Page 99 - 1958-05
P. 99
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI n fr. 1073
w sm m rnm ÄHÖOCSVfcS. i> *r» y '* * '* * « '
jü d tím file s lir i • ixULrußls Importadle cercetări efectuate
Se biologii sovietici in Oceanul
Pacific
Jä h .& Franţa In Indonezia a avut lac inau p ra re a MOSCOVA 30 (Agerpres). — După cum relatează cunoscu
tul biolog sovietic prof. Venia
Evenimentele din ne „oricărui guvern care îcga- unei mar: fabrici de zahăr Pentru prima dată, biologii so min Bogorov,' descoperirea oa
lizind lovitura de forţă şi dizi vietici au descoperit actini vii, menilor de ştiinţă de pe „Vi
Mari demonstraţii antifasciste dentă va da prin aceasta o lo teaz“ confirmă netemeinicia pă
vitură de moarte principii viermi marini, la o adîncime de rerii că în depresiunea de lingă
PARIS 30 (Agerpres). — La Asociaţia foştilor deţinuţi din lor fundamentale ale repu construită de R.D. Germani 10.710 metri în Oceanul Paci insulele Mariane — cea mai a-
29 mai în mai multe regiuni din lagărul de concentrare hitlerist blicii şi speranţelor populaţiilor dincă depresiune marină din lu
Franţa au avut Ioc mari de de la Auschwitz a adresat un asociate la destinul Franţei“. In DJAKARTA 30 (Agerpres).—¦ de 6.000 tone de zahăr lunar. fic. me — nu există viaţă.
monstraţii antifasciste. In oraşul apel deputaţilor din Adunarea declaraţie se subliniază dc ase Aceste vietăţi marine au fost
Denain (departamentul Nord) Naţională în care îi cheamă menea că aceşti deputaţi „nu-şi TASS anunţă: La 29 mai a avut Luind Guvintul la ceremonia Amintind că in expediţia pre
au participat fa demonstraţie „să manifeste fermitate în apă vor da voturile decît. unui gu pescuite cu drage de mare a- cedentă a vasului „Viteaz“ s-a
10.000 de .oameni, la Lyon — rarea Republicii şi să se pro vern care va garanta în mod loc la Djokjakarta inaugurarea inaugurării fabricii, preşedintele dinoime pe fundul depresiunii de descoperit o diversitate de forme
30.000 de oameni, în oraşul Lo nunţe împotriva tuturor încer solemn respectul libertăţilor lingă insulele Mariane în par de viaţă pe fundul unei alte de
rient (departamentul Morbihan) cărilor de a reînvia fascismul“. publice şi garantarea suverani unei mari fabrici de zahăr con Sukarno a spus că politica ex tea de vest a Oceanului Pacific, presiuni adinei a Oceanului Pa
— B.'OOO de oameni. In oraşul Un apel similar au adresat tăţii populare“. unde işi desfăşoară cercetările cific — (10.700 metri), prof. Bo
La Pa fiice docherii şi muncito membrilor parlamentului foştii struită de R. D. Germană pen ternă activă independentă a in expediţia de pe vasul „Viteaz“. gorov a declarat că în telul a-
rii metalurgişti au declarat o deţinuţi în lagărul hitlerist al Declaraţia a fost semnată de cesta se poate considera că
scurtă grevă. morţii de la Buchenwald. tru Indonezia în baza unei con doneziei ajută poporul indone într-o radiogramă primită la punctul de vedere al oamenilor
Men’des France, Francols Mit- Moscova de pe bordul vasului de ştiinţă sovietici despre exis
venţii intervenită între adminis zian să se elibereze de depen „Viteaz“ se anunţă că pe fun tenţa vieţii în toate depresiunile
terand (UDSR) (Sharles Mer dul oceanului s-a dragat o su adinei marine a fost în întregi
prafaţă de aproximativ doi kilo me demonstrată.
metri. Aceasta a dat posibilitatea
să se precizeze repartiţia canti
tativă a regnului animal la a-
semenea mari adincimi.
traţia oraşului Djokjkarta şi Mi denţa economică colonială şi
nisterul Comerţul Exterior şi In- contribuie la dezvoltarea econo In presa americana continuă criticiîe
tergerman al R.D.G. miei naţionale independente pro
Maforîlatea obţinută de De Gaulle în Adunare Capacitatea noii fabrici este prii. ia adresa politicii S.U.A»
este formată de Î60 de deputaţi şi de 5000 Am America Latină
paraşutişti — scrie „L/Humanite" nu, Leon Hovnanian, Constant Mitingul organizat de conducerea
Lecoeur (radicali) şi alţii.
PARIS 30 (Agerpreş). — Zia să ştie că vor trăda mandatul Măsurile jandarmeriei organizaţiei din Stokholm a P. C= NEW YORK 30 (Agerpres). conomice ale guvernului nostru...
rul ,,L'Humanite" publică ni lor. In această privinţă, Parti — TASS anunţă : Buletinul ofi Noi sprijinim cu bani şi cu ma
dul socialist trebuie să înţeleagă PARIS 30 (Agerpfes). — din Suedia cial „Congresional Record“ din teriale militare guvernele care
numărul său de umeri diminea că-şi asumă o răspundere istorică După cum transmite France 28 mai a reprodus un articol re folosesc forţa pentru reprimarea
ţă un articol semnat de Pierre in faţa poporului şi a clasei Presse, plutoane de jandarmi STOKHOLM 30 (Agerpres). In cadrul mitingului au luat cu- dacţional din ziarul „Oregon şi exploatarea popoarelor lor...“
muncitoare. Este în joc viitorul au ocupat joi seara marile u- — La 28 mai a avut loc la vintul H. Hagberg, preşedintele Journal“ care critică cu vehe
Courtade tu pare se scrie: partidului socialist. Poporul it zine electrice din împrejurimile Stockholm un mare miting elec Partidului Comunist din Suedia menţă politica S.U.A. în Ameri Ziarul „News“ din Detroit a
„Majoritatea obţinută de De Parisului şi anume cele din toral organizat de conducerea şi K. Ulssen, membru al colegiu ca Latină. publicat un articol redacţional
Gaulle în Adunare este formată va cere socoteală şi poate o ca Gennevilliers, Saint Denis, Vit- organizaţiei din Stockholm a lui orăşenesc din Stockholm. în care se arată: „Ţinînd sea
de ISO de deputaţi, şi de 5.000 ty, Issy şi Issy Les Moulinerux. Partidului Comunist din Suedia. Hagberg a arătat că este toarte Autorul articolului, George ma de cele întimplate cu vice
de paraşutişti. In orele care vor face chiar mai înainte ca trăda Freed, scrie că acei care consi preşedintele Nixon, unii experţi
rea să fi fost comisă. important ca în-alegerile din 1 deră că manifestările anti-ame- ai Departamentului de Stat re
veni, fasciştii vor încerca, prin ricane din America Latină „cu comandă dr-ului Milton Eisen
presiuni, şantaje şi ameninţări, Mai este încă posibil ca De Noi incidente provocate iunie pentru cea de a două Ca prind numai pe comunişti se în hower (fratele preşedintelui —
Gaulle să fie izgonit. Este po meră a Riksdag.ului, comuniştii şeală profund... Teama de agre N.R.) să amine vizita oficială
să înlăture şi ultimele dificultăţi de trupele franceze în Tunisia şi întreaga mişcare muncitoreas siunea economică şi de imperia in republicile Americii Centrale
parlamentare care stau în calea sibil. să se dea Republicii guver că să repurteze victoria. In a- lismul american, scrie autorul, proiectată pentru luna iunie.
uerr~ii tui De Gaulle la putere. ceste alegeri, a spus el, se va are un rol important in înstrăi
Deputaţii care se vor face com nul republican /re care-l merită, narea faţă de S.U.A. a părţii Ziarul recomandă Departa
plicii acestor manevre trebuie Guvernul tunisian a cerut convocarea Consiliului decide dacă vor veni la putere celei mai liberale a intelectuali mentului de Stat al S.U.A. să
pe care l-au cerut, ieri şi pe ca tăţii“. „Pentru mulţi latino-ame- efectueze înaintea plecării lui
re-l cer astăzi, in întreaga ţară, ricani. scrie autorul, această Milton Eisenhower „tatonări
milioane de bărbaţi şi femei". teamă este confirmată, probabil, diplomatice“ pentru a „stabili
atmosfera politică“ din Ameri
de Securitate partidele burgheze sau dacă în de manevrele diplomatice şi e-
ca Centrală.
Poliţia a confiscat ziarul „L/Humanite“ TUNIS 30 (Agerpres). — Joi Remada. In Încheiere nota tuni guvern vor rămine social-demo-
au avut loc noi incidente grave siană atrage atenţia Consiliului craţii care depind de sprijinul
PARIS 30 (Agerpres). — In provocat o adincă îngrijorare şi ini re unităţi militare tunisiene de Securitate asupra gravităţii deputaţilor comunişti. Hagberg Situaţia în Liban continuă
dimineaţa de 30 mai poliţia a indignare, subliniindu-se că a- şi garnizoana franceză de la Re situaţiei create prin repetatele a vorbit apoi despre solidarita să fie încordată
confiscat ziarul „L’Humanité“. vind in vedere gravitatea mo
In cercurile opiniei publice de mentului, o asemenea măsură mada. După cum anunţă agen agresiuni ale armatei franceze tea cu lupta oamenilor muncii
mocrate franceze, ştirea confis capătă o semnificaţie extrem de
cării ziarului „L’Humanité“ a îngrijorătoare. ţia Associated Press, o coloană din Tunisia cit şi ale forţelor din Franţa care, sub conducerea Continuă luptele între răsculaţi şi trupe!e
franceză a deschis focul împotri franceze din Algeria. Această si Partidului Comunist, resping a- guvernamentale
va forţelor tunisiene pe şoseaua tuaţie ameninţă nu numai secu tacurile reacţiunii franceze.
dintre Remada şi Tatahuin. ritatea Tunisiei, ci şi pacea şi
Schimbul de focuri a durat de la Participanţii la miting au a-
Comunicatul Confederaţiei General e a Muncii 10 a.m. pin? la 3,30 după a- securitatea internaţională în a- dresat Partidului Comunist
PARIS 30 (Agerpres). — nizată in această zi de Federa miază. Din surse oficiale tuni ceastă regiune a lumii. Agenţia Francez o telegramă în care tri BEIRUT 30 (Agerpres). — In Liban jinul dat de participanţii ia pactul a-
Confederaţia Generală a Muncii ţia educaţiei naţionale şi chea siene se adaugă că armata fran France Press relatează că repre mit un salut frăţesc oamenilor continuă luptele intre răsculaţi şi tru-
a dat publicităţii joi noaptea mă pe toţi -muncitorii din Paris ceză concentrează puternice e- zentantul Franţei la O.N.U., muncii din Franţa. peie guvernamentale. Represiunile po gresiv de la Bagdad autorităţilor li
u n . ebmunicat în care se spune să participe la manilestaţia ca tective motorizate în citeva punc Guillaume Georges —- Picot, a liţieneşti nu au puiuţ stăvili avîniul baneze. Convocîndu-i pe diplomaţii
printre altele: „Preşedintele Re re urmează să aibă loc în sea te din partea de sud a Tunisiei, înaintea mitingului, la Stock maselor populare care luptă împotri străini acreditaţi la Beirut, secretarul
publicii, Coty, a început o pro ra de 30 mai in faţa Camerei de va actualului regim pro-american. in general al Ministerului Afacerilor Ex
cedură excepţională în vedeiea muncă. Această manifestaţie este la nord-vest de Remada. adresat Consiliului de Securita holm a avut loc o demonstraţie noaptea de joi spre vineri au avut loc terne al Libanului a expus conţinutul
investirii lui De Gaulle. Confe organizată de Federaţia educa ciocniri pe străzile oraşului Beirut. „piîngerii“ prezentate ConsiliuTuT ’de
deraţia Generală a Muncii cere ţiei naţionale, Sindicatul gene In legătură cu criza franco- te o notă în care acuză Tunisia sub lozincile: „Pentru dreptul „Insurgenţii, comunică France Presse, Securitate şi Ligii Arabe, in acelaşi
tuturor muncitorilor şi organi ral al învăţătorilor şi de Uniu au deschis focul asupra poziţiilor de timp a fost însă trecut sub tăcere a-
zaţiilor sale să-şi întărească ac nea naţională a studenţilor. U- tunisiană, agenţiile de presă au că ar ajuta pe răsculaţii din Al general la pensii garantat prin ţinute de armată... A urmat un puter mestecul american în afacerile inter
ţiunile în deplină unitate, să niunea federaţiilor funcţionarilor anunţat că guvernul Tunisiei a geria. După cum se ştie, guver lege“, „Pentru victoria în ale nic schimb de focuri. Artileria şi a- ne ale Libanului. Postul de radio Cai-
sporească grevele, întreruperile publici a anunţat de asemenea cerut convocarea Consiliului de nul irancez a recurs la o ma geri a comuniştilor şi a întregii viaţia au venit în sprijinul trupelor ro anunţă că Abdnlah El lafi, fost prim
de lucru şi manifestaţii. Ea că va sprijini manilestaţia şi Securitate. In nota adresată nevră diversionistă similară şi mişcări muncitoreşti“, „Jos ar în diferite operaţii“. La rîndul său ministru al Libanului şi lider al Fron
recomandă ca muncitorii şi or greva organizată de Federaţia consiliului de Securitate, guver după atacul aviaţiei franceze îm ma atomică“, „Pentru reducerea agenţia United Press Internaţional tului naţional unit din Liban, a făcut
ganizaţiile sindicale să adreseze educaţiei naţionale. nul Tunisiei subliniază că auto transm ite: „Zgomotul împuşcăturilor o declaraţie în legătură cu trimiterea
telegrame deputaţilor republicani a întrerupt liniştea oraşului puţin du de armament Libanului de căire ţă
în care să-şi afirme voinţa de In cursul zilei de 29 mai au rităţile tunisiene au revenit a- potriva satului tunisian Sakiet cheltuielilor militare“, „Pentru pă miezul nopţii, cînd bandele opozi rile pactului de la Bagdad. lafi a
constituire a unui guvern de a- continuat în întreaga ţară gre ţiei (aşa numeşte agenţia americană spus că „noi nu ne îndoiam că alunei
părare republicană şi de respin vele şi manifestaţiile populare supra unora din măsurile luate Sidi Yusef. asigurarea de lucru tuturor“. pe insurgenţii care cer alungarea regi cînd poporul s-a răsculat împotriva o-
gere a învestiturii lui De Gaul- împotriva uneltirilor fasciste. după atacul singeros al aviaţiei mului pro-american) şi trupele guver primării guvernanţilor iui şi a corup
le“. Sute de mii de oameni a! mun nului s-au încăierat cu puşti şi arme ţiei lor, că ţările pactului de la Bag
franceze efectuat împotriva sa automate“. dad vor folosi această răscoala ca
în dimineaţa de 30 mai Con cii au participat la aceste ac
federaţia Generală a Muncii şi tului tunisian Sakiet Sidi Yusef. Operaţiunile de lichidare Neputînd să împiedice acţiunea în motiv pentru a interveni în afacerile
Uniunea sindicatelor pariziene ţiuni populare în (rasele Lyon, Astfel,' autorităţile tunisiene au dreptată spre scoaterea Libanului de interne ale Libanului şi a sprijini pe
care fac parte din C.G.T. au a- permis, in urma demersului se sub influenţa americană, guvernul li guvernanţi cu armament, echipament si
nunţat că sprijină greva orga Marsilia, Grenoble, Nisa, Bou- banez îşi continuă campania de de bani. Aceasta s-a şi întîmplat, şi ţările
cretarului general al O.N.U., a- făimare a Republicii Arabe Unite, pactului de ia Bagdad au dat ajutor
logne, Lorient, Havre, Rouen, pretinzînd că furnizează ajutor răscu guvernanţilor din Liban pe cale di
a rebelilor din Indoneziaprovizionarea nestînjenită a di laţilor. in acelaşi timp, presa subii-, plomatică şi furnizîndu-le armament.
Amiens, Strassbourg, etc. feritelor garnizoane franceze din niază primirea de arme de căire auto Aceasta arată că doctrina Eisenhower
nu este decît o formulă nouă a pac
Tunisia, continuind însă să men © Acte criminale săvîrşite de rebeli împotriva prizonierilor ® rităţile libaneze în baza doctrinei „Dul- telor imperialiste şi este în strînsă le
ţină in vigoare dispoziţia potri ® Noi dovezi despre amestecul S.U.A. în treburile Indoneziei @
vit căreia trupelor franceze le les—Eisenhower" şi în general spri gătură cu pactul de la Bagdad.
\ Declaraţia grupului de deputaţi radicali este interzis să se deplaseze pe DJAKARTA 30 (Agerpres). - „Hartan Rakjat“, preşedintele
şi de membri ai U.D.S.R. teritoriul tunisian. Nota arată Purtătorul de cuvînt al arma
că la 24 mai 1958 trupele fran tei indoneziene, locotenent-colo- Comisiei parlamentare pentru
PARIS 30 (Agerpres). — grup ’de deputaţi radicali şi de nelul Pîrngadie, a anunţat că tru afacerile externe, d-na Supeni,
“Agenţia France Presse anunţă membri ai U.D.S.R. au dat-pu- ceze staţionate la Remada au pele guvernamentale sint anga a declarat că „arestarea aviato
că în urma unei şedinţe care a blicităţii o declaraţie în care işi deschis focul împotriva soldaţi jate în operaţii de curăţire de rului american este o dovadă vie
avut loc joi după amiază, un exprimă hotărîrea de a se opu- lor tunisieni care păzeau şosele mare amploare împotriva rebe a intervenţiei S.U.A. împotri
le din jurul postului. La 25 mai lilor din zona Gorontalo - - Sul-
valuri de bombardiere franceze avesi de nord. O navă a rebeli va Indoneziei“.
au bombardat şi mitraliat tru lor şi mari cantităţi de arma Intr-o convorbire cu cores
pele tunisiene aflate pe o adin- ment au fost capturate în opera
cime de 10 km in jurul postului pondenţii de presă, preşe
dintele Comisiei parlamen
-----------------------------------------------------------------------------------mittiiiiiiifiiiiHiHi----------------------------- tare pentru problemele apă
ţiunile ce au avut loc îndată rării, Mansurua, a declarat
riori din organizaţiile pentru după debarcarea trupelor guver că dacă înainte problema inter DUMINICA 1 IUNIE 1958
comerţul exterior din Uniunea namentale in regiunea Goron venţiei străine era privită cu în SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
Sovietică. talo. doială de anumiţi oameni, in
BUDAPESTA. — In cadrul
Operaţii de curăţire au mai a- prezent intervenţia străină împo DEVA : Roza vînturiior ; HAŢEG : Lizzie Mac Kay ; SI MERIA : Ciulin
Lunii prieteniei între popoare. Don Quichotte ; ORAŞTIE : Erupţia Bărăganului; TEiUŞ : Cazul fruntaşi
& JLÂM H Frontul Popular Patriotic a or vut loc in jurul oraşului Parigi, triva Indoneziei nu mai poate ii ALBA 1ULIA: Strada Mare; SEBEŞ: lui Cocetkov ; LONEA: Ghimpele
ganizat mai multe întâlniri in Erupţia ; BRAD : Don Giovani ; PE BARU MARE: Citadela stărîmată
ternaţionale în departamentul din centrul insulei Sulavesi, contestată de nimeni. TROŞANI : Don Giovani ; Casa încarc • ZLATNA: Ultima întîlnire; APOLDI
Bekes. Astfel, la Battonya o de locuiesc; ILIA: Vînătoarea tragică ; HU DE S U S : Primăvara pe atr. Zarec:
SEUL. — Potrivit relatărilor Presse anunţă că guvernul ma legaţie de tineret din R.P. Ro- după ce acesta a fost eliberat . Ziarul „Harian Rakjat“ su NEDOARA : cinema „Maxim Gorki“ : naia.
agenţiilor de presă, serviciile de rocan a făcut cunoscut că a dr.t mînă, invitată de Frontul Popu bliniază de asemenea că numai
transport public din Seul au ioşl instrucţiuni tuturor autorităţilor de trupele guvernamentale. Mi în oraşul Amboina, în urma
din regiunea Oujda în urma că lar Patriotic, a vizitat la Casa de
paralizate la 27 mai in urma rora de acum înainte toate miş cultură din localitate, o expozi nisterul Informaţiilor al Indone bombardamentelor efectuate de
hotărîrii luate de companiile de cările trupelor franceze staţio ţie consacrată grevei muncito ziei a dat un comunicat in care avioane americane, numărul vic
autobuse de a-şi retrage maşi nate în această regiune vor pu rilor de la Griviţa. Delegaţia a dezvăluie faptul că rebelii, in- timelor se ridică la 300—400 de SELEQŢIUNI DIN PRÚG RAMU L DE RADIO :
nile în semn de protest împotri tea avea loc numai pe baza li vizitat de asemenea ferma de
va creşterii preţului benzinei li nei autorizaţii prealabile. Piuă frînţi pe toate fronturile, au în oameni. Programul 1: 7,40 Muzică populară Cîntece şi jocuri populare romîneşi
vrate de societăţile americane. acum, potrivit termenilor unui romînească; 8,15 ?Muzică pentru fan 14,15 Solişti de muzică uşoară ; 15,
Din această cauză numeroşi acord mai vechi, autorităţile mi ceput să masacreze pe prizo Ziarul „Berita Indonezia“ pu fară ; 9,45 Emisiune pentru studenţi; Versuri ale poeţilor neştri înci inr
funcţionari, muncitori şi studenţi litare franceze din Adarocul o- 10,30 „Ghid muzical“ ; 10,55 Melodii copiilor; 16,30 Muzică distractiv
din oraş au sosit la locurile de riental erau singurele în măsu nierii capturaţi. Astfel, rebelii blică o fotografie a aviatorului populare rcm îneşti; 11,17 Arii şi 16,45 Cîntă Maria Lătăreţu • 17,
muncă cu mari • întîrzieri. ră să anunţe autorităţile maro duete din operete; 11,55 Din cîntecelc Muzică de estradă; 18,30 „Figuri
cane locale de mişcările impor slat de ia Zemoehegyes. din Sumatra de vest au ucis 200 american Pope sub titlul „Iată şi dansurile popoarelor; 15,10 Muzică lăutari din trecut“ ; 19,30 Muzică
•SAN FRANCISCO. — Can tante ale unităţilor lor. distractivă ; 16,10 Muzică ; 19,20 „Dru şoară imprimată pe discuri Electrecor
celarul Austriei, Julius Raab, EREVAN. — După o vizită de prizonieri la 23 mai. Forţele călăul“. meţii veseli” ; 20,00 Teatru la micro 20,05 Program pentru iubitorii de r
care a făcui o vizită în Statele MOSCOVA. — La 29 mai a de două zile în R.S.S. Armea rebele de la Bitudwik, din a- Ziarul subliniază că dota fo n : „Visul unei nopţi de vară“; 21,45 m a n ţe ; 20,35 Muzică de d a n s ; 21,
Unite, a plecat la 28 mai spre sosit la Moscova, venind din Re nă, unde a tost oaspete al pa propierea oraşului ' Păjakumbii Muzică de d a n s ; 22,30 Muzică de Emisiune literară; 2!,55 Muzică
Londra. , publica Federală Germană, Ber- triarhului suprem Vazghen — din Sumatra de vest, au ucis rea rebelilor cu arme, specialiş dans. Programul I I : 7,00 Melodii d a n s ; 22,30 Muzică din operete; 23,
thoid Beitz, împuternicit gene catolicosul tuturor armenilor, pa cu dinamită 148 de prizonieri. ti şi aviatori, folosirea de către populare romîneşti; 8,00 Muzică u- Serenada opus 11 nr. 1 în Re maj
OTTAWA. — La 28 mai a ral al firmei „Krupp“ şi persoa triarhul Justinian al Romîniei De asemenea, la Suliki (Suma rebeli a bazei militare aeriene şoară; 8,20 Emisiune literară; 9,18 de Brahms.
,osit ia Ottawa preşedintele nele care îl însoţesc. La Mosco tra de Vest) rămăşiţele trupelor americane Clark (Filipine) con Din prelucrările de felelor ale com
R.F. Germane. Tbeodor Heiiss. va Beriboid Beitz va avea în şi persoanele care il însoţesc au rebele au inchis 150 de prizo stituie -dovezi incontestabile ale pozitorilor n o ştri; 10,05 Cîntece do BULETINE DE ŞTIRI: 6,30; 13.0
El va lace o vizită de o săptă trevederi cu funcţionari supe- nieri in localul unei şcoli căreia amestecului S.U.A. in treburile compozitori rom îni; 10,30 Muzică u- 19,00; 22,00; 23,52 (programul 1
plecat spre Moscova. Oaspeţii i-au dat foc. Indoneziei. Răspunderea, pentru şo ară* 13,00 Muzică uşoarăj 13,35 7,50; 14,00; 20,00; 23,00 (program
."lină in Canada.1 aceasta, subliniază ziar 'L revi II).
RABAT. — Agenţia France romîni au vizitat catedrala Sci- După cum relatează ziarul ne guvernului S.U.A.
rniadzin, s-au interesat de acti
vitatea Academiei teologice din
Erevan.
".Redacţia şi adm inistraţia ziarului *tr. 6 Martie nr. 0, T elefon: 1 8 8 -1 8 9 . Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .L l.R . nr. 230.320 din 0 noiembrie 191». —. Tiparul: Intreprindeica Poligrafică .1 M ai” — DEVA.