Page 11 - 1958-06

DRUMUL.. SÔClAU§MÜLÜt

ILOR

D e cese p reîn că lzeşte ţg m â W t î M m

m&m a e r u l la f u r n a l e ? • In conformitate cu preve­
derile planului pe 1958 se vor

produce în U.R.S.S. ^ ,6 mi­

Pentru obţinerea fontei in fur- care nu arde şi nu întreţine ar- încălzirea aerului insuflat in lioane tone de oţel şi 41,7 mi­
lioane tone de laminate ?
nal din tninereiifile de fier, esté etérea), süfllkd aer in furnal vom furnale ?

nevoie pe deoparte de căldură introduce in el pe lingă oxigen In mod practic, la o creştere • Pentru cOilStfliireă funda­
a temperaturii aerului de la 500 ţiilor noii stelarii de la Hune­
şi pe de altă parte de un agen* . şi cantităţi mari de azot, care la 800 grade, pentru fiecare 100 doara s-au excavat 115.000 me­
de grade temperatură, consumul tri cubi de parnînt* s-âU turnat
reducător, care să reducă oxizii pentru a. ajunge la temperaturile

de fier din minereuri. mari existente in interiorul ţur-

Agentul combustibil şi reducă- naiului, vor consunta o parte din de cocs va scădea cu 50 kg. pen­ 02.000 metri cubi betoil şl S-au
tor totodată, care face aceste cantitatea de căldură dezvoltată tru 1 tonă fontă.
folosit 7.400 tone fier beton ?

două operaţiuni in furnal, este de combustibil —- deci vor deter- Dacă intr-o uzină unde se • Pe baza Cercetărilor înde­

cocsul, iar in unele cazuri, man- mina o creştere a consumului produce anual 500.000 ione fon­ lungate făcute în scopul de a se
galul sau antracitul. Combusti- de cocs. tă se ridică temperatura aeru­ îmbunătăţi calitatea oţelului de
bitul in furnal consumă energia Pentru a economisi parţial lui cu 100 grade, se obfine o e-
lui calorică pentru ridicarea cocsul, care este. un combustibil conomie de 25.000 tone cocs cu convertizor, s-a ajuns la apli­

temperaturii încărcăturii pînă la deficitar, s-a pus problema de care se pot produce in plus, pes­ carea pe scară industrială, in
'M- valorile necesare producerii re- a preîncălzi in afara furnalului te 20,000 tone fontă, făcîndu-se mai multe ţări, a procedeelor
acţiilor de reducere, iar pe de al­ aerul insuflat, economisind par- in acelaşi timp o economie de noi, care constau în suflarea pe

tă parte, este reducătorul prin­ «;iji.ii o».*¦•o. .4. M#. •« 7.000.000 lei. ia fundul cdttvertizorulul Tho-

cipal, fie direct prin carbon, fie Răspundem t Din cele expuse pină aici, se mas, de aer îmbogăţit CU Oxi­
indirect prin gazele reducăloare cititorilor poate trage concluzia că tempe­ gen, sau de oxigen cu Vapori
r ratura aerului trebuie menţinu­ de apă. Calitatea oţelurilor ela­
produse. tă cit mai ridicată posibil, in borate prin aceste procedee este
t care scop sint necesare; echivalentă cu a oţelurilor Mar­
Pentru arderea combustibilu­ i tin obişnuite?
i — menţinerea furnalelor pli­
lui este nevoie de oxigen, pe »« ne, • Problema utilizării com­
care-l luăm în mod obişnuit din bustibilului provenit din cărbuni
aer. Dar din cauză că conţinu­ fial, in acest fel, căldura care — evacuarea după grafic, fosili a fost soluţionată de Der-
ar fi consumat-o in furnal. — cocs de calitate bună, by, care a reuşit în 1795 să pro­
tul de oxigen in amestecul ga- — minereuri şi calcar de ca­
In curmă şuvoiul de fontă, va tua drumul oalelor de turnare. Pină atunci insă, pre- ^ zos ce-l cunoaştem sub numele Această preilicălzire se face litate bună (fără mărunt şi fără
cu ajutorul combustibilului infe­ bulgări mari).
gătirile elaborării şarjei trebuie făcute cu multă grijă. , de aer, este de numai 21 la $u- rior, cum este gazul de furnal
^ tă, restul fiind azot, (gaz inert recuperat in aparate speciale

Utilizarea gazului de cocs la fabrica Deschiderea cu explozivi numite caupere. Este o sarcină de cinste pen­ ducă fontă cu ajutorul cocsu­
de aglomerare a minereurilor a orificiului de descărcare La început, preîncălzirea s-a tru furnaliştii hunedoreni, să lui ?
asigure condiţiile de funcţionare
Iii vederea aglomerării mine- La sfârşitul trimestrului I a cuptorului Martin limitat la 200 grade — 300 gra­ in plin şi de evacuare ritmică • Principiul recuperării căl­
reurilor prăfoase se utilizează un 1958, s-a luat hotârirea de a se de. Limita de preincălzire in de­ a furnalelor; pentru cocsuri, durii, descoperit de F. Siemens
combustibil de aglomerare — înlocui gazul de turnai utilizat Varianta obişnuită a dispoziti- Un procedeu mai puţin, răs- cursul timpului a' crescut in în 1856, a fost aplicat la înce­
prâf de cocs şi uneori praf de la fabrica de aglomerare a mi- vului de descărcare prin explo- mod simţitor. Astăzi, în mod o- producerea unui cocs cu rezis­ put la cuptoarele pentru fabri­
cărbune — şi un combustibil nereurifor, cu gaz de cocs, fă- zivi şi anume cartuşul exploziv, pîndit este folosirea lancei ex- bişnuit, aerul se preîncălzeşte la tentă mecanică ridicată şi cit carea sticlei. In 1865, Martin a
gazos pentru aprinderea Com­ cindu-se imediat modificările ne­ se compune dintr-un cap de ip- plozive prevăzute la vid cu un temperaturi cuprinse intre 600- folosit cu succes acest princi­
bustibilului de aglomerare. cesare. sos gol in inierior, şi o coadă cartuş exploziv. Cu ajutorul a- 900 grade, ajnngînd chiar la mai constantă; iar pentru fur­ piu pentru producerea oţelului
alcătuită dintr-un tub de car- cestui dispozitiv, durata desclii- peste 1.000 grade. nizorii de minereuri şi fondanţi., pe vatra cuptorului Siemens,
Pină de curind, la Combina­ In urma trecerii ,pe noul com­ ton, care serveşte la aşezarea in- derii orificiului de descărcare se respectarea calităţii prevăzută in creînd astfel procedeul cunoscut
tul siderurgic din Hunedoara s-a bustibil, productivitatea maşini­ cărcăturii în poziţie potrivită, reduce, de la 5-6 min. (la deschi- Totuşi temperatura aerului pre- ST AS-uri şl în special a granu­ în siderurgie sub numele de
utilizat drept combustibil de a- lor de aglomerare a crescut cu Capul din ipsos conţine în interior dorea cu mina) pină la 4-5 min. incălzit este limitată de mai procedeul Siemens-Martin de
grindere gazul de furnal. A- peste 20 la sută, atîngîndu-se explozivu.l astfel dispus, incite- mulţi factori cum dr f i : laiiei. fabricare a oţelului ?
C 'sta'insă, avind o putere calo­ indici comparabili cu indicii re­ fectul exploziei să se îndrepte in- Deschiderea cu explozivi pre- In felul acesta, mii. de tone de
rică mică, nu permitea mărirea alizaţi în acest domeniu, în cele tr-o anumită direcţie, respectiv zintă următoarele avantaje : este — calitatea combustibilului
vitezei de rulare a benzii de a- mai înaintate ţări industriale înainte. Mantaua din ipsos ser- economică, reduce durata opera- (cocs) cocs procurate din import vor
(fără să se fi atins însă limita veste la evitarea încălzirii, ex- ţiei de deschidere a orificiului de putea fi înlocuite cu cocs indi­
gîomerare peste anumite limite, superioară posibilă). De aserne: ploz-ivului, de la , aşezare, pină descărcare, uşurează munca şi o — calitatea minereului (gra- gen.
obţinindu-se din această cauză o- nea, calitatea aglomerattilui s-a în momentul exploziei. Prin face mai puţin periculoasă, iar nulaţie, reductibilitate)
productivitate scăzută. îmbunătăţit simţitor, cantitatea coada de carton, pătrund con- descărcarea oţelului lichid se Cuptoare S. M. complect
de aglomerat declasat in luna duetele care leagă detonatorul face mai bine, deoarece canalul — mersul furnalului (regu­
In foiţi aprilie 1958 fiind cu peste 25 la de scurgere are exact direcţia bazice
cartuşului exploziv cu sursa dorită. Pină in prezent, nu se lat sau deranjat)
sută mai mică decît media a cunosc cazuri de deteriorare a calitatea aparatelor (caupere) Prin cuptoare complect bazice derea să fie rapidă, iar flacăra
curent. cuptorului din această cauză. se înţeleg cuptoarele folosite la să aibă o temperatură ridicată,
lui 1 etc. elaborarea oţelului şi caracteri­ controlul arderii, utilizarea oxi­
zate prin faptul că au bolta, pe­ genului pentru ardere, mărirea
Gu cit calitatea cocsului şi reţii laterali, precum şi toate ce­ temperaturii aerului preîncălzit,
minereului este mai bună,- cu lelalte părţi, căptuşite cu cără­ mărirea suprafeţei vetrei cup­
midă bazică. Ca materiale re­ torului, mărirea cantităţii de oxi­
atit se va putea ridica tempera­ fractare pentru căptuşirea aces­ gen utilizat pentru dezoxidarfe
tor cuptoare, se utilizează cără­ etc.
tura aerului înshfiat în furnal. mizi oromo-magnezitice arse.
Se pune întrebareal cu cit Cuptoarele complect bazice pot
In timpul funcţionării cup­ produce cu 10-25 la sută mai
scade consumul de cocs la pre­ toarelor, oxidul de fier este ab­ mult oţel, economisindu-se con­
sorbit la suprafaţa căptuşelii re­ comitent pină la 10 la sută com­
U. R. S.S. Funcţionarea furnalelor înalte fractare, unde reacţionează cu 0- bustibil. Ca urmare, costul pe
xidul de magneziu conţinut in tona de lingou de oţel elaborat
Producţia siderurgică cu p re siu n i r i d i c a t e la g it de accident, adică atunci cînd cărămida căptuşelii, formind o la cuptoarele S. M. bazice este
se întîmplă ceva deranjamente crustă de magneziu-ferită, foar­ mult mai redus.-
Creşterea anuală a producţiei Una din sarcinile importante cafe a gazelor la gîtul furna- interior, dar cu multe fire de şi se lucrează cu presiune nor­ te refractară. In decursul oxidă-
de fontă în Uniunea Sovietică puse in faţa industriei noastre mală. Gînd furnalele lucrează rii căptuşelii, nu se produce nici Pagină trimisă de colabo­
reprezintă aproximativ 3.000.000 socialiste este mărirea capacită­ lului. Prin menţinerea presiunilor bumbac, cu presiune ridicată la gît, ga- o variaţie a volumului cărămizi­ ratorii noştri:
tone, iar a producţiei de oţel ţii de producţie a unităţilor pro­ înalte la gîtul furnalului, se In cazul efanşării cu azbest lor, fapt deosebit de important chim. NICOLAE GHINDLER
peste 3,5 milioane tone. In ulti­ ductive instalate, prin introduce­ micşorează viteza de trecere a grafitait, în spaţiul liber sint f pentru durabilitatea cuptorului. şi ing. SF.PTIMIU POPA
mii ani, creşterea producţiei de rea tehnicii noi. gazelor prin furnal, obtinîndu- introduse patru şnururi de az- de la Combinatul siderurgic
fontă şi oţel din Uniunea Sovie­ se totodată o repartizare'unifor- best grafitat cu ajutorul unor R no c a’ —U - • Ca mijloace pentru mărirea din Hunedoara.
tică a fost mult mai mare decît In domeniul furnalelor, rezul­ productivităţii acestor cuptoare
în Statele Unite aie Americii, tate deosebit de valoroase s-au mă a gazelor în coloana de ma- segmenţi special construiţi. Cele P s L,^e norma a’ 1?1 cof*inua se menţionează printre altele:
precum şi de cit în Anglia, obţinut prin modificarea con­ teriale. In acest....f..e.l....e..s..t.e.....u..t.i.l.i­ patru şnururi de azbest sint alegerea judicioasă a formei ca­
Germania occidentală şi Franţa, structivă a furnalelor existente, zata mai bine capacitatea de re- presate de segmenţii care la ?u rn u i ,Pr!n conductele ttaeise- merei cuptorului, astfel incit, ar­
luate la un loc. pentru a face posibilă funcţio­ ducere a ga_z_e_l_or _d_e f_u_rnal — r_în_d_u__l lor s_în__t e_t_an_şa_ţi_ din nou
narea lîor cu presiune îmnalntaă lia economisindu-se în acelăşi timp de alte două şnururi cu un dia- „ or’ acol°. maj departe^
In ceea ce priveşte indicii gît Fără a necesita investiţii ou cantitate de carbon, ~c—are .l.a.......m.. -e-t-r-u- mai mic. Prim;-e-l-e---a7u , d,i7a-
tehnico-economici, industria me­ funcţionare cu presiune, norma- metru de 40 mm, iar celelalte 10 conducta principala de gaz$
talurgică sovietică se află pe importante, prin trecerea la a- curat. ^
unul din primele locuri din lu­ la< ar {os^ utilizat pentru re- au diametrul mai mic. In spa-
me. Furnalele din Uniunea So­ Din cele' arătate mai sus se
vietică produc cu aproximativ
25 Ia sută mai multă fontă de- ve^e că trecerea la fliricţiona-v
mr®-ao+sfumrnal~eîl+or cu •*pres•+iu- ne ¦r<i.-f
ţiul dintre şnururile de 40 mm., uicaia la git, nu necesita modi-
se introduce unsoare sub pre
ficâri mari 'şi deci nici investiţii
siune, cu ajutorul a 8' ţevi de mari.
cît cele cu un volum egal din cest mod de lucru se realizează ducerea directă. umplere, care au rolul de a
S.U.A. Indicii de folosire a ca­ creşteri de producţie de..6—8 Ia Ce modificări trebuie făcute
pacităţii de producţie a cuptoa­
relor Martin din Uniunea So­ TsutiTsî •TconomiîViimoortante ia furnalelor actuale, pentru func-
tionarea cu presiune ridicată la
c o n s u i r * ^ o c s M inereu
mări gradul de etanşare.
vietică, depăşesc de asemenea necesare pentru tona de- fontă, gît i La furnalele cu presiune ri-

pe cei din S.U.A. ! faţă de furnale de capacitate In ceea ce priveşte furnalul dicată la gît, punctul cel mai
similară, funcţionînd cu pre­ propriu zis, ei rămîne „nemodi- sensibil este tocmai această e-
R. P. Bulgaria ficat, atară de etanşarea distri-
siuni normale. tanşare. De modul cum se face
buitorului MAC-KEE care este această etanşare, depinde şi mo-
Noi zăcăminte In planul de introducere trep­ solicitat mai mult, deoarece atit
tată a metodelor tehnice moder­ sub conul mare, cit şi între co- dul de funcţionare a furnalului
de minereuri ne, în Combinatul siderurgic nuri, există o presiune de 0,7— cu presiune ridicată la gît.
Hunedoara, se prevede trecerea 0,8 atmosfere ; deci apa de e-
In urma cercetărilor efectua­ furnalelor mari la funcţionare tanşare este aruncată afară Cum se realizează presiunea
te la Sredna, s-au descoperit di­ cu presiuni înalte la gît, în vii­
ferite varietăţi de minereuri ca­ torul apropiat. .. • Etanşarea acestui distribuitor înaltă la gît ? Gazele sînt eva-
re vor contribui la progresul prezintă singtira parte mai di- cuate din spaţiul de sub clo-
metalurgiei. Astfel, au tost des­ ! După cum se ştie, reducerea ficilă, pentru a cărei "rezolvare pot prin patru conducte care se
coperite noi zăcăminte de mi­ minereului de fier în furnale, s e . s-a încercat'folosirea mai mul- unesc în două şi-şi continuă
mai departe drumul, într-un sao

nereu de mangan, zăcăminte face pe două căi: direct, cu a- tor mijloace: etanşarea cu apă, de praf — ciclon — conducta
bogate de cupru etc. în munca jutorul carbonului >din cocs şi cu merJcur, cu garn.i.tur.i'.de cau- zig-zag şi desprăfuitori, pînă la
lor de cercetători, geologii bul­ indirect, cu ajutorul gazelor re- citic şi apă, cu azbest grafitat scrubere, unde se face epurarea,
gari aplică o nouă metodă de ducătoare, care rezultă prin ar­ şi unsoare. De remarcat faptul că în cazul
prospecţiune a minereul ilor. Cu derea cocsului. . funcţionării furnalelor cu pre-
•La etanşarea t. cu' apă şi

ajutorul hărţii hidrologice a re­ Deoarece reducerea indirectă mercur, s-a renunţat repede din siune înaltă la gît, theisenele nu

giunii, ei analizează apele, şi, este mai avantajoasădin punct cauzg cg etanşarea. cu apă mer- lucrează şi toată epurarea se

după procentul de cupru, ei pre­ de vedere economic,s-a pus ge numai pînă la 0,4 atmosfere, face prin spălare în scrubere.

văd şi studiază terenurile cele problema - influenţării mersului jar cea cu mercur nu rezistă Strangularea gazelor se face

mai bogate în minereuri. furnalului în sensul de a favo în 'exploatare şi este prea scum­ după scrubere cu ajutorul cla­

riza reducerile indirecte şi a pă. ’ • i ’« pelor de diametru normal şi se

micşora reducerea directă. F.tanşareă cu garnitură de reglează cu ajutorul clapelor de

F o n tă spongioasă Pentru creşterea reducerii in- cauciuc şi apă se face în mo- diametru mio
directe, există două posibilităţi:- dul următor r în spaţiul •liber al Reglarea presiunii se face în

în curind se va construi la mărirea cantităţii de gaze redu- ¦distribuitorului,: se introduc trei mod automat fără intervenţia

Iludson (Statul Texas), o uzi­ cătoare ce străbat coloana de garnituri de cauciuc cu profile omului.

nă care va produce fontă spon­ materiale din furnal — ceea ce de oţel între ele, care presează După aceste clape, presiunea

gioasă, prin reducerea directă este limitată de cantitatea de fiecare garnitură, iar în acest gazului este normală, JcHLM umn/ULU/ Ft/J2M?LLO& />LÚT/ZU FUHCr/OMfínL CU PBFSTUNI 8JWCNÍN .
a minereului de fier. Acest pro­ aer insuflat, fie mărirea • dura- spaţiu, se introduce-apă. In acest Bei-passul este o conductă mai a - W m i sn o p s ta n s ; A- Is s n ; ns. n o /iso ; c-vF w m t/x $ s sjrmF/wtF
cedeu a fost experimentat cu a- tei de contact a gazelor redu- sistem de etanşare, sp.folosesG mult de legătură dintre con- af- Co/VJPUCTfí DL G/fJi; Ç- SCS?/BS/?X/Z i>L flOF

jutorui unei instalaţii ofîot. A- cătoare cu minerenrile de .redus, garnituri de- cauciuc pline cu duda de presiune ridicată şi cea L - 6AC/fi/? C?fíflL?04/)L J.fiSfÍA/<9FL;Ç- Coe/ô//rT/9 CO//TX) ;

ceastă uzină va funcţiona cu ceea .ce se poate realiza prin armături d e . sîrmă de cupru de presiune n o rm ală; aceasta 6 - a x v jo c m DS 6/9Z. SSBT/SFí/F n FN/ t J/ m - &06///srSLL M SA9//ZNFS.

gaz metan. menţinerea unei presiuni ridi- sau .tuburi de cauciuc. goale în se foloseşte mai mult în cazul