Page 1 - 1958-06

\

PROLETAR! DIN TO M E ŢA RILE NNfŢjŢVAO

si TrtrjacriTSTirtr^z.^jjm anT sa. j 1,1 i z r at arjen Duminică i iunie 1958 4 pagini 20 bani

Anul X Nr. 1074

taaBnBBngT?5g«gnBg

OAMENI $ia ce® e u t PROGRAMUL ZILEI
DE SEAMA DE î IUNIE

IN ORApUL DEVA

(„ La orele 9 elevii şcolilor elemen--<

Fotografiile publicate mai jos, re- ¦ înaintea timpului , tare şi restul copiilor din oraş vorl

prezintă ciţiva fruntaşi in muncă, şi ¦ ( porni încolonaţi din faţa şcolii pe-ţ

totodată, pe unii dintre cei mai J LDPEN1 (de la subredacţia brigadierul Dumitru Popescu a ţdagogice spre piaţa Sfatului popu-.)

activi corespondenţi şi colaboratori + noastră voluntară). Prima eta­ forat peste plan 27,35 metri iar Ilar regional. Pe traseu coloanele dej

'copii vor fi însoţite de fanfară. )

î ai ziarului nostru. pă a întrecerii socialiste din a- sondele 5.094 şi 5.350, conduse Aici, va începe concursul sportiv i
cest an s-a încheiat cu rezul­ de brigadierul Anghelache Ris-
i•§mSf tate din cele mai frumoase. A- tea au forat în plus peste pla­ şla următoarele probe: triciclete bă--)
cest fapt a dovedit pe deplin nul lunar 34,40 metri.
ooo¦¦*&¦ Vieţi şi fete între 3-6 ani; trotinete)
o*o<• că muncitorii, tehnicienii şi in­ Preţioasa iniţiativă „omul şi
metrul forat peste plan pe lu­ ?băieţi şi fete între 7-10 a n i; bi- \
ginerii de la întreprinderea de nă” a dat muncitorilor sondori
posibilitatea ca în cadrul între­ (ciclete băieţi şi fete între 5-13. j
explorări Lupeni au pornit de
C Premierea cîştigătoriior va avea
la bun început pe calea îndepli­
(¦loc în jurul orei 1 la sediul Comi­
nirii şi depăşirii planului de
tetului orăşenesc U.T.M.

Incepînd de la orele 16 şi p înă)

*«o cerii socialiste să aibă Ia înde- ţla orele 17,30 pe platoul cetăţii, e - ş

¦ producţie. Oevii şcolilor elementare din oraşul)

in etapa a doua, care se va mînă un obiectiv mai concret şi J(Deva vor prezenta diferite progra-;

o¦ încheia în cinstea Zifei mineru­ mai uşor de urmărit. Rezultate­ - me artistice. i
lui şi a zilei de 23 August, re­ le nu au întîrziat să se vadă şi i
* n continuare îşi vor da concursul
¦
? şi formaţiile artistice de la întreprin­
«?*<> zultatele de pînă acum sînt de anum e: planul de producţie şi
asemenea bune. De pildă, odată angajamentele luate, s-au înde­ derile I.A.R.T., U.R.C.M. şi )

cu terminarea decadei a doua plinit şi depăşit cu 19,47 la su­ [-T.R.C.L.H. }

C Seara tot pe platoul cetăţii se va )

a lunii mai, planul de producţie tă, ceea ce înseamnă că apli- Corganiza un foc de tabără, după •

lunar al întreprinderii a fost în­ cînd iniţiativa respectivă s-a fo­ ("care va urma o serbare cîmpenea- !
deplinit in proporţie de 93,53 la rat 190,94 metri în plus peste
¦o¦¦¦¦*¦¦«<*««¦¦¦¦¦¦¦o¦>V VERA BUNUEL sută, iar unele sonde au termi­ anagajamentele luate pe prime­ ( scă. <j
inginer, „Filatura" Lupeni nat întregul plan lunar. De e- le două decade ale lunii mai.
xemplu, sonda 5.212 condusă de Infrejiner/a culturilor
SSXSŞiîSSÎ GR. GOANTA
''¦imi i®i ‘ !oră
O secţie mică cu realizări mari
;:V Ä < - M bogate
HUNEDOARA, (de la subre­ căruţe, profile diverse necesare Sărbătoarea florilor omenirii
valorificării deşeurilor şi alte Colectiviştii în frunte
dacţia noastră voluntară). produse laminate.
O hală mică, un laminor mic Colectiviştii din Băcia au terminat
Se poate spune că n-a fost încă de mult pliviiul păioaselor. Preo­
denumit Trio datorită celor trei cuparea principală în momentul de
ţaţă este prăşitul. Pe suprafaţa ce o
valţuri cu care este înzestrat, lună în care muncitorii acestei aveau însămînţată cu cartofi şi sfec­
lă de zahăr, au făcut deja praştia I-a,
un cuptor pentru încălzirea ja- secţii să nu obţină rezultate de­ iar zilele trecute au început şi prăşitul
glelor, o foarfecă electrică de a- porumbului, prăşind pînă în ziua de
, v$., î® •¦ '<¦Njxv.'-..-- justat materialul, o macara de osebite în muncă. 31 mai a. c. 3 ha. In numea de între­ Cînd primăvara se întîlneşte cu zguduitor decît imaginea unui copil din copiii muncitorilor nu pot trece
încărcat şi descărcat materiale ţinerea culturilor s-au _evidenţiat co­
* § • , 1A şi alte cîteva utilaje mai mă­ Ele se datoresc în primul rine! vara, la hotarul înflorit dintre sfirşi- oare intră în lume pe o poartă la dincolo de clasele primare. Abia 11
runte, sînt aproape tot ce se bunei îngrijiri a agregatelor, lectiviştii Petru Filimon, Silviu Mun­
LUCA DUMEI RU poate spune despre secţia lami­ aprovizionării Ia timp cu mate­ tul lunii mai şi începutul lunii iunie, care îl întîmpină foamea, frigul, boala, la sută urmează clasele secundare şi
şef de sector, mina Vulcan nor Trio, de profile comerciale riale şi organizării judicioase a tean, Cornelia Muntean, Elisabeta Te-
şi fier beton din cadru! Combi­ locurilor de muncă. rec, Alexandru Terec şi alţii. omenirea —¦mai mult ca ortcinci — pare exploatarea stăpînului şi altele? 3 la sută pătrund în universităţi.
natului siderurgic Hunedoara.
In perioada- 1-22 m ai-a-c. um ana exemplul colectiviştilor şi o mare familie uni*:, care sărbătoreş­ In Turcia, de pildă, potrivit comu­ In aceste ţări femeile însă nu tac.
-Din conversaţia avută cu şe­ Profund îngrijorate de soarta copiilor
ful secţiei, tov. Petru Lădaru, a schimburile conduse de comu­ ţăranii muncitori din întovărăşirile din te ziua celui mai mic şi mai djag din­ nicatelor oficiale, există 100.000 de co­ lor, femeile luptă pentru apărarea să­
niştii Birău Augustin şi Drago- tre membrii s ă i: ziua copilului. pil părăsiţi, dintre care numai 3.000 nătăţii copiilor, pentru a-i feri de ne­
Băcia şi Tîmpa au început prăşitul. găsesc loc în casele copiilor. Despre norocirile unui nou război.
tâ Francisc, au reuşit să şi de­ Pînă acum ei au prăşit peste 10 ha. In acest an, la noua sărbătoare in­ . ceilalţi, nimeni nu se interesează şi
.Milioane de femei au demonstrat
reieşit că în decursul celor patru păşească planul cu 11,4 la sută de cartofi şi porumb. ternaţională a copilului, milioane de devin vagabonzi, mici cerşetori, copii în diferite ocazii în ţările capitaliste
braţe şi de glasuri se ridică în apă­ ai nimănui. In Republica Federală pentru apărarea drepturilor copilului.
luni care s-au scurs de la înce­ şi respectiv 9,6 la sută. In ace­ Muncă şi rezultate rarea vieţii lui, sărbătorind această Germană, acolo unde guvernanţii de Lupta pentru pace a pătruns în ini­
mile femeilor din toate ţările lumii.
putul anului, muncitorii care de­ eaşi perioadă, productivitatea zi — mai mult ca oricînd — sub la Bonn pregătesc cu înfrigurare re- In ţările lagărului socialist femeile
servesc laminorul Trio au pro­ muncii a sporit cu 2,93 la sută semnul luptei pentru pace împotriva inarmarea armatei vest-germane şi re­ ştiu că nu pot construi o viaţă mai
dus peste plan, o cantitate de faţă de planificat. primejdiei unui război atomic. Anul pun în funcţiune fabricile de arma­ bună, mai fericită, fără pace. Copiii
249.000 kg. fier rotund, şine de acesta, Ziua Internaţională a Copilu­ ment, copiii o duc cel mai greu. La din aceste ţari se bucură de tot spri­
GH. MARI NOVICI jinul material şi moral. Lor le sînt
lui coincide cu ziua cînd se vor des­ München de pildă patronii de măce­ puse la dispoziţie creşe, cămine, şcoli
de toate gradele, biblioteci, cluburi,
chide la Viena lucrările celui de al lării obligă copiii să lucreze cite 12 etc.

Intovărăşiţii şi ceilalţi ţărani mun­ IV-lea Congres al Federaţiei Demo­ ore pe zi. Mai mult chiar. Pe stră­ .Milioane de copii păşesc în zilele
de toamnă pe porţile şcolilor. In anii
Pentru odihna oamenilor muncii crate Internaţionale a Femeilor. Con­ zile oraşelor industriale din R. F. Ger­ de după război în Dnîunea Sovietică
au fost reparate circa . 82.000 de şcoli
citori din comuna Cristur, raionul Hu­ gresul care şi-a înscris pentru discu­ mană din lipsă de grădiniţe şi cămi­ distruse de hiflerişti. Aici, în fiecare an,
nedoara, desfăşoară cu rezultate bune ţie şi problema situaţiei copiilor de ne, zilnic pot fi găsiţi copii pe stradă se cheltuiesc sute de milioane de ru­
lucrările de întreţinerea culturilor, ble pentru tipărirea de manuale şco­
Din iniţiativa Comitetului exe­ clubului muncitorilor ceferişti va pentru asigurarea recoltelor bogate. pretutindeni, va reuni pe delegatele purtînd cheia locuinţei legată de gît. lare şi cărţi de literatură pentru co­

cutiv al sfatului popular orăşe­ distra publicul cu frumoase pro­ Pliviiul iutii la păioase a fost ter­ femeilor din diferite ţări şi continente. Numărul acestor copii este de cca.
minat pe întreaga suprafaţă şi acum
nesc,- in parcul din piaţa „I. V. ducţii muzicale. lucrătorii ogoarelor lucrează cu spor In cele cinci zile cît va dura con­ 3.600.000. Chiar şi acum, în secolul
Stalin" din Simeria se constru­ Parcul a fost frumos amena­ la prăşitul porumbului, cartofilor,
floarea-soarelui. Paralel cu aceste lu­ gresul, femeile, care alcătuiesc o jumă­ al XX-lea, în Japonia se mai practică
crări au începui şi recoltatul furajelor
ieşte un pavilion pentru orches­ jat, curăţat şi îmbogăţit cu flori, -—trifoi şi lucernă Pină în prezent a tate din populaţia globului îşi vor tîrgul de copii. Aşa cum arată ziarul
tră. De două ori pe săptămină, iar pentru a face plăcută odihna fost făcută prăşită I-a pe o suprafaţă
locuitorilor, au fost amenajate de 50 ha. cu porumb, 24 ha. cu car­ trimite spre tribuna congresului gîn- japonez „Avant-Garda” în timp ce un
joia şi duminica, incepînd cu tofi, 1 ha. floarea-soarelui, recoltîndu-
MARIA LAZAROVICI terminarea pavilionului, fanfara bănci. se trifoiul şi lucerna de pe 18 ha. durile lor fierbinţi speranţele lor în- cîîne de lux costă 50 de dolari, iar o
bibliotecară, llia La construcţia acestui pavili­
tr-o viaţă mai bună şi paşnică. pisică 30 de dolari, preţul unei fetiţe

Noi ştim că din nefericire mai sînt japoneze este de.... 22 dolari. Mulţi pii în aproape 100 limbi.

on lucrează uteiniştii simerieni încă în ţările capitaliste multe mili­ copii din ţările capitaliste nu au po­ In Polonia, de pildă, unde în tre­

SUTAM11STUL şi sînt sprijiniţi în acţiune cu oane de copii care sînt supuşi foa­ sibilitatea să înveţe carte. Aşa de cut revenea o singură şcoală la 17
materiale de către atelierele
mei, frigului, bolilor, accidentelor, etc. pildă în S.U.A. aproximativ 6.000.000 sate, astăzi toţi copiii de vîrstă şco­
G.F.R. din localitate. Aceste imagini fac pe orice om cin­ copii nu pot urma şcoala din lipsă de lară învaţă carte. In Bulgaria s-au în­

¦ V. M1HA1LESCU stit să se cutremure. Ce poate fi mai săli de clqsă. In Franţa 65 la sută fiinţat de la eliberarea ţării şi pînă
azi peste 1.000 de şcoli.
il— in primul rina, am studiat corespondent
L AIi T SEV A Şi în ţara noastră copiii îşi trăiese
rn curtea largă a secţiei transpor­ multe cărţi, care m-au ajutat s ă . cu­ W m m....m......... »•; O IRt !E din plin copilăria. Constituţia R.P.R.,
im m m Codul muncii, Codul familiei, precum
turi de la Atelierele centrale nosc bine motorul şi care îmi sînt ( de zi wfabncii şi numeroasele hotărîri ale partidului
wuraoarza, cîteva autocamioane In permanenţă de un mare ţoios. y şî guvernului cuprind prevederi spe­
ciale privitoare la ocrotirea mamei
piatra", „usepei”, „Steagul Koşu-,

sînt trase in dreptunghiul de umbră înainte de a porni în cursă.fac un

din faţa garajelor. riguros control al. maşinii. Aşa se \ Treceam intr-o dimineaţă pe Ionel Bucur au recitat pe rind şi copilului. Încă din perioada gravi­

In jurul lor forfotesc ciţiva tineri face că am reuşit să parcurgem pînă ? o stradă plină de soare şi liniş­ poezii pe care le-au pregătit dităţii, mamele se bucură de îngrijire
te. O clădire mai arătoasă işi
in salopete. Din uşa atelierului te In prezent, peste llb.UW km. ţâră <f deschidea in afară ferestrele largi, pentru serbarea de 1 iunie — medicală gratuită. In acest scop s-au

învăluie o răcoare plăcută, zumzetul reparaţii capitale. Şi am mai obţinut ^ de parcă ar fi vrut să aspire tot ziua lor. înfiinţat un mare număr de spitale,
aerul proaspăt, străbătut de mi­
unui strung, care pare sincronizat cu o performanţă. ^c reasma florilor ce îmbogăţesc Erau nespus de drăgălaşi. Cînd case de naştere, cămine, etc. Cartea
jişîitul unui aparat de sudură şi — Care ? ? grădiniţele caselor din jur.
Ajuns in dreptul clădirii m-am m-au zărit s-au uitat unul la şi învăţătura sînt acum accesibile tu­
peste iot, predominant, numeroase lo­ — Norma de întrebuinţare a unui oprit. Cineva, care m-a văzut altul, apoi la educatoare şi parcă turor copiilor şi celor din munţii Apu­
uitindu-mâ nedumerit m-a infor­
vituri de ciocan. cauciuc este de 32.000 km. Noi am > la un semn magic, aşa micuţi seni şi celor din Delta Dunării. Încă
mat că aici e Căminul de zi al
Lingă un perete al încăperii, recu­ reuşit să parcurgem ca cauciucuri( fabricii „Sebeşul“ din Sebeş. Am cum erau, s-au ridicat şi cu de pe băncile şcolilor, li se urmăresc
intrat. Sălile clădirii erau goa­
nosc pe şoferul Adam Gheorghe, un romîneştl peste 47.000 km. Cit des-r le. Nici ţipenie de copil. Doar glăsciorul lor de rindunici mi-au aptitudinile, li se stimulează elanul
pentru ca apoi să devină un tun
tinăr brunet, năliuţ, ager în mişcări. pre combustibil, economisim lunar! cîteva îngrijitoare ştergeau par­ adresai in cor cuvenita bineţe:
chetul lucios al sălilor. Am in­ „bună ziua“. muncitor, inginer, profesor, scriitor,
Desface împreună cu ajutorul său cite 400-500 litri motorină. / trat pe te ra să . Deodată aud un medic şi aşa mai departe. Copiilor
glas melodios şi cristalin de co­ S-au aşezat din nou şi la in­ noştri ii se insuflă dragostea de pa­
pompa de infecţie la care se rupse- Pentru toate aceste realizări, şo- f pil. M-am săltat pe virfuri curios sistenţa mea o fetiţă drăgălaşă trie şi de pace, prietenia pentru toa­
să văd ce se petrece dincolo de te popoarele lumii şi copiii lumii.
seră două arcuri. După ce şi-a ter­ ferul Adam Gheorghe a primit o bi- ? pervazul terasei şi să aflu al s-a oferit să spună şi ea o poe­
cărui prichindel era acel glas. zie. Se vede insă treaba că pre­ In regiunea Hunedoara, pentru co­
minat treaba, am început să discu­ nemeritată răsplată. P zenţa mea o stingherea. începu piii oamenilor muncii funcţionează 213
L-am văzut. In mijlocul unui recitarea dar se fistici şi roşie instituţii preşcolare, 569 şcoli de 4 ani.
tăm despre şoferie şi in general, Neuitată va fi pentru el ziua de ) ca funda mare din păr îşi as­ 124 şcoli de 7 ani, 18 şcoli medii, 3
despre viaţă. 17 martie a. c., cînd în Bucureşti, la ţ grup de copii, vreo 20-25 la nu­ cunse minuţele la spate, frâ- şcoli cu 13 secţii de învăţămînt sera1
tV Prezidiul Marii Adunări Naţionale, / măr, aşezaţi pe nişte băncuţe mintindu-le. Inii părea rău că o şcoală pedagogică, etc.
construite parcă pentru pitici, La din pricina mea stă gata să
Cu toate că este tinăr, pe faţa lui tovarăşul Ion Gheorghe Maurer i-a La cei de al iV-lea Congrer
Adam poţi întrezări multe. luminat „Ordinul Muncii" clasa III-a. umbra pomilor din grădina că­ plingă. I-aş fi suflat poezia cu F.D.I.F. mamele din lumea inti
minului, micuţul Jlie Ghiţă re­ dragă inimă dacă aş fi cunos­ se vor prezenta din nou prin '
S-a izbit dă greutăţile vieţii încă -k cita poezia „P r i m ă v a r a A m tele for. Glasul lor va chema
cut-o. omenirea la lupta pentru pace
din vremea cînd era elev in primele Ne-am luat rămas bun de ta in - , IIS părăsit terasa şi m-am îndreptat, Orele de "program, se termina­
înspre ei, dar tiptil, gindindu-mă
clase, la liceu, terlocutorul nostru, de la ceilalţi şo- De curiiid a intrat în funcţiune cea mai modernă fabrică de faianţă să nu-i deranjez. Cînd am ajuns,
din ţară. Ea are hale mari, spaţioase şi luminate cu neon. înaltul grad de se „produceau" alţi prichindei.
Tată! său lucra la magazia cen­ jeri şi ani părăsii atelierele. mecanizare a proceselor de producţie face ca numărul muncitorilor ce lu-
crează aici să fie mult redus.
trală din Uurabarza Salariul era In urma noastră, în curtea din <
La 26 octombrie 1957 fabrica de îaianţă din Sighişoara a dat primele
mic, iar laxele şcolare creşteau an faţa garafelor, a fost pornit un mo- ( produse de probă.

de an. tor ţi peste cîteva minute ,fl'atra" Noua fabrică de faianţă va avea o capacitate anuală de circa 2.000
tone de produse finite pentru menaj, In clişeu: Ing. şef Vladimir Fodo-
S-a retras de la !.coală, lui Adam a trecut pe Ungă noi. reanu şi proiectantul Heimu Kentzel confrolînd produsele ce au Sost scoase seră. Doi cite doi, prichindeii au pentru interzicerea armelor
Prin geamul cabinei, şoferul ne-a j din 'cuptorul de ardere
A venit la transporturi, să înveţe luat-o spre spălător. S-au prL cu hidrogen.
meseria de şofer. Astăzi, Adam zîmbi-t pentru o clipă, ţluturînd minai
cîheorgne este şofer fruntaş, suta- menit şi apoi... la masă. O supă Mamele din lumea între;
gustoasă, chifteluţe şi apoi o trimită copiii una alteia,
in semn de salut.
miist. prăjitură au venit să le răsplă­
tească „munca“ depusă pînă a- ! cu bombe pentru ucis, ci
Nc-am interesat cum a reuşit să Pornea intr-o nouă cursă.
tunci. Ceea ce a urmai cred că partituri muzicale, cu pi?
obţină o asemenea performanţă. i. p i r v a ;

bănuiţi. Cîteva ore de somn... nă unul altuia: „mi-eşt

Ionel Duca, Crişan Georgeta si V. PIŢAN meS de departe!”