuziunea oferă pentru
cesar ca viticultorul să cunoască te te grav. In cazul unor infecţii puterni de cîte ori sînt realizate următoarele lectrică şi buna utilizare a aces ăştigătorl o excursie la mare, pentru
meinic tot complexul agrotehnicii viti ce toţi ciorchinii pot fi distruşi. condiţii: ploaie, negură, sau rouă teia are o mare importanţă în întreaga clasă, iar conducerea minei
cole şi să aplice la timp şi în bune care să menţină frunzele umede din Lonea prelungeşte excursia cu încă
condiţiuni lucrările indicate în cadrul Pe boabe, infecţia se poate produ 1>/2 — 2 ore. Să fie suficient de micşorarea cheltuielilor de pro 10 zile. Biroul de excursii şl turism
acestui complex. ce de la apariţia lor şi pînă cînd se cald (între 12 şi 28 grade). din Petroşani oferă pentru acelaşi ciş-
găsesc în stadiul de pîrgă. De la a- ducţie. De aceea, conducerea ex tlgători o excursie tn munţii Retezat.
O verigă importantă a acestui com ceastă dată boabele nu mai pot fi ata Dacă una din aceste condiţii lipseşte,
plex este combaterea bolilor şi dăună cate. contaminarea nu poate avea loc şi deci ploatărilor a întocmit un plan
torilor. Viticultorii ştiu că nu poate fi nu mai este nevoie de stropit.
cunoscută cultura viţei nobile fără Pe lăstari, apar pete brune roşieti- de măsuri privind buna utiliza
combaterea paraziţilor vegetali şi ani ce, acoperite cu puful ciupercii. Lăstarii In general primul stropit se fac,e
mali şi în special fără combaterea ma nu se coc, iar în timpul iernii înghea cînd lăstarii au 6-8 frunze şi sînt re re a curentului electric, plan care
nei. Deşi este cunoscută prin pagube ţă şi se usucă. alizate condiţii de umiditate şi tempe
le sale de către toţi viticultorii, nu ratură. Al doilea stropit se face îna deja începe să fie tradus în
toţi îi acordă atenţia cuvenită. De mul Ciclul de viaţă al inte de înflorire. Al treilea după înflo
te ori se fac tratamente la întîmplare, ciupercii rire, iar al patrulea cînd bobul de stru viaţă.
care rămîn fără efect şi oare ridică gure este mic pînă la mărimea unui Astfel, au fost revizuite reţe
preţul de cost al produselor, sau ca Ciuperca iernează pe pămîntul din bob de mazăre.
zul cel mai grav, nu se aplică trata vie sub formă de oospor (sămînţa ciu lele electrice, eliminîndu-se prin
mente atunci cînd condiţiile climatice percii). Primăvara, această sămînţă Stropirile înainte de înflorire se vor
cer aceasta. germinează şi conţinutul ei este a- facb cu zeamă bordeleză în concentra aceasta pierderile de curent _pe
runoat odată cu stropii de ploaie pe ţie de 0,5 la sută (500 gr. sulfat de cu parcurs, funcţionarea maşinilor
Pentru a veni în sprijinul viticulto faţa interioară a frunzelor, producînd pru 250 gr. var nestins şi 100 gr. a-
rilor dăm mai jos cîteva recomandări prima infecţiune. Acest lucru se în- laun). a fost încadrată în grafice in
despre modul cum acţionează această tîmplă de la jumătatea lunii aprilie şi
boală, precum şi combaterea ei. pînă la sfîrşitul lunii iunie. Pentru a Stropirile după înflorire se vor face vederea evitării risipei, a elimi
se produce infecţiunile este necesar: cu zeamă bordeleză în concentraţie de
Mana viţei de vie este boala cea 0,75 la sută. Dacă mai sînt necesare nării mersului in gol a motoa
mai frecventă şi mai păgubitoare care — Să existe în vie sămînţa ciuper stropiri după acestea, se vor face t6t
poate produce daune mari. In anii cii. Să fi plouat abundent aşa încît cu concentraţie de 0,75 la sută. Dintre relor electrice.
ploio'şi, ani de mană cum se mai nu să se formeze băltoace în vie care să aceste stropiri, stropitul 2 şi 3 este Planul de măsuri mai prevede
mesc, se produc infecţii puternice care ţină pămîntul umed două trei zile. obligatoriu. Stropitul 1 şi 4 se va face
pot compromite întreaga recoltă din Temperatura aerului să fie mai mare numai dacă sînt realizate condiţii de înlocuirea maşinilor supradi
viile netratate. de 11 grade. Frunzele să aibă mărimea infecţie.
unei monede de 50 bani. Aceste prime mensionate cu maşini adaptate
Calitatea vinului obţinut din stru infecţii nu stînjenesc dezvoltarea plan Ţinînd cont că pe'ste puţin timp viţa
guri atacaţi este mult inferioară, a-' telor. Ele au rolul de a pregăti atacu de vie se va găsi în faza de înflorire, la puterea nominală a surselor
ceasta prin procentul scăzut de talcool rile viitoare. In urma acestor infecţii este necesar să începem de pe acum
şi prin aciditate sporită înregistrată la apar pe frunze petele untdelemnii şi stropitul chiar dacă nu există momen de energie.
aceste vinuri. Vinul este tulbure, amă puful albicios. Acum observă viticulto tan infecţie de mană, deoarece acest
rui, se păstrează greu şi este predis rul mana, deşi boala a pătruns cu stropit ne asigură contra unei even Aplicarea acestui plan de mă
pus în permanenţă la îmbolnăvire. mult înainte. Puful de 'pe partea inte tuale infecţii din timpul înfloritului.
rioară a frunzelor se răspîndeşte ou Dacă după acest prim stropit urmea suri va duce la realizarea in ca
Mana este produsă de o ciupercă ajutorul vîntului şi în condiţiuni de ză ploi şi timp călduros, care să favo
mică care este numită PJasmopara vi ploaie şi temperatură ridicată, produce rizeze o puternică infecţie cu mană, drul celor două exploatări a unor
ticolă. Această ciupercă atacă toate noi infecţii, numite infecţii secundare vom executa după 8-10 zile un al
părţile verzi ale viţei, frunze, ciorchini, care sînt cele mai păgubitoare. Aceste doilea stropit, chiar dacă viţa de vie economii in valoare de peste „0 ŞEDINŢĂ MUZICALA((
flori, lăstari, boabe. Manifestarea ata infecţii durează de la mijlocul lunii se găseşte în faza de înflorire. Aceasta
cului pe aceste organe este următoa mai şi pînă în septembrie. Condiţiile deoarece pagubele cauzate de atacul 800.000 lei anual. N. NEGRU
rea : care determină aceste infecţii sînt: manei sînt cu mult mai mari decît pu
ţinele arsuri cauzate de soluţie florilor. Din activitatea Noua premieră a ansamblului şi uşoară, pînă la fragmente de tor al textului) reuşeşte să stir-
Pe frunze, în locurile unde s-a pro — Prezenţa pufului pe organele organizaţiilor de partid de estradă şi varietăţi din Deva, operetă etc. Programul, spre deo nească haz, deşi textele oferă
dus infecţia, apar la început nişte pete verzni ale viţei. Timpul călduros In podgoriile de deservire a staţiunii sugestiv intitulată „O şedinţă sebire de cele precedente, este posibilităţi minime in această
transparente, numite, după culoarea (temperatură mai mare de 12 grade). de avertizare a maniei de la Ighiu, vi Cresc r mduri le muzicală“, se situează pe o impregnat armonios cu puterni privinţă, iar în unele cuplete se
lor, petele untdelemnii .Dacă timpul ticultorii trebuie să ţină cont de aver treaptă mai sus decit spectaco ce şi semnificative accente de mai semnalează exagerări care
este ploios şi călduros, pe faţa inferi Umiditate atmosferică mai mare de 90 tizările date de această staţiune. partidului lele precedente, ceea ce consti actualitate, care reilectă fidel te îndeamnă să uiţi că eşti in
oară a frunzelor, în dreptul acestor tuie dovada elocventă a creşte unele trăsături fizico-morale şi faţa uruii ansamblu de estradă,
pete, apare un puf albicios care este grade. Perioada care se scurge de la Sfaturile populare comunale şi sec Organizaţiile de bază de la rii nivelului artistic al acestui bucurii ale oamenilor muncii şi vrînd-nevrind, te introduc în
format din organele de înmulţire ale ţiunile agricole au datoria de a urmă promiţător colectiv. Trebuie re din regiunea noastră (tabloul atmosfera arenei de circ.
ciupercii. pătrunderea seminţei ciupercii pe păr rii aprovizionarea la timp ă producă exploatarea minieră Ghelar, des- levat in mod deosebit creşterea muncitoresc din finalul actului
torilor cu piatră vînătă necesară. din acest punct de vedere a or Decorul (I. Preda) este inge
Cu timpul aceste pete se usucă şi ţile verzi ale viţei şi pînă !a apariţia făşurir.d o temeinică muncă po chestrei care a sunat unitar şi Nofe de speefafor nios conceput şi executat cu
în cazul cînd sînt numeroase pe frun Executînd stropiri în timp şi în bune nuanţat. Spectacolul se bucură grijă, îmbinînd armonios fastul
ze, produc căderea timpurie a acestora. petelor, respectiv a pufului, este de condiţiuni, asigurăm o bună producţie litică în rîndul minerilor, au II, doină şi învîrtită de pe Va
de struguri. de o orchestraţie îngrijită, sim lea Sebeşului), şi reuşeşte ca cu necesităţile practice cerute de
8-10 zile în luna mai, de 6-8 zile în reuşit să atragă spre partid şi plă şi echilibrată, lipsită de exa de-a lungul celor două ore să program.
gerări şi artificii banale, de pri stîrnească veselia spectatorilor.
luna iunie şi 5-6 zile în lunile iulie şi să primească un număr însem sos. Este lăudabil faptul că or Este insă necesar să se îmbu
chestraţia reuşeşte in bună mă ?
nat de candidaţi şi membri de sură să slujească fidel şi'suges nătăţească — pe parcurs — pre
tiv conţinutul de idei al specta Ideea care stă. la baza progra zentarea, care este încă anostă,
partid. mului, deşi nu cuprinde unitar lipsită de nuanţele fireşti pe care
colului, să pună în valoare păr întrega acţiune scenică, reuşeş le cere însuşi Spectacolul privit
Aşa, de pildă, în lunile ianua ţile cele mai importante şi să te totuşi să creeze un pretext — în întregimea lui. Este de la
participe astfel la succesul re „O şedinţă muzicală“, care se sine înţeles că există deosebire
rie, îebruarie şi martie au fost purtat în premieră şi in specta deosebeşte de alte şedinţe — între prezentarea unui cîntec
colele ce au urmat de tînărul aici se înscriu la cuvînt... artiş popular, străbătut de vioiciune,
primiţi in rîndurile candidaţilor colectiv al ansamblului. tii. Rînd pe rind iau cuvîntul şi, o romanţă oare evocă amin
M. Ileş, A. Doroga, D. Iancu, tiri, lucruri care însă în specta
de partid 53 mineri, iar în rîn Creşterea nivelului artistic al M. Cocán, A. Vass, Ghib Paras- colul de faţă nu se prea observă.
ansamblului este reliefată şi prin chiva, care ţin prelegeri inspi
durile membrilor de partid 19 faptul că abordează cu îndrăz rate. Apoi apar de-a lungul pro ?
gramului, dansuri vioaie — in-
mineri. , neală genuri diferite, de un larg vî'rtita, dansul florăreselor, frag In general privind, spectaco
registru, de la muzica populară mente de balet — care împodo lul „O şedinţă muzicală“ este un
Printre cei primiţi în rîndurile besc programul. Duo comic Ra-
lată şi cîfeva date care denotă că s-a dutian — Bumbea (secundul au- spectacol bun, care reuşeşte să
candidaţilor se numără tovară muncit slab în această problemă: la producă bucurie, să descreţeas
grîu, a fost realizat numai 43 la sută, că fruntea spectatorilor. Lipsu
şii Mircea Botar, miner şei de porumb 38 la sută, cartofi de toamnă rile — cele mai multe de amă
25 la sută, ouă 77 la sută. Realizări nunt — pot şi trebuie să fie în
brigadă, Gheorghe Drăgan, Ghe- şi depăşiri însemnate au fost obţinute dreptate pe parcurs.
la alte produse c a : floarea-soarelui,
lea Frunză, Andrei Lamatic, A- fasole, legume, fructe etc. T. PETRESCU
ron Bobora şi Emilian Grigore, Slabe sînt rezultatele obţinute la a-
chiziţii şi pe trimestrul 1 1958, mai
mineri fruntaşi. aies de cooperativele raionului Hune
doara care au realizat doar 42 la
în rîndurile membrilor de sută din pian, spre deosebire de co
operativele raionului Ilia care au rea
partid au fost primiţi, printre lizat 92 la sută. Cît priveşte planul
Ia contractări, pe uniunea raională a
alţii, tovarăşii Nicolae Bucu- fost obţinut în trimestrul I 1958 un
procentaj de 29 ia sută la grîu^ 41 la
reşteanu, miner şef de brigadă, sută la porumb şi 30 la sută Ia car
tofi. Lipsa de răspundere, slaba preo
Vioi el Pîr jea, Petru Danciu, mi cupare a aparatului de achiziţii, cît
şi controlul defectuos executat pe a-
neri fruntaşi şi Arsenie Preda, ceastă linie sînt principalele cauze ca
re au dus la asemenea rezultate ne
miner şef de brigadă. mulţumitoare.
Lucrările conferinţei Uniunii rcio- Pe drumul dezvo! ic
na'e a cooperativelor de consum din Din discuţiile purtate de delegaţii şi
raioanele Ilia şi Hunedoara, anatizînd comerţului socialist ia sate invitaţii la conferinţă au rezuftat o se
rezultatele obţinute în ultimii doi ani rie de sarcini pe care U.R.C.C. Ilia
îri privinţa rezolvării sarcinilor ce re 95 la sută. Unele cooperative ca : Bu Realizarea planului va trebui să le aplice în activitatea sa
vin cooperativei de consum au scos în ruiene, Hunedoara, Brănişca etc. au de viitor. S-a accentuat în mod deo
evidenţă o seamă de realizări în îm realizat acest plan în proporţie de C o n i e r i n | a U . R . C . C . la achiziţii şi contractări sebit asupra îmbunătăţirii controlului
bunătăţirea comerţului socialist la sate, 88-95 ia sută, dovedind o slabă preo — sarcină de seamă şi îndrumării unităţilor cooperatiste
sporirea volumului mărfurilor desfăcute, cupare tehnico - organizatorică, admi- Ilia — Hunedoara în subordine, asupra orientării acesto
cîi şi întărirea şi dezvoltarea schimbu ţînd intrarea pe reţea a unor mărfuri ra spre a-şi realiza beneficii şi mij
lui de mărfuri între oraş şi sat. greu vandabile, nesolicitate de cum Dacă rezultatele obţinute în desface loace de autofinanţare, o mai pronun
părători. Alte cooperative, cum sînt cele ţată atenţie asupra educării şi formării
Ca rezultat al dezvoltării industriei din Căian, Simeria, liărău ctc., au dai bra, Căian, textile Zam, confecţii Ilia rea mărfurilor şi aprovizionarea ţără unui personal mai civilizat şi conştiin deziua copilului, găsiţi
noastre socialiste, care a produs bu dovadă de mult formalism în studierea şi altele, personalul de deservire dove nimii muncitoare din raioanele Ilia şi cios în comerţul cooperatist, îmbunătă
nuri de larg consum mai multe şi cererilor de consum, ori s-au prezen deşte o comportare civilizată faţă de Hunedoara sînt din ce în ce mai bune, ţirea transporturilor de mărfuri pînă confecţii,
mai bune, în unităţile cooperatiste ale tat la direcţia comercială fără note de consumatori, apoi în alte unităţi ca a- conferinţa a apreciat că rezultatele jos ia subfiliale, şi mai ales aplica
raioanelor Ilia şi Hunedoara valoarea comanda. La nerealizarea planului în cele din Lăpuşnic, Buruiene, filialele muncii de contractări şi achiziţii, atît rea măsurilor eficace pentru realiza cadouri instructive la
mărfurilor desfăcute a crescut în a- desfacerea mărfurilor cu amănuntul a din Brăşeu, Vorţa, Almăşe! sau Buni- cele din 1957 cît şi cele din trimestrul rea planului de achiziţii şi Contractări,
nul 1957 cu 27,7 la sută faţă de 1955. contribuit ş i ' recepţionarea de siabă la, mai sînt multe de făcut în ceea I 1958, sînt cu totul nesatisfăcătoare. Pronunerile făcute cu această oca magazinele
Ţărănimea muncitoare şi mai ales ţă calitate a mărfurilor, dovedită pînă a- ce priveşte creşterea şi educarea vîn- Pentru îndreptarea situaţiei, organele zie, cît şl hotărîrea conferinţei sînt
rănimea încadrată în sectorul socialist cuin de cooperativele din Căian, Zam, zătorilor. cooperatiste, începînd cu U.R.C.C. şi obiective de seamă pe care cons’liul cooperativelor
al agriculturii a obţinut în ultimii ani Hunedoara şi Ilia. Slaba îndrumare şi pînă la ultima filială, vor trebui să-şi raional U.R.C.C. Ilia şî toate coope
Venituri mari, care i-a dat posibilita controlul nesatisfăcător executat atîf In anul 1957, U.R.C.C. Ilia a în schimbe stilul de muncă faţă de sar rativele din raioanele Ilia şi Hune de consum
tea să se aprovizioneze cu mărfuri de serviciul comercial ai U.R.C.C. treprins cîteva acţiuni pozitive pentru cina ce le-o trasează hotărîrea plena doara vor trebui să le aplice în ve
din abundenţă şi de calitatea cea mai Ilia, cit şi de instructorii feritoriali, pregătirea cadrelor, trimiţînd la diferite rei din decembrie 1956, în ceea ce derea lichidării lipsurilor semnalate şi
bună. a făcut ca uncie unităţi cooperatiste şcoli un însemnat număr de salariaţi, priveşte asigurarea fondului centralizat a obţinerii de noi succese în comer
să fie supraaprovizionate cu mărfuri, efectuînd în acelaşi timp îndrumarea al statului. Unii dintre delegaţii şi in- ţul socialist de la sate.
In aceste raioane a crescut şi s-a în timp ce altele să ducă lipsa mărfu profesională a salariaţilor.
dezvoltat simţitor şi comerţul cu ma rilor respective. Neaplicarea cu stric GH. LUPAN
terialele de construcţii. Aşa de pildă, teţe a dispoziţiunilor legale a dus la Pentru lărgirea reţelei de desfacere Ţ vital“ la “ nferinfa au scos în evl-
în anul 1957 s-a vîndut ţărănimii cu situaţia că o seamă de cooperative —
20 ia sută mai mult ciment, 15 la mai ales cele din satele de munte au fost înfiinţate încă 12 unităţi noi denţă slaba preocupare şi pasivitatea
sută mai multă ţiglă, 30 la sută mai (Munceht Mic, Cîrjiţi, Vadul Dobri, îmbunătăţindu-se simţitor şi aspectul multor consilii săteşti ale cooperative
multă cărămidă şi cu 90 la sulă mai Bătrîna etc.) să fie lipsite vreme în localurilor de deservire publică. Cti lor, preşedinţilor şi responsabililor di
multă cherestea decît în anul 1955. Rezul toate acestea, conferinţa a scos în recţi în munca de contractări şi achi
tă din acestea că puterea de cumpărare delungată de mărfurile de strictă nece evidenţă faptul că pe raza celor două ziţii, cît şi faptul că se trimit pe teren
a ţărănimii noastre cît şi pretenţiile raioane mai există încă sate fără fi oameni care nu cunosc suficient im
ei faţă de bunurile puse în circulaţie sitate c a : sare, petrol, chibrituri, cuie,
de unităţile cooperatiste au crescut liale cooperatiste. Faţă de acest nea portanţa contractărilor şi achiziţiilor,
simţitor. sticlă etc.
juns, noul consiliu ai U.R.C.C. va si avantajele ce rezultă din acestea,
Să punem în vînzare O mai bună deservire
mărfurile solicitate a consumatorilor trebui să-şi îndrepte atenţia cu ho- pentru contractanţi. ţ
Din darea de seamă prezentată con Nu este suficient ca magazinele co tărîre, sprijinind concret aprovizionarea Este adevărat că faţă de anul 1956, t ANUNŢ
ferinţei de către tov. Korosy losif, pre satelor mai îndepărtate. Fără îndoială In 1957 s-a obţinut o creştere la achi i
şedintele tl.R.C.C. Ilia, a rezultat că operativelor să fie bine şi la timp a- i «
planul de aprovizionare pe cele două că pentru a se realiză această sarci ziţii : ia ouă cu 25 la sută, iar la
raioane a fost realizat în proporţie provizionate. Un rol de seamă în des ţ Uniunea raională .a Cooperativelor de consum Sebeş, reg i-.
globală de 105,3 ia sută. Acest plan facerea mărfurilor şi atragerea de noi nă, sfaturile populare comunale şi or cartofi cu 374 la sută. In acelaşi timp !unea Hunedoara, serviciul de valorificări, oferă spre vînzare ur-^
însă nu a fost realizat la toţi indicii consuma lori spre cooperative îl au vîn- ganizaţiile de partid vor trebui să spri cooperativele din raioanele Ilia şi Hu I mătoarele produse agroalimentare precum urmează: *
şi de fiecare cooperativă. La desfăşu zătorii şi gestionarii. Dacă, de pîfdă, jine şi să iniţieze acţiuni de masă pen nedoara au realizat peste 1.135 tone * — 3.500 kg. pastă de roşii a 6,20 lei kgr.
rarea mărfurilor cu amănuntul planul în magazinele universale din Ilia, Do- tru construirea sau amenajarea de lo de cereale şi cartofi de toamnă. La ţ — 6.000 kg. varză tocată murată a 1,60 lei kg.
a fost realizat numai în proporţie de caluri corespunzătoare filialelor ce vor preluările de produse contractate s-a { — 10.000 kg. cartofi de consum a 0,80 lei kg. ]
lua fiinţă, aşa cum s-a procedat în realizat la grîu, porumb şi cartofi, | Calitatea produselor garantată. Preţurile de mai sus se in .
satele Brîznic, Veţel, Bacea, Valea sută Ia sută, obţinînd rezultate bune * ţeleg, franco staţia de încărcare, la care se acordă rabatul co »
Lungă etc. Va trebui apoi extinsă ini cooperativele din Ilia, Brănişca, Zam I mercial respectiv. __ _,
ţiativa unor cooperative fruntaşe ca etc. Dar planul valoric ia achiziţii —
Dobra, Ilia, Zam, de a organiza cît pe cele două raioane — a fost reali | Doritorii vor trimite delegat pentru recepţie cucomaridc .
mai numeroase ieşiri cu şetre, expozi zat numai 73 l i stfă în anul 1957.
ţii cu vînzare etc. | scrisa şi extras de cont. Pentru informaţii detailate se pot âdre *
? sa şi telefonic lă telefon nr. 126 Sebeş-Alba.
** »*•*¦*& *‘* 6 * * # • • * # * «i k *b » ^ 1 * * > n a • > 9 • • # * « & « * • • * o * • * " > ' * • » * • » * § • * • • • • '* & • * • * * • *
