Page 98 - 1958-05

Nr. 1073 DRUMUL SOCIALISMULUI V'óo. 3

WWWMyBMBBa w a B P MBMBBBBWBBaS

A P R O V IZ IO N A R E A FURNALELOR
Printre măreţele realizări ob­ te de economie concretă ce func­

CALCAR, COCS Şl M I N E R E Uţinute in Valea Jiului pe drumul ţionează în cadrul uzinei.
CU

dezvoltării continue a economiei, La rezultatele obţinute in a- In luna aprilie colectivul sec­ clasatelor, creşterea productivi­ cest lucru, cu atît mai mult cu Participarea R.P. Romîne Ia Tîrgul
ţiei furnale vechi din Combina­ tăţii muncii, inovaţiile, furna- cît nu vor sub nici un chip să industrial de la Budapesta
se numără şi crearea Uzinei de cest an a contribuit din plin tul siderurgic Hunedoara a reu­ liştii stau bine, lucru ce le dă piardă întîietatea pe combinat.
şit să-şi îndeplinească planul de oarecum speranţa - menţinerii şi Se ridică întrebarea : din ce cau­
reparaţii a utilajului minier din faptul că în uzină se desfăşoa­ producţie în proporţie de 105,2-1 pe mai departe a Steagului roşu ză creşterea producţiei n-a în­
la sută, să reducă declasatele de colectiv fruntaş în întrecerea registrat ritmul lunii trecute?
Petroşani. ră o intensă muncă politică, iar sub toleranţa admisă cu 1,90 la pe profesii.
sută, să sporească productivita­ Printre altele, o cauză ar Ii
Locul vechilor ateliere centra­ organizaţia de partid este puter­ tea muncii cu 4,95 procente faţă Nu acelaşi lucru se poate aprovizionarea tehnico - materia­ BUDAPESTA Corespondentul Tîrgul industrial de la Budapes­
de planificat. In urma acestor spune despre capitolul produc­ lă. Se ştie că principalele mate­ Agerpres anunţă; Recent la ta utilaj petrolifer, produse ale
le, slab înzestrate din punct de nică, mobilizează masa de mun­ frumoase realizări, direcţia ge­ ţie, care atîrnă greu în balanţa rii care intră în compoziţia fon­ Budapesta s-a deschis Tîrgul in­ industriei chimice şi farmaceuti­
nerală a combinatului şi comi­ aprecierii roadelor muncii. Aici, tei sînt minereul, cocsul şi cal­ dustrial de mostre, cel mai mare ce, încălţăminte, produse textile,
vedere tehnic, în care muncitorii citori la îndeplinirea sarcinilor. tetul de întreprindere au acordat fără a fi vorba de rămînere sub carul. organizat pînă acum în R. P. cărţi şi timbre, maşini-unelte,
colectivului secţiei Steagul roşu plan, secţia nu stă tocmai bine, Ungară. In timp ce în anul tre­ instrumente muzicale etc. De un
lucrau pînă la istovire, în condiţii Disciplina in muncă s-a în­ de secţie siderurgică fruntaşă în avînd elaborate în plus doar 22 Privitor la calcar — furnizor ca­ cut tîrgul se întindea pe 100.000 mare succes se bucură standuri­
producţie pe combinat, precum tone fontă. riera din Baniţa — furnaliştii, m.p., anul acesta se întinde pe le cu încălţăminte, stofe şi pin-
nespus de grele, l-a luat in anii tărit. Numărul absenţelor nemo­ şi o cupă. spre deosebire de trecut, nu au aproape 180.000 m.p. Au fost zeturi.
S-ar putea crede că acest lu­ obiecţiuni. construite zece noi pavilioane.
puterii populare o uzină moder­ tivate a scăzut cu peste 50 la In luna mai, pînă la data de cru se datoreşte culcării pe fau­ Participarea pentru prima oară In cartea de impresii despre
27, în ce priveşte reducerea de­ rii victoriei. N u ! Furnaliştii de Trecînd la cocs, lucrurile se a Uniunii Sovietice, R. P. ©hi- pavilionul R.P.R., care cuprinde
nă. sută, se duce o luptă sistematică la furnale vechi n-au făcut a- schimbă oarecum. Lipsiţi de căr­ neze, Romîniei, R. D. Germane de pe asum peste 1.000 de sem­
bune cocsiîicabil în cantităţi su­ şi a Poloniei a făcut ca anul a- nături, vizitatorii îşi exprimă ad*
U.R.U.M.P constituie un spri- pentru reducerea rebuturilor. In ficiente, cocsarii hunedoreni sînt c.esta importanţa tîrgului să miraţia faţă de exponatele romî-:
puşi în imposibilitatea de a li­ crească simţitor. neşti.
! preţios al exploatărilor mini­ această direcţie se folosesc toate vra furnalelor cantităţile nece­
sare de cocs. In această situa­ Pavilionul R. P. R. este mult Somentînd prezenţa’ ţârilor]
ere în realizarea sarcinilor pla­ mijloacele muncii politice de ţie secţia furnale a apelat la apreciat de vizitatori. Deşi tîr­ prietene la Tîrgul industrial, zia*
stocul din depozit. Cocsul gul s-a deschis de-abi'a de cîteva rul „Nepszabadsag” arată în*
nului de producţie. Piesele de masă. Gazeta de perete, vitrina de aici însă, deşi satisface zile, pavilionul R.P.R. a fost vi­ tr-un articol de fond că aceasta
oarecum necesităţile tehnologice îmbogăţeşte şi face să crească
schimb, vagonetele, armăturile ou rebuturi, munca agitatorilor de fabricaţie a fontei, nu dă zitat de peste 100.000 de per­ nivelul şi prestigiul Tîpgultii, şi
soane. oferă noi posibilităţi pentru
metalice, diferitele reparaţii ale dusă de la ora la om, etc.
Industria romînă prezintă la schimbul de experienţă reciproc.
maşinilor şi utilajului minier, e- însufleţitorii muncii
fectuate în uzină, se bucură de

aprecierea tuturor colectivelor întregului colectiv

exploatărilor miniere din Valea In fiecare secţie a uzinei in-
Jiului. tîlneşti oameni minunaţi, oameni
care muncesc cu dragoste pen­
Prin secţiile uzinei

E greu a se stabili care dintre tru a îndeplini cu cinste sarci­

secţiile uzinei este mai impor­ nile ce le revin. Printre aceştia

tanţă : secţia mecanică, turnăto­ se numără membri şi candida­

rie, secţia construcţii metalice ţi de partid ca tov. Rusu Gavrilă

sau atlele. In fiecare din acestea de la turnătorie, a cărui briga­ randamentul necesar. Vizita cineaştilor
se munceşte cu însufleţire, tot dă a depăşit in luna aprilie pla­ Conducerea combinatului tre­

ce se lucrează aici este in strin- nul cu 34 la sută, fierarul Ioan buie să studieze această pro­ în Franţa
sâ legătură cu munca minerilor. Boşca, electricianul Ioan Vereş blemă şi să-i dea în cel mai

Pe zi ce trece, secţiile uzinei iau şi mulţi alţii. scurt timp rezolvarea cuvenită.

.ot mai largă dezvoltare. Dacă, Prin munca lor conştiincioa­ In ce priveşte minereul — si­ PARIS (De Ia corespondentul tări siderurgice, reprezentanta!

de pildă, în trecut, turnătoria să, prin simţul de răspundere derita livrată de exploatările Agerpres). — Miercuri seara direcţiei pentru problemele cat*

funcţiona cu un singur cuptor de ce-1 au faţă de sarcini, aceştia Gheiar şi Teîiuc — aceasta ridi­ s-a desfăşurat în saloanele am­ turale din Ministerul de Externe

0,5 tone, astăzi există 3 cuptoa­ constituie un exemplu demn de că aceeaşi veche discuţie între basadei romîne ia Paris o re­ francez, şi alţii.

re de cîte o tonă, plus cuptorul urmat pentru întregul colectiv, furnalişti şi mineri : sterilul. Da­ cepţie în cinstea delegaţiei de *
că furnaliştii primesc acest mi­ cineaşti romîni care au asistat
semiautomatizat de 1,5 tone. . îi însufleţesc Şi-i antrenează la nereu in cantităţi îndestulătoa­ la festivalul de la Cannes şi au PARIS 29. De Ia corespon­
re, nu acelaşi lucru se poate participat la Zilele fimului ro- dentul Agerpres. In zilele 'de 27
Din secţiile uzinei, pornesc muncă neobosită în vederea ob­ spune despre litatea lui : pro­ mînesc organizate la Marsilia şi 28 mai delegaţia de cineaşti
centul de sterii în minereu depă­ şi Paris. romîni condusă de George Ma-
zilnic către exploatările miniere ţinerii succeselor. şeşte prevederiíe contractuale. ţovescu, director general al oi*
La această recepţie au fost nematografiei romîne, a vizitai
diferite utilaje miniere, piese de Crescuţi în anii puterii în urma unei vizite inopinate de faţă Mircea Bălănescu, mi­ studiourile cinematografice fran­
schimb, maşini care prin repa­ din partea furnaliştilor, s-a con­ nistrul R. P. Romîne la Paris, ceze de la Saint Morís şi Sil*
populare statat că benzile de alegere a precum şi numeroşi reprezen­ lancourt.
raţiile ce li s-au făcut sînt re­ IN CLIŞEU 1 an grup de ţărani din 'Ltoezeni, 'prinşi la sterilului merg fără ca cineva să tanţi ai corpului diplomatic. Au
stea lingă ele pentru a face se­ fost de asemenea de faţă nume­ La aceste vizite a participat şi
date procesului de producţie. In 'Majoritatea oamenilor din u- vorbă la căminul lor cultural. Foto: AL. RJEGELHÂUPT lecţia. De aici se poate trage roase personalităţi ale vieţii ar­ ministrul R. P. Romîne în Fran­
ultimul timp s-au confecţionat zină sînt tineri. Ei au crescut concluzia că în activitatea Trus­ tistice şi culturale franceze, ţa, Mircea Bălănescu.
aici piese deosebit de importante odată cu uzina in anii regimu­ A apărut o revistă şcolară tului minier Hunedoara-Teliuc, printre care Jean Sarailn, rec­
pentru minele noastre. Aşa, de lui de democraţie populară. la Alba lulia vechile lipsuri, semnalate de atî- tor al Universităţii, pianista Cineaştii romîni s-au întreţi­
exemplu, sînt aparatele de cup­ Ceea ce este demn de remarcat tea ori persistă. Marguerite Long, artista Alice nut cu acest prilej cu regizorii,
lare pentru funiculare, tijele la U.R.U.M.P. e faptul că între­ La vitrina cu noutăţi a bi­ damnarea războaielor imperialis­ Gocea, Jacques Flaud, director tehnicienii şi artiştii francezi
pentru coliviile de extracţie etc. gul colectiv de ingineri este for­ In ce priveşte calitatea mine­ general al cinematografiei fran­ printre care Michele Morgan,
mat din tovarăşi care au făcut bliotecii Şcolii medii nr. 1 din te în operele scriitorilor noştri reului, se impune ca fiind nece­ ceze, Alexandre Kamenka, pre­ Fernandel, Charies Boyer, Henri
Datorită spiritului gospodă­ studiile în anii puterii populare. sară o preocupare mai mare a şedintele cinematicei franceze, Verneil şî alţii.
resc de care dă dovadă conduce­ Alba lulia a apărut un exemplar din perioada dintre cele două trustului amintit, o înţelegere a Robert Graverne, directorul so­
rea uzinei (director tov. Eme- ^ uiţi dmtre aceştia, în con­ cererilor justilicate ale furnaliş- George Macovesou şi Ion Pa*
rik Farkaş) în secţii, ca şi în diţiile capitalismului n-ar fi re­ mai puţin obişnuit — primul războaie mondiale. De aseme­ tilor şi să le dea curs. cietăţii Unifrace Film, Charles pescu Gopo au dat un interviu
întreaga incintă a uzinei dom­ uşit niciodată să ajungă ingi­ Secţia furnale vechi are nevoie
neşte o curăţenie şi ordine e- neri. De aceea drept recunoştin­ număr al revistei „Horea”, or­ nea, revista mai cuprinde un ci­ de minereu de bună calitate Brabant, director al arhivelor societăţii de radio şi televiziune
xemplară. Peste tot se observă ţă faţă de partid, faţă de regi­ pentru realizarea planului de
grija faţă de maşini, atenţia mul nostru democrat-popular gan trimestrial al cercului lite­ clu de epigrame compuse de e- producţie. naţionale, Maro Allard, director franceze în legătură cu vizita
crescîndă pentru îngrijirea avu­ care le-au creat condiţii pentru
tului obştesc. a urma studii superioare, aceşti rar „M. Eminescu” din şcoală. Ievii şcolii serale Dancu Ni6o- general al Institutului de cerce- lor în Franţa şi cu relaţiile cul­
tineri ingineri muncesc cu mult Apariţia unei reviste şcolare lae, Ispas Mihai, Stoica Petru
Intre secţii se desfăşoară în­ elan, sprijină îndeaproape co­ turale franco-romîne.
trecerea sub lozinca „Pentru cel lectivul de muncitori. proprii, a stîrnit interes în rîn- şi Magda Nichifor şi un mă­
mai curat loc de muncă“ între­ dul elevilor, poate nu atît pen­ nunchi de legende scrise de e- S-a descoperit un nou tezaur
cere iniţiată de organizaţia Despre ingineri ca tov. Nico- tru valoarea ei artistică, cit da­ levii clasei a Vil-a.
U T.M. Pînă în prezent în locui lae Ciumac, Iosif Legrand, Au- torită faptului în sine. Deşi mo­ Dovezile existenţei societăţii imperiale romane (denari de ar­ care formează un pericol pentru
de frunte se găseşte secţia me­ relian Bortea — membrii de destă ca prezentare, revista are Primul număr al revistei noa­ omeneşti pe teritoriul regiunii gint), monede mărunte şi mijlo­ avuţiile celor bogaţi, avuţii
canică. partid — sau Traian Tecu, Şo- menirea să ilustreze crîmpeie stre a fost discutat recent într-o Hunedoara sînt extrem de bo­ stoarse de pe spinarea poporu­
fronie Sîrbu — candidaţi de par­ din strădaniile membrilor celor şedinţă a secţiei de creaţie a gate; din cele mai vechi timpuri. cii feudale în număr mai mare lui exploatat.
Cifre care oglindesc tid — şi alţii, în uzină nu se trei seoţii ale cercului literar — cercului literar care i-a salutat Nu există epocă istorică să nu (denari, groşi, taleri etc. din
dramatică, istorie literară şi apariţia, a subliniat calităţile de fie reprezentată în regiunea argint, de origine poloneză, un­ Un astfel de motiv stă, fără
realizări de seamă creaţie literară — pentru a le care se bucură unele materiale noastră. Intre diferitele locuri gurească, austriacă, datînd din nici o îndoială şi la baza îngro­
face cunoscute elevilor întregii publicate, dar a criticat şi unele, ale regiunii care vorbesc despre secolul al XVI-lea, XVIl-lea). pării acestei comori în pămînt,
Pe primele patru luni ale a- spun decit lucruri bune. Ei îşi trecut, raionul Haţeg deţine un Se mai afla în acest tezaur şi de o persoană nobilă de la caste­
cestui an U.R.U.M.P şi-a reali­ pun întreaga capacitate în sco­ şcoli. Totodată numerele revistei lipsuri şi stîngăcii, trasînd sar­ Ioc principal în felul cum ilus­ o monedă de aur turcească. lul Nălaţi Vad. Motivul nemijlo­
pul de a face ca munca să se noastre vor constitui documente cină colegiului de redacţie să trează toate epocile istorice. cit al îngropării nu-1 cunoaştem
zat planul producţiei globale în desfăşoare cit mai cu spor. cc vor grăi în viitor despre acti­ In afară de aceste monede, încă. La acea-stă întrebare se
proporţie de 133,66 la sută, pla­ vitatea diferitelor serii de elevi aibă în vedere lichidarea lor la Descoperirile arheologice scoa­ tezaurul mal conţine cîteva pie­ va putea răspunde însă după
pe făgaşul literaturii. apariţia numărului viitor. se la iveală în raionul Haţeg, se religioase cu destinaţie de studierea tuturor monedelor din
nul producţiei marfă a fost de­ * la Ciclovina, Ohaba Ponor (peş- cu lt: partea superioară a unui tezaur, precum şi a celorlalte
Primul număr al revistei „Ho­ Ghiar dacă revista noastră va tera Bordu Mare), sezisează potir din argint suflat cu aur, obiecte.
păşit cu 23,67 la sută, iar pro­ Am redat doar cîteva aspecte rea” cuprinde patru capitole fi încă — pentru un oarecare primele urme de existenţă ale patru linguriţe ornamentate din
m ari: o rubrică de folclor băl- timp — săracă în conţinut şi va societăţii omeneşti pe aceste argint suflate cu aur, paftale Din examinarea superficială a
ductivitatea muncii a sporit cu ale muncii de la U.R.U.M.P. Ele grădean, cu balada „Cîntecul lui meleaguri, iar altele, cum sînt şi broşe de argint suflate cu aur, descoperirii se pare că tezaurul
Horea” auzită de eleva Cioara cuprinde materiale mai puţin cele romane, aruncă lumină a- provenind de la odăjdii biseri­ a fost îngropat de către deţină­
35,12 la sută peste cea planifi­ arată însă că aici lucrează un Marcela de la un ţăran bătrîn supra orînduirii sclavagiste ro­ ceşti, un mîner de argint orna­ torul său în urma nesiguranţei
din Cricău, rubrica rezervată lu­ realizate din punct de vedere ar­ mane de lă Sarmizegetusa şi de mentat cu pietre de rubin, două create de luptele dintre austrieci
cată. colectiv harnic, pătruns de do­ crărilor de istorie literară în ca­ tistic, articolele sale vor consti­ pe întreaga vale a Streiului. Nu fragmente de lanţ împletit din şi turci — pentru stăpînirea
re eleva Sasu Eugenia semnea­ tui un şantier unde îşi vor în zale de argint, precum şi alte principatului Transilvaniei, —
In ceea ce priveşte preţul de rinţa fierbinte de a lupta pentru ză materialul „O prietenie lite­ cerca puterile, vor cunoaşte bu­
curia începutului şi mulţumirea
cost, s-au făcut economii în va­ întărirea continuă a patriei. rară“ (O. Cazimir — Ş. Topir- perfecţionării treptate atîţia şi
ntîţia viitori mînuitori ai conde­
loare de peste 99.000 lei. Aceas­ Succesele obţinute pînă acum, iului.

tă cifră este cam modestă. De elanul in muncă al acestui co­

aceea, în prezent activitatea în­ lectiv reprezintă garanţia că în

tregului colectiv al uzinei se viitor U.R.U.M.P., va da acelaşi

duce în direcţia reducerii conti­ sprijin preţios minerilor noştri ceanu), iar eleva Rotaru Raveca Prof. I.ASCU TIT UVIU

nue a preţului de cost. Această in lupta pentru sporirea produc­ îşi subscrie lucrarea premiată directorul Şcolii medii nr. !

problemă se dezbate în consfă- ţiei de cărbune. la concursul pe şcoală : Gon- Alba lulia-

iuirile de producţie, în cercuri- P. UNGUR t &- * e e a & o e i «--& -• e-4 © - - o o o » oo»

UN OMTRIMITEO SCRISOARE mai puţin semnificative sînt nu­ obiecte mărunte şi fragmentare lupte care se sfîrşesc în 1688
meroasele monumente istorice din argint. prin cucerirea Transilvaniei de
feudale din Ţara Haţegului. Şi, către austrieci.
iată, că o nouă descoperire vine Descoperirea, prin conţinutul
ei, formează dovada acumulării Depozitul cu monede şi obi­

In faţa boxelor garajului I.R.T.A. ziare — a mai adăugat un altul. A- Pe ea scrie cu litere roşii: „Parcurs să întregească trecutul regiunii de bogăţii de către o persoană ecte de cult descoperit Ia Nălaţi
Petroşani stau zeci de maşini. Unele tUnci realizase 200.000 km. fără re­ 400.000 km. fără reparaţii". noastre. sau comunitate clericală feuda­ Vad şi ajuns în proprietatea
abia acum au sosit din curse, altele paraţii, dar pe atunci mai erau mulţi lă din perioada sfîrşitului orîn­ Muzeului regional din Deva ca
se pregătesc să plece. Cum e şi nor­ care parcurseseră aceeaşi cifră in a- Lucrez pe acest autocamion la Chiar în zilele acestea, cu pri­ duirii feudale. bun al poporului muncitor, nu
I.R.T.A. Petroşani din anul 1955, lejul unor lucrări agro-sifvice, numai că îmbogăţeşte colecţia
a fost scos la suprafaţă un im­ Se pune întrebarea, cum a a-

mal, aici domneşte zgomotul. Se cu­ celeaşi condiţii. timp în care am realizat cei 400.000 portant tezaur de monede şi o- juns acest depozit în pămînt ? numismatică şi cea de artă a

răţă maşinile, se repară pene, se — Azi, Victor Marian insă este kilometri şlrăbătînd drumurile ţării biecte de cult feudal. Se ştie că tezaurele sînt as­ muzeului, ci el constituie şi o

înlocuiesc piese, se deschid şi se în­ singurul şofer din ţara noastră care de la un capăt la celălalt (sînt şofer Un tractorist ara o pepinieră cunse în pămînt de regulă în nouă contribuţie la cunoaşterea

chid uşi. In jurul fiecărei maşini tre- a reuşit să dea viaţă acestei cifre ce de cursă lungă) şi iransporiind pen­ din satul Nălaţi-Vad, comuna urma unor evenimente istorice trecutului istoric al regiunii
băluiesc 3-4 mecanici, şoferi. Numai surpriride. tru industria minieră, întreprinderi Toteşti. La un moment dat, plu­ si ca urmare a unor antagonis­ noastre.
pe lingă un „Zis", îşi face de ' lucru de construcţii şi uzine, materialele gul scoate la lumină, ocazional, me de ordin intern sau extern, B. TRAIAN
un singur om. Maşina lui îţi atrage Victor Marian, şoferul cu recordul necesare. o comoară.

atenţia. E atît de curată incit stră­ de „400.000 kilometri fără reparaţii", ...Aceste realizări şi bucurii ale şi ei să cunoască rezultatele ce se Comoara, a fost culeasă cu Roade ale muncii avîntate !
luceşte. O fi nouă îţi zici, dar dacă este un om ca mulţi alţii. După mă­ mele nu ar fi fost posibile dacă au­ obţin cu autocamioanele pe care le grijă de către muncitorii pepi­
le apropii iţi dai seama că te-ai în­ sura faptelor lui, ie-ai aştepta să tocamionul pe care lucrez, nu ar fi nierei silvice, şi predată Muzeu­ ALBA (de la subredaciia noa­ tueze lucrări de desecare, drd*
şelat. O tăbliţă prinsă in partea o- fie nu om neobişnuit. Dar nu, Victor fost executat în bune condiţii tehni­ lui regional din Deva. stră voluntară). Indicaţiile lu­ nări, curăţiri etc.
pusă numărului maşinii indică; Marian reste un om obişnuit, modest, ce, pentru a realiza drumuri lungi, crărilor consfătuirii de ia Con­ Rezultatele acestei acţiuni
„Parcurs 400.000 km. fără reparaţii". Tezaurul descoperit la Nălaţi
Vad se compune din peste 750

Se poate? — Asta-i cifră nu glumă, liniştit. Şoferii care-l cunosc, tovarăşii de diferite categorii şi cu sarcini construiţi"... monede de argint de diferite ti­ stanţa îşi găsesc o aplicare tot pornite de Comitetul executiv al
şi, vrind — nevrînd întrebi de e a- săi de muncă, îl respectă, îl apreciază puri şi anum e: cîteva monede
deuărat ori nu — căci faptul ţi se şi se mîndresc cu el mari. î1 mai marc în toate sectoarele ca­ Sfatului popular raional şi sus<
pare nefiresc şi întrebarea legitimă. proiecţia pădurilor re privesc crearea unor condiţii
Ziiele acestea Marian a mai făcut Calităţile autocamionului dovedesc | cît mai bune pentru sporirea pro- ţinută cu elan de către ţăranii
— Intr-adevăr — conchid ce-i din un fapt deosebit. A scris colectivului duejiei la ha., mărirea septetu­
jur. de muncitori şi tehnicieni de la u- Pentru lui de animale, productivitatea muncitori din comunele respec*
zinele „Zis" din Moscova, lată pe acestora eto.
Faptul merită atenţie şi dacă vrei scurt ce scrie el constructorilor de ca prisosinţă interesul şi sîrguinţa î tive, sînt frumoase. Peste’ 600
amănunte, e suficient să asculţi rela­ autocamioane sovietice. Orientîndu-se asupra’ îndepli­
tările şoferilor din jur. pe care le-aţi depus pentru a crea » Ocolul silvic din Hunedoara Ia situaţia de a nu mai fi sem­ nirii sarcinilor de primă impor­ ha. teren au fost redate păşu-
nalată apariţia acestei omizi de­ tanţă, Comitetul executiv al Sfa­
un autovehicul care să dovedească | manifestă o grijă deosebită pen- cit foarte rar. tului popular raional Alba, în­ natului. In satul Miceşti, de e*
drumat de Biroul Comitetului ra­
cu succes superioritatea tehnicii so- j tru protecţia pădurilor. In acest Pentru complectarea golurilor ional de partid, a luat măsuri xemplu, s-au făcut lucrări de
şi extinderea suprafeţelor de pă­ ca in păşunile diferitelor comu­
vietice. Această realizare a voastră, t sens, una din preocupările de dure au fost făcute împăduriri ne — Bărăbanţ, Teiuş, Ighiu, desecare şi curăţire pe 125 ha.,-
nu vă poate aduce decit laude, iar | bază ale acestui ocol este între- cu molid, pin, paltin, semănă­ oraşul Alba, şi altele — unde
— Cu citva timp în urmă această „Dragi tovarăşi, din partea mea mulţumiri tovără- | ţinerea pădurilor, cbmpleciarea turi de ghindă, pe o suprafaţă păşunile erau degradate, fie din in oraşul Alba s-au făcut ace­
golurilor şi preîntîmpinarea ero­ de 80 ha. teren. leaşi lucrări pe 77 ha'.j iar la’
cauza eroziunilor de sol, fie din
Un număr de 38.000 bucăţi Teiuş pe 81 ha. De asemenea'
puieţi de salcîmi au fost plan­ cauza bălţilor ce se formează
realizare a fost comentată cu aprin­ Astăzi, cînd vă scriu aceste rinduri, şeşii, dorindu-vă noi succese în munca J ziunilor şi alunecărilor de te­ taţi pe o suprafaţă de 38 ha. te ­ s-au construit multe sute de me­
ren care va fi protejat împotriva aci în urma ploilor,; să se efeb*
dere in toate sectoarele noastre, cu trăiesc clipe fericite din viaţa mea. ce o depuneţi în construirea de auto­ ren. alunecărlior si eroziunilor. tri liniari de drenaj. Lucrările

atit mai mult cu cit şoferul care con­ Sînt conducător pe autocamionul camioane. O bună organizare a muncii GH. MARINOVIC! acestea continuă pe măsură ce
închei rîndurile inele, cu rugămin­ penlru realizarea obiectivelor de
duce maşina este destul de tînăr — „Zis" 150, nr. 26.020 Do., fabricaţie mai sus a avut drept urmare corespondent se identifică noi” rezerve care
tea ca ele să fie transmise tuturor * pînă în prezent, depistarea infes­
muncitorilor, inginerilor şi tehnici- J tărilor cu omida păroasă şi com­ pot fi redate păşunatului. In
enilor din uzinele voastre pentru ca * baterea acesteia, ajungîndu-se
lămureşte un şofer mai in oîrsiă care 1954, produs în uzinele voastre. De prezent s-au deschis şantiere la
4
abia ieşise de sub maşina sa. curînd, alături de numărul maşinii ce păşunea crasului Alba şi a comu­
t t . ; . t : ^ i, ; H ii II C li { li < - « ( i 3 fi 9
! Despré Marian s-a scris, şi la o conduc s-a mai adăugat o tăbliţă. nei Cricău. %

»«< >• < » a • o • o »-< LIV!A POPA’