Page 10 - 1958-06

Pag; g tM M vn sm íA iisM ü W í Nr. 1070

Organizaţia de bază O FAMILIE T R A I N I C A

se ocupă detnvăfămînfuS baza educării generaţiilor viitoare
de partid
(Urmate din oag. l-a) Cearta nu este o cauză de divorţ, prin lor sint beţivi, in unele acţiuni de di­

Trică de la deschiderea anului cercului de studiere a bazelor Din praetica de zl cu zl şl din stu­ ea însăşi. Ea este consecinţa unor vorţ, bărbaţii sînt aceia care se plîng
dierea dosarelor de divorţ, de la Tri­ deosebiri esenţiale sau neesenţiale din­ că soţiile lor au acest viciu.
şcdlar in invăţămiîltiil de par­ marxism — leninismului, con­ bunalul popular al oraşului Deva, se tre soţi, comunitatea de interese, de
pot desprinde unele caractere comune, educaţie, de cultură, de concepţii asu­ Gauzele care creează asemenea si­
tid, organizaţia de baza de la dus de către comunistul loan care permit o grupare a motivelor de pra vieţii, de moravuri. De multe ori, tuaţii sînt multiple.
divorţ mai des invocate în faţa in­ aceste motive sînt aparente şi neesen­
ddpoul de locomotive Simeria Pădureanu. Cei 21 cursanţi în­ stanţelor. ţiale, astfel că pot fi înlăturate prip Deosebit de important pentru stabi­
sfatul judecătorului. lirea motivelor de divorţ trebuie să fie
â-a preocupat îndeaproape de scrişi la această formă de învă- Din dosarele cercetate se observa pentru judecător faptul dacă din căsă­
că multe dintre ele Invocă părăsirea Familia întemeiată de oamenii mun­ torie s-ău născut copii. Prezenţa co­
buna organizare şi desfăşurare tăm ln t; mecanici, ingineri, lă­ domiciliului conjugal, cii se deosebeşte structural de familia piilor într-o familie, obligă tribunalul
burgheză. La baza ei stă armonia, în­ să-şi mărească atenţia. El trebuie să
â ,învăţă mintalul de partid. In a- cătuşi şi funcţionari sint întot­ Motivul menţionat prin sine însuşi, ţelegerea şi înclinaţia reciprocă din­ cerceteze cu o grijă deosebită dacă
evident, că nu poate constitui o cauză tre soţi, comunitatea de interese, de âfnt sau nu temeiuri reale şi serioa­
cest scop, au fost luate o serie deauna bine pregătifi şi ceea dc divorţ, Legea nu obligă pe soţie să concepţie de viaţă şi de năzuinţe în se de divorţ şl dacă în interesul co­
locuiască in domiciliul soţului, aşa cum viitor. piilor familia nu ar putea fi menţi­
de măsuri printre care recru­ ce merită a fi subliniat este fap­ era obligată în trecut. Părăsirea domi­ nută.
ciliului conjugal însă, este uneori Se ivesc în asemenea familii to­
tarea şi încadrarea tuturor mem­ tul că, aplicind in practică cele consecinţa unor cauze care au dus la tuşi diferenţe de nivel politic, Ideologic, Ori de cîte ori cind prin acţiunile
învăţate la curs destrămarea căsniciei, cauze care au cultural, care duc ia discuţii, neînţe­ de divorţ instanţele trebuie să se pro­
brilor, candidaţi­ făcut viaţa ambilor soţi nesuferită, legeri din partea soţului sau a soţiei nunţe şi în legătură cu existenţa co­
= mulfi dintre a- sau numai a unuia dintre ei. Dacă rămaşi fie unul fie celălalt în urmă, piilor, ele au datoria să cerceteze a-
lor de partid şi atunci cind viaţa a devenit nesuferită care ajung pînă la cererea de desfa­ mănunţit toate împrejurările care ple­
i ceştia, ca Augus- pentru ambii soţi, este greu de stabi­ cere a căsătoriei, Această situa fie nu dează în interesul copiilor minori. Prin
a unor muncitori lit în practică cine este vinovat de este invocată direct ca motive de di­ aceasta se materializează şi aplicarea
din activul fără P e n tru c o n c u rs | tin Hortdea, Io- aceasta. Tot practica ne arata că a- vorţ, dar ea reiese din cercetarea în unui important principiu moral socia­
s= sif Blaga şi al­ tuncl cind viaţa devine nesuferită nu­ adîncime a cauzelor respective. list, grija faţă de copii.
de partid în dife­ mai pentru unul dintre soţi, vinova­
tul, mai întotdeauna, este soţul care Neînţelegeri, certuri, se pot ivi u- Trăim o perioadă care marchează o
rite . forme ale ţii, au devenit şi a rămas în domiciliul conjugal şi ca­ neori şi din concepţia greşită a unuia cotitură în întărirea familiei, perioadă
re în multe acţiuni de divorţ învino­ dintre soţi despre ceea ce trebuie să în care se încrucişează formele de fa­
învătămîntului de partid, finind se menţin mereu fruntaşi. văţeşte pe cel care a plecat. Oe men­ îie o căsătorie. Unii soţi, cu toate că milii născute pe diferite baze mate­
ţionat însă, că nu trebuie să se con in viaţa socială au o atitudine apa­ riale, familii care au adus cu ele o-
seama de pregătirea şi de libe­ Dar nu numai în acest cerc funde părăsirea domiciliului conjugal rent justă, în viaţa lor de familie mai biceiuri şi concepţii vechi, cu familii
cu despărţirea soţilor, în fapt, pe un păstrează vechile obiceiuri, mai cu sear noi, create pe baze socialiste.
rul consimlămînt al fiecărui se desfăşoară o activitate bună. timp îndelungat. Această din urmă si­ mă bărbatul continuă să aibă faţă de
tuaţie justifică uneori desfacereea căsă­ soţia lui vechea poziţie de stăpîn, o- Desigur că statul socialist intervine
cursant. S-au recrutat propa­ Situaţia se prezintă la fel şi in toriei. bligînd-o să îndeplinească singură toa­ în viaţa de familie, nu Ia divorţ, cl
te treburile casnice, deşi şi ea mun­ cu mult înainte. Partidul ducînd o in­
gandişti din rindul celor mai cercul de economie concretă con­ Un alt grup de motive de divorţ ceşte în fabrică, birou sau laborator. tensă muncă în vederea însuşirii ’mo­
ralei socialiste de către tnasefe largi
pregătiţi muncitori, ingineri, teh­ dus de tov. Visarion Jinga, pre­ îl formează neînţelegerile, certurile. Această atitudine pe de o parte îm­ ale oamenilor muncii, ajută prin a-
piedică femeia să se ocupe în egală ceasta pe cei ce se Căsătoresc să va­
nicieni, şi funcţionari, s-au cum şi în cercul de studiere a măsură cu bărbatul de ridicarea ni­ dă din timp în căsătoria lor un- act
asigurat săli de curs etc. statutului P.M.R. care cuprinde serios, care trebuie bine chibzuit şi

Organizaţia de bază a con­ peste 20 candidaţi de partid,
trolat îndeaproape felul cum fruntaşi în producţie, ca : loan
se desfăşoară învăţămîntul de Turdăşan, Constantin Mirică,
partid . şi a intervenit cu a-
Qheorghe Matei şi alţii.
jutor ori de cîte ori a fost ne­
Rezultatele ce s-au obţinut pe
voie.
Toate acestea au făcut ca cer­ linia invăţămintului de partid

curile şi cursurile de învăţămlnt se datoresc în cea mai mare

care au fost deschise în cadrul parte grijii pe care a manifes­ Tovarăşa Eiisabela Szakdcs, este bobinatoare la Filatura Lupani. In fie­
depoului, să desfăşoare o activi­ ta t« organizaţia de bază de care lună, ea işi depăşeşte planul. Numai în luna mai, a dat peste pian cu
tate rodnică. In majoritatea a- aici fată de buna desfăşurare a 8,75 la sută, mai multe fire bobinate.
cestora lecţiile se predau la un mvăţămintului de partid, pre­
nivel satisfăcător, pe înţelesul IN CLIŞEU : Eiisabela Szakacs lu crind la maşina de bobinat.

tuturor cursanţilor, iar frecven­ cum şi comuniştilor care au în­

ta la cursuri este în medie, pe ţeles că ridicarea nivelului lor

depou, de aproximativ 90 la su­ politic şi ideologic este o sar­ şl faptului că vilele au ieşit puternice velului ei ideologic, profesional şi po­ care duce astfel fa întemeierea unor
tă. O activitate mai organizată cină statutară şi că deci^sînt o- din iarnă, fund bine întreţinute. litic, iar pe de altă parte, trezeşte în familii trainice. Aceste concepţii sînt
şi cu rezultate dintre cele mai ea revolta împotriva poziţiei nejuste înrădăcinate tinerilor prin întreaga e-
bune se desfăşoară în cadrul bligaţi să o respecte. Pină acum a fost insămînţaiă în­ a bărbatului. De aici se nasc o serie ducaţie ce o primesc în cadrul orga­
treaga suprafaţă a comunei, s-au cu­ de certuri care formează în mod a- nizaţiilor de tineret şi în şcoală.
MARIN VELEA

Zile de examene — 1 Din activitatea Valea Jiului, spectacolele cu piesele răţit islazurile, s-au aranjat Livezile parent temeiul acţiunii de divorţ, dar Statul democrat popular,, pe de altă
de pruni şi au fost sădite imporionic a căror cauză adîncă rezidă în deo­ parte, face operă de întărirea familiei
suprafeţe de legume şi zarzavaturi. sebirea de concepţii despre care am prin măsuri legislative, în principal,
vorbit. şl prin judecarea divorţurilor, în se­
Hărnicia muncii prestate se des­

zile de sărbătoare... Comitetului de femei „Talie, lanlie şi Cadir" de V. I. Popa prinde nu numai din cantitatea lucră­ Lin alt grup îl formează lovirile cundar. Societatea fiind interesată în

Comitetul de femei din G.A.C. şi „Moralitatea Doamnei Diilska" de rilor efectuate, ci şi din fapiul că \ ca motive de divorţ. Maî slabă fizi­ trăinicia familiei, temeinicia cauzelor
Spini, raionul Orăştie, a depus o sus­
ţinută muncă pentru mobilizarea fe­ Gabriela Zapoiska au fost prezntate recoltele se arată a fi rodnice. Mulţi ceşte, decît bărbatul, de multe ori fe­ de despărţenie nu poate fi lăsată la
meilor colectiviste la executarea
La Institutul 'de mine din Petroşani ' xcunene In institutele de învăţămint muncilor agricole prevăzute în perioa­ în ceiiirele muncitoreşti ale regiunii. ţărani şi-au prăşit porumbul deoda­ meia îşi manifestă nemulţumirea în aprecierea soţilor.
da lunii mai. Cu ajutorul femeilor,
cursurile au luat sfîrşit. Pină la 25 superior, amil şcolar se încheie în gospodăria a reuşit să execute¦ la Hunedoara, Câlan şi Cugir. In loca­ tă. Fruntaşi între ţăranii acestei co­ căsnicie din cauza vechiului nărav al Chemată să contribuie în mod activ
timp însămînţările culturilor de. pri­ lităţile în care au fost prezentate mune sînt mulţi şi pildă de hărnicie bărbatului predominat încă de concep­ la întărirea familiei, justiţia populară,
iunie se desfăşoară sesiunea de e- urma sesiunii din septembrie. Aceas- măvară şi au început lucrările de în­ spectacolele, specialorii au primii cu sint Petru Bunea — Brădet, loan ţia de stăpîn, care vrea să-şi impună respingînd cererile de divorţ neînte­
treţinere a lor. multă simpatie şi căldură formaţia Trif —¦ Almaş, loan Ţăndăti — Nă- voinţa prin lovire. Beţia este de ase­ meiate, judecind cauzele de divorţ cu
xamene şi colocvii. Este perioada cind ta înseamnă că studenţii pot să-şi a- ieairaiă care s-a bucurat de un deo­ menea de multe ori invocată drept toată atenţia cuvenită unei probleme
In ziua de 1 iunie comisia de fe­ cauză de divorţ, alături de alte motive. deosebit de importantă pentru socie­
studenţii îşi vor arăta — în cadru mine unele examene pentru sesiunea mei din Spini a organizat o frumoa­ De cele mai multe ori, lovirea, inju­ tatea noastră, pentru educarea Oame­
să sărbătoare pentru cei mici, distri­ riile, neînţelegerile grave dintre soţi. nilor muncii întrro morală sănătoasă
Sărbătoresc — cunoştinţele acumulate din toamnă, buind totodată daruri copiilor. sebii succes. dăştie, Pustiu Medrea — Glod, Petru îşi au originea tocmai în stările .le şi pentru creşterea viitoarelor gene­
beţie. raţii, depune toate eforturile pentru
la orele cu cursuri, seminarii şi lu- In urna sondajului făcut, s-a con- ROMULUS VLAICU D. C. • Bujag---- Cib-Chei, Aron David şi consolidarea familiei în ţara noaslră.
. corespondent Nu numai femeile se plî'ng că soţii
crări practice. siatal că marea majoritate a studen-
rurneul teatrului de stat
Conducerea institutului şi caărele (iilor se vor prezenta la toate exame- Ţărani harnici Nicoiae Rof — Cib-Sat etc.
Pină acum, in cadrul, turneelor în V. P. OLEA
didactice au luat măsuri pentru ca nete din această sesiune. Este ştiut că curs, întreprinse de Teatrul de stal
sesiunea de examene din acest an în urma sesiunii de examene din ia­ Deşi timpul ploios din primăvara corespondent
nuarie a.c., Institutul de mine s-a si­
să se desfăşoare în cele mai bune tuat printre institutele fruntaşe în aceasta a împiedicat foarte mult e-
condiţiuni, pentru ca rezultatele pe
fectuarea la timp a muncilor agricole, « ¦988-
ţăranii din satele comunei Almaş, fo- X
care le vor obţine studenţii să fie ceea ce priveşte rezultatele obţinute
dintre cele mai frumoase. Consiliul de studenţi. Jelui nostru comun este losind fiecare oră prielnică de muncă 2 Ghid apicol pe luna iuniC
Asociaţiei Studenţilor din instilut, îm­ ca această sesiune să aducă pentru
studenţi şi pentru institutul nostru au terminai lucrările agricole. Munca ¦ Luna iunie este pentru apicultor Pentru satisfacerea instinctului na­ ior, deoarece sînt familii care dau uri
preună cu comitetul U.T.M., au luat rezultate şi mai frumoase.
măsuri organizatorice pentru ca toţi s-a desfăşurat susţinut, datorită afuto- ®
O măsură eficace pe care a luat-o *
studenţii să se prezinte la examene. Consiliului Asociaţiei Studenţilor pen­
In ciieva rînduri vreau să mă o- tru pregătirea sesiunii de examene, ruliu reciproc ce şi l-au dat ţăranii ¦

cup de ţelul cum s-a pregătit a- luna în care îşi vede rezultatul mun­ tural la albinele tinere, de a produce randament scăzut de miere. Familiile

ceastă sesiune de examene. încă din este realizarea periodică a unor e- C 1asa a i en tu 1 ea mp io n a tu !ni re g io n a l cii de un an.concretizat în miere, ceară cît mai multă ceară, vom folosi rame care fără motiv, nu au produs decît
luna aprilie, prin decanate s-au fi­ misiuni studenţeşti, cu ajutorul mag­ şi roi. Munca ce trebuie desfăşurată în cu faguri artificiali şi rame clăditoare, cantităţi mici de miere sînt desfiinţate,
xat examenele: dala şi sala în care netofonului, realizate de către un co­ de fotbal du p ă ei a rm 23-a această lună se referă la recoltarea dîndu-se astfel posibilitatea de a pri­ iar în locul lor se formează roiuri ar­
se vor ţine. Orariut definitiv şi com­ lectiv sub îndrumarea iov. ing. Pro- <, mierii, mărirea productivităţii de cea­ meni fagurii vechi şi eventual difor­ tificiale din cele mai productive fami­
plect al desfăşurării examenelor se fir Degeratul. Aceste emisiuni im­ 1. C.F.R. Simeria 23 15 2 6 69: 30 32 ră, menţinerea familiilor într-o stare maţi. Pentru a ’ajunge la rezultate op­ lii.
află de mult afişat. 13 5 5 45: 23 31 permanentă de activitate, roirea arti­ time în ceea ce priveşte productivita­
primate pe bandă cuprind mai nmlie ( 2. Şurianul Sebeş 23 13 3 7 53 : 28 29 ficială, clasarea familiilor din punct tea în miere şi ceară, trebuie să ţi­ Apicultorii începători vor folosi la
Profesorii şi asistenţii şi-au afi­ rubrici ca de exemplu: „Cu micro- \ 12 4 7 ¦71 : 38 28 de vedere al măririi cantităţii de mie­ nem familiile într-o permanentă stare înmulţirea numărului de familii, roirea
şat orariul consultaţiilor clnd stu­ fonul prin institut" (rubrică ce cu­ . 3. Minerul Aninoasa 23 12 1 10 46:49 25 re — marfă şi primenirea cuibului. de aclivitatei Principalul mijloc de a ie artificială; din două familii puternice
menţine în această stare constă în va scoate un roi.
4. Parîngul Lonea 23 11 3 9 32:35 25 După terminarea culesului, se trece a ridica din cuibul familiilor puternice,
la recoltarea mierii. Mai întîi din a- la 5-6 zile, cîte 1-3 faguri cu puiet şi Pentru bunul mers al stupăriei, api­
5. Aurul Zlatna 23 11 2 .10 41 : .41 24 cfcastă miere se asigură cantitatea ne­ cultorul trebuie să-şi însemneze ce lu­
9 4 10 38: 43 22 cesară iernării fam iliei; 2-3 rame pen­ albine, evitînd astfel roitul natural şi crări a făcut,, în ce timp şi la ce fa­
denţii pot să-şi clarifice unele pro­ prinde veşti din institut, unele mă­ fi. Unirea Alba Iulia . 23 6 9 8 4.4 : 45 21 tru fondul de rezervă, iar ceea ce ră- milii. Toi în acest caiet va nota şi ce
bleme pe care nu le înţeleg. Labo­ suri organizatorice interne ele.), in­ mîne se pune la extractor. AAierea ex­ împuternicind cu aceşti faguri familiile lucrări urmează să mai facă, pentru că
ratoarele şi-au a/umţat un program terviuri ( rubrică în care profesorii 7. Corvinul Deva 23 10 1 12 34:45 21 trasă se lasă 10 zile pentru limpezire numai pe baza unei evidenţe stricte
'cind pot să se refacă lucrări prac­ răspund întrebărilor privind desfăşu­ apoi se depozitează în vase emailate, mai puţin populate. După terminarea se poate cunoaşte în permanenţă situa­
tice. Pentru predarea proiectelor de rarea sesiunii), rubrica „spori" şi ne­ 8. Victoria Călan 23 7 5 11 27: 39 19 ermetic închise. ţia fiecărei familii în parte.
an s-a fixat o dată, astfel ca în tim­ lipsita rubrică „muzică pe placul tu­ 7 4 ' 12 29: 48 18 culesului de salcîm, se face şi o cla­
pul ¦examenelor studenţii să nu mai turor". Aceste emisiuni se ţin perio­ 9. Minerul Vulcan 23 5 4 14 33: 66 14 BRINDZA IOAN
fie ocupaţi c u . ele. dic la staţiile de amplificare ale că­ 5 3 15 23:55 13 sare a familiilor după productivitatea
minului, în timpul cind studenţii sint 10. Constructorul Hunedoara. 23
Pentru ca studenţii să poată stu­ liberi.
dia cit mai bine, decanatele au fixat 11. Dinamo Orăştie 23

12. Metalul Cugir 23

.13. C.F.R. Teiuş- 23

14.. Minerul Ghelar 23

O O O--GO -O- -OXt>

pentru fiecare an de studii cîte o sală Sini numeroşi studenţi care privesc

de curs unde se poate studia — pe sesiunea de examene ca o perioadă dureri de cap persistente fiind la un ge) durerile de cap sînt difuze in

lingă sălile de bibliotecă al căror pro­ de sărbătoare. Sint foarte mulţi stu­ Despre durenle de cap moment dat singurele manifestări aie cască şi cu senzaţie penibilă de „cap
bolilor amintite. In general apariţia u- plin“ sau „cap greu“.
gram a fost prelungii. denţi care in timpul anului şcolar au nei cefaiei cu localizare frontală, im­
Sint bine cunoscute durerile de cap
Sălile de examene şi coridoarele au învăţat zi de zi. Exemple din aces-

fost pavoazate cu lozinci mobilizatoa­ tea vom cita cu ocazia trecerii în re­ Cefalea sau durerea de cap, face par­ dintre problemele cele mai importante mai ales la copil ţipetele encefallce. in pune cercetarea sinusurilor şi a nasu­ de tip migrenos, care însoţea diferitele
re, astfel incit pesle iot se întilneşle vistă a rezultatelor primelor exa­ te din cortegiul simptomfe al nenu­ din patologia medicală. abcesul cerebral (pungă de puroi în lui, iar în cazul cînd această dure­ turburări endocrine c a : diferite tur­
acelaşi cadru sărbătoresc. măratelor boli, cu neputinţă de a le în­ creer) ) durerea de cap poate fi deo­ re frontală apare cu orar precis, poate burări ovariene, tiroidiene (Basedov),
mene. şira pe toate, apărînd fie ca un simp­ , Există două categorii de dureri de sebit de intensă, caracteristic fiind prin­ fi datorită fenomenului de blocaj al diabet zaharat etc.
In lumina noilor holăriri ale Mi­ MARINEL MICLEA tom unic la un moment dat, fie ca un cap: 1 .'dureri de cap fără ,cauZe evi­ derea cu mîiniie a regiunii capului co­
nisterului invăţămintului şi culluru semn dominant al unei boli. Aceasta dente şi II, dureri de cap cu cauze respunzătoare abcesului cerebral. De a- sinusului. Bolile infecţioâse se însoţesc în ge­
membru în Consiliul Asociaţiei Stu­ face ca durerea de cap să fie una evidente, care însoţesc boli bine cu­ Durerile de cap, apar de asemenea neral de dureri de cap.'In gripă, văr­
privind desfăşurarea sesiunilor de e- denţilor I. M. Petroşani. noscute. Sfatul sat (rugeolă), febră tifoidă, tifos exân-
şi în diferite afecţiuni ale rinichiului ca tematic durerea de cap poale să fie pri­
1 I. Durerile de cap fără cauze eviden­ M !E ID> II C IU IL IU SI nefrite acute şi cronice (aprinderi de mul semn de boală, uneori de inten­
te, amintim migrena, care apare cu rinichi), în uremie etc. In nefrita cro­ sitate mare, putînd fi în special în
Grădiştea de Munte — leagăn al dacilor semenea, durerea de cap este perma­ nică, ceL'ea poate fi multă vreme simp­ gripă deosebit de puternică, avtnd lo­
predominenţă ia femei şi se caracteri­ nentă în cancereie creerului. tomul unic, care să determine cercetări calizare frontală cu dureri de ochi la
(Urmare din j»ag. l-a) tatea a fost incendiată şi distru­ cice : Costeşti, Blidaru, Piatra zează prin apariţia unei dureri locali­ de laborator şi descoperirea bolii. Ea apăsare şi la privirea lor sus. In sifi­
să sistematic. Acest fapt dove­ Roşie — Luncanî, Pustiosul şi zate la o jumătate de cap, tefatee (du­ Durerile de cap care însoţesc tur­ este însoţită ulterior de paloare, obo­ lis durerea este vie şi în special apare
, Nu mai puţin importantă este deşte că aşezarea de la Grădiş­ altele. Toate acestea dovedesc reri de cap) ce apare periodic, prece­ burările de vedere, de acomodare şi seală la eforturi mici, anemie etc. noaptea. Durerea de cap ocupă un loc
ceramica dacică. Au tost găsite tea de Munte, era centrul politic, că aici, în acest complex, trebuie dată, de greţuri, vărsături, turburări de viciile de refracţie, sînt difuze, surde, de frunte în cadrul intoxicaţiilor cu
vase mari pentru păstrarea ce­ căutat leagănul şi centrul sta­ vedere. durabile, fiind caracteristic faptul că a- Diferitele afecţiuni ale ficatului şl diferite substanţe c a : intoxicaţia cu
realelor apoi ceramică pictată. militar şi religios al populaţiei tului sclavagist începător al da­ par seara sau după muncă cu încor­
Dar de un interes ştiinţific de­ dacice în timpul celor două se­ cilor. Tot în această categorie intră şi darea ochilor. Spre deosebire de a- tubului digestiv sînt însoţite de dureri oxid de carbon, cu mercur, cu plumb.
osebit este un vas de cult ce cole de dinaintea cuceririi ro­ ceasta, cefalea din hipertensiunea ar­ de cap. Astfel, dureri de cap din ato- Este frecvent întîlnită în cursul etitio-
poartă pe el inscripţia DECE- mane. Cu toate acestea, vechea civi­ cefalea din nevroza astenică, în oare terială şi sinuzite apare dimineaţa, iar niile veziculei fierei, sînt frecvent în-
BALVS PER SCORIEO, care se lizaţie a dacilor nu este cunos­ durerea de cap este diferită şi ilustra­ cefalea psihică (durerile de cap oare tîinite şi adesea ca o manifestare do­ nului cronic şi în intoxicaţia cu ni­
tălmăceşte: „Decebal, fiul lui Civilizaţia dacică din acel cută în întregime. Mai zac încă, tă foarte bogat ca arsuri, înţepături, însoţesc diferite boli psihice) şi cele minantă. Cefalea îmbracă aspectul mi- cotină, însoţită de ameţeli, tremurăluri,
Scorilo". timp se alia pe o treaptă supe­ învăluite în umbra celor două senzaţii de amorţeală, descărcări elec­ din spondilariroză cervioală, apar grenos în achilia gastrică (lipsa de turburări de vedere, turburări gastro-
rioară, „într-un stadiu înaintat milenii multe din urmele mate­ trice, hipersensibilitatea pielii capului noaptea trezind bolnavul din somn. acid în stomac). Durerea de cap poate intestinale, astenie nervoasă .'
Dintre toate aceste măreţe al acestei societăţi, ieşită de riale ale străbunilor. Dar, prin fi persistentă şi în acelaşi timp un
construcţii, cele mai vechi sini mult din cadrul comunei primi­ şi a părului, ca un cui băiut în cap, In cele mai diferite boli O.R.L. ca simptom revelator. In vermicoze (viermi După cum vedem, durerile de cap
eîteva aşezări civile şi sanctuare­ tive” şi avînd o organizaţie de avîntul pe care l-au luat cerce­ etc. etc. Aceste cefaiei (dureri de cap) otită medie supurată acută, polipi na­ au cauze deosebit de variate, în con­
le in forma lor primitivă. Sub Bu- stat sclavagist, primitiv, cu cla­ tările în ultimii ani, acest com­ sînt legate de o tensiune nervoasă, de zali, vegetaţii aderoide la copii, amig­ intestinali), probabil din cauza resorb­ secinţă în cazul cind cineva suferă de
rebista şi Decebal acestea devin se antagoniste, tarabostes (no­ frică, surmenaj intelectual, emoţii etc... dalite cronice (după scoaterea amig- ţiei toxinelor. In constipaţie cronică, o ceîalee persistentă, frebti'e să se pre­
centrul religios al întregului bilii) şi comaţi — masa de plex este declarat ca rezervaţie daleior cedează durerea de cap), infec­ cefalea este des întîlnită, produsă de zinte la un medic, singurul care este
popor. In primul secol al erei sclavi şi ţărani dependenţi, care arheologică. Aceasta este expre­ II. Durerile de cap cu cauze eviden­ ţii dentare şi faringiene, pot apărea autointoxicaţie. competent în precizarea cauzei sal" si
noastre a fost construită şi ce­ munceau pe proprietăţile celor sia grijii guvernului pentru pu­ te sînt acelea care însoţesc cele mai aplicarea unui tratament în consecinfă.
tatea în scop de fortăreaţă de dinţii. nerea în valoare a vestigiilor tre­ variate boli. Astfel, în diferite afec­ in anemii, durerea de cap este un
refugiu, in cele două războaie cutului şi a înaltei preţuiri ce ţiuni ale capului ca meningita tuber­ semn de însoţire alături de oboseală, In generai odată cu înlăturarea cau­
purtate de romani în Dacia, ce­ In muriţii Orăştiei sînt gru­ se acordă studiului trecutului culoasă, durerea de cap este simptomul ameţeli, palpitaţii, vîjîituri în urechi,
patriei noastre. cel mai important al bolii, fiind con­ somnolenţă. In sindromul poliglobulic zei, dispare şi cefalea.
pata o serie de alte aşezări da­ tinuă şi permanentă, iar în faza avan­ (supraîncărcarea organismului cu s!n- Dr. BERIAN NICOLAE
sată a bolii este atroce, determinînd