Page 13 - 1958-06
P. 13
PROLETARI DIN TOATE ŢA RILE UNIŢI-VA!
VEDERE DE PE MURES
Anul X Nr. 1077 Joi 5 iunie 1958 4 pagini 20 bani
LA COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA
O nouă secţie chimică
La uzina cocsochimică a C ombinatului siderurgic din Hu
nedoara Îşi va începe în curînd activitatea o nouă secţie chi
mică, secţia de rectificare a beri zenului brut, construită după
proiecte sovietice. Utilajele de bază ale acestei secţii sînt de
asemenea aduse din U.R.S.S.
Lucrările principale de construcţie şi montaj la instalaţiile Pentru apărarea Mii de ţăndări de oglinzi
secţiei sînt terminate. In prezent se execută finisajele şi probele Joacă-n valuri călătoare.
individuale. Pînă acum s-au început probele de presiune la con AVUTULUI OBŞTESC Poţi tu suflet să !!!!?prinzi i
ducte, precum şi probele şi rod ajele parţiale la coloanele de 1Toată marea lor splendoare ? 1
distilare şi pompele centrifuge. Este de asemenea terminată pen
Foto: 1. Terek !
tru a intra în probe şi instalaţia de rafinare a benzenului brut.
Ştiri culturale
Intrarea în funcţiune a noii secţii de rectificare a benzenu Legalitatea popu C U M A N S U G IU respectarea legali
lui va avea o mare importanţă economică. Din benzenul brut lară, privită ca e- deputat în Sfatul popular regional tăţii populare este v y ¦v v r v y \ ^
produs din gaze de cocs se vor obţine benzen pur, toluen pur, iement de supra o condiţie necesară
sulfură de carbon etc., produse care constituie importante ma Hunedoara — Deva pentru îndeplinirea OIN NOU LA LUCRU .
terii prime pentru industria far maceutică şi industria coloran structură, are un rol
ţilor şi pe care ţara noastră pînă acum le importa. deosebit de impor cu succes, de că- In anii trecuţi la căininul cultural
„Steagul păcii” din Griscior domnea
La executarea acestor lucrări s-au evidenţiat instalatorii tant în acţiunea de —- tre statul demo dezordinea şi inactivitatea.
din echipele conduse de Ioan Cirsteu şi Ileinrich Kloos, mon consolidare a bazei economice şi a crat-popular, a funcţiilor şi sarcinilor Acum, datorită noului colectiv de
conducere al căminului, lucrurile s-au
suprastructurii însăşi, a orânduirii sale principale. schimbat. La cămin s-au efectuat re
paraţii, s-au zugrăvit pereţii, iar să
noastre sociale. Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. lile au fost amenajate în diferite sco
puri. Una din ele a fost aranjată'?*
tării din echipa lui Nicolae Torn a, sudorul în cupru Ioan Voicu, Statul nostru democrat-popular este din 28 iunie — 3 iulie 1957, arată că mobilată cu măsuţe pentru jocuri de
sudorul în plumb Ioan Telea, maistrul Victor Irimaş şi alţii. un stat al oamenilor muncii. Apărînd trebuie luate măsuri pentru îmbunătă club, şah, table, domino etc. Ai«, atît
cuceririle revoluţionare ale poporului ţirea activităţii organelor justiţiei, în- tinerii, cît şi vîrstnicii îşi petrec într-un
A. ZAHAR1E muncitor şi drepturile sale la viaţă şi truoît în multe din aceste organe se mod plăcut timpul lor liber.
libertate, legile statului nostru expri manifestă o inadmisibilă îngăduinţă
0000«“ mă voinţa clasei muncitoare şi a ma faţă de hoţi, delapidatori, speculanţi Zilnic, în celelalte săli ale căminu
lui se fac repetiţii cu diferite colective
selor largi a oamenilor muncii con şi huligani. Oamenii muncii cer din artistice: darţşuri, teatru, cor etc.
duse de ea. Prin respectarea acestor partea organelor de justiţie o atitu Munca neobosită a responsabilei co
lectivului de dansuri, tov. Elena Hă-
legi, oamenii muncii îşi realizează in dine hotărîtă, corespunzătoare cu in râguş, are acum rezultate frumoase.
Echipa de dansuri ă învăţat trei
teresele lor vitale, construind o viaţă teresele poporului, cu interesele socie jocuri noi. Dintre acestea unul bulgă
resc, iar echipa de teatru, încadrată
nouă, luminoasă şi îmbelşugată, — so tăţii socialiste în construcţie. în concursul bienal de teatru -,,T. LV
Garagiale”, pregăteşte două piese.
cialismul. Efectuîndu-se numeroase verificări
L1V1A STRAUŢIU
M u n c ito ri f r u n t a ş i i n © se e & ir& ie Partidul şi guvernul nostru au ma axate pe apărarea avutului obştesc, s-a corespondentă
nifestat o preocupare permanentă pen constatat că la Combinatul carboni
tru întărirea legalităţii populare, pen PRIMELE BUCURII
fer Valea Jiului, Combinatul siderur
Alunca plină de însufleţire, şi 'abne
Dincolo de vechiul laminor, în Combinatul siderurgic Hunedoara, cu Nu de mult comitetul de în cută in munţii Luncanului. Aici tru apărarea avutului obştesc şi în ge gic Gheorghe Gheorghiu-Dej Hunedoa gaţie întotdeauna aduce mulţumiri. Un
cîţiva ani în urmă a început construirea primei baterii de cocs. Azi, pe treprindere al uzinei „Victoria“ excursioniştii au admirat frumu nere, pentru apărarea cuceririlor re ra, Uzina „Victoria"-Gâlan, fabrica astfel de simţămînt au avut attt di
lingă cele două baterii în plină funcţiune, pe lîngă a treia în lucru, ocu- — Călan, împreună cu conduce seţile naturii, au cântat şi au voluţionare ale poporului munciţor. rectoarea de cămin, Eugenia Bunep,
pînd o suprafaţă apreciabilă, se înalţă cîteva construcţii deosebite ca as jucat. Ziua petrecută in mijlo de ciorapi şi tricotaje din Sebeş etc, cit şi iinerii artişti amatori ai cămi
rea administrativă, a organizat cul naturii a fost reconfortantă Importanţa apărării şi întăririi lega există o preocupare pentru apărarea nului cultural din Almaşul Mic de
1 cu un grup de muncitori frun pentru excursionişti şi a lăsat o lităţii populare, reiese cu deosebită tă sectorului socialist. Totuşi, mai avem munte, atunci cind cu ocazia concursu
frumoasă impresie. rie din lucrările celui de-al II-lea Con uneori cazuri izolate cînd elemente în lui bienal de teatru ?7. L. Caragiale"
taşi în producţie şi în munca gres al P.M.R., care au dezbătut pe răite au comis infracţiuni contra avu formaţia . lor teatrală a ocupat locul
culturală, o excursie. Excursio 10S1F CRAŞCA larg şi au aprofundat problemele tului obştesc şi care şi-au primit pe J pe comună.
niştii au petrecut astfel o zi plă deapsa cuvenită. De pildă, in
dosarul penal nr. 2188/1958, al Trl- Bucuria a fost însă şi mai mare a-
pect. Sînt secţiile chimice, construite în scopul folosirii gazului de cocs. fundamentale ale dezvoltării statului bunalului regional Hunedoara — De tunci cînd acest cămin cultural cu ar
va, prin sentinţa penală nr. 424 din tiştii săi — fii de ţăranii muncitori —
Printre acestea, figurează şi instalaţia de rectificare a gazului de cocs, pe I V i t i m aaT C s® v o l u n t a r á nostru pe calea socialismului. Docu 24 martie 1958, tribunalul popular al au obţinut iot locul întîi şi la faza ra
raionului Hunedoara l-a condamnat pe ională a concursului de teatru. Tinerii
care o înfăţişează clişeul nostru. Cu citva timp în urmă, par au fost făcute prin muncă volun mentele istorice elaborate la Congres, inculpatul Revitea Petru pentru delic artişti, Marian Crişan şi Mama Stânca-
cul din spatele gării C.F.R. din tară lucrări de înfrumuseţare. pun într-o lumină puternică faptul că tul de delapidare, în baza art. 236 cod leţ şi-ati spus cuvintul 'de pe acum
Cei mü Dani fi meserie Alba Iulia a cunoscut o ani Astfel, s-a amenajat un rondou penal, la 12 ani închisoare corecţio- despre concursul de teatru, faza re
maţie deosebită. Muncitorii de la de flori şi s-au plantat pomi. Lo Colectiv .fruntaş nală, obligîndu-1 totodată să achite gională, la care trebuie să se; prezinte
părţii civile, I.C.S. Recolta Hunedoara,
HUNEDOARA (de la subre- lui Industriei Grele. moara „Nicolae Bălcescu“ au cul din faţa bazei de recepţie Cine intră in magazinul „Alimenta suma de 40.016 Iei despăgubiri ci in aurind.
dacţia noastră voluntară). In Gu această ocazie, s-ău dove pornit prin muncă voluntară să-l s-a arat şi semănat cu iarbă. ra” nr. 20 din oraşul Vulcan, al cărui vile, reţinindu-se in sarcina inculpatu
baza instrucţiunilor Ministerului înfrumuseţeze. Cu această ocazie gestionar este tov. Iuliana Dănilă, nu lui faptul că în calitatea sa de anga — Noi, sînieni de la munte, dar nu
-i Industriei Grele pentru acorda dit a fi buni în meseria lor ur au fost plantaţi, 21 de plopi, 19 In această ¦acţiune s-au evi se poate să nu iasă mulţumit de felul jat la unitatea amintită, avînd func
mătorii elevi de la grupul şco paltini şi un gard viu in lungi denţiat tov. Francisc Borothy, S. in care este deservit de lucrătorii de ţia de şef de centru, şi-a însuşit din vrem că ne M m bătuţi.
rea titlului de premiant al con lar Hunedoara: Alexandru Mun me de 200 m. Pleşa, Toma Ferenczy, Iosif Ba- aici. Dealtfel desrvirea promptă şi con avansurile luate pentru achiziţii, suma CAM1L' BACRAU
cursului pe meserie şi an de stu tean u, Dumitru Tomescu, Wil- logh şi alţii. ştiincioasă este una din principala şi
dii, concurs iniţiat în vederea fried Weber, Marin Gioc, de me De asemenea, in incinta morii de lei 40.016. corespondent
ANTON BANCIU
Prin decizia penală nr. 1585 din 12
antrenării ucenicilor la o cît serie lăcătuşi, Alexandru Moldo permanenta preocupare a Lucrătorilor mai 1958 a Tribunalului regional Hu-
mai bună pregătire practică în van -şi Mircea Suciu, lăcătuşi nedoara-Deva, sentinţa de condamnare
meseria respectivă, grupul şco instalaţii tehnico-sanitare, loan Satul Roşcani, din raionul I- tin e re tu lu i magazinului. a inculpatului Revitea Petru a fost
lar Hunedoara a organizat un Stănescu, furnalist şi alţii, care 1ia, a cunoscut acum citva timp Ca urmare a acestui lucru colectivul confirmată prin respingerea recursului
asemenea concurs la meseriile: au primit în urma concursului o animaţie deosebită. Tinerii din nerii s-au întrecut la diferite inculpatului, ca nefondat.
furnalist, otclar, lăcătuş, zidar faza I-a diploma de onoare. raza comunei au organizat fes probe sportive, la cor şi dansuri. de aici a fost declarai fruntaş pe
şamotor, lăcătuş instalaţii teh- tivalul comunal. De dimineaţa şi Mult aplaudate au fost corul O. C. L. Alimentara Petroşani. Drept In dosarul penal nr. 1295/1958, al
nico-sanitare etc. Elevii Nicolae Rotundu, oţe- pînă seara satul a fost cuprins din Mihăeşti, echipa de dansuri Tribunalului regional Hunedoara De
lar, Alexandru Iacob, electrician, de cintec, joc şi voie bună. In a tinerilor din satul Panc-Selişte răsplată a muncii magazinul a primit va, prin sentinţa penală nr. 2331 din
Goncursul a fost organizat Mihalache Tatomir şi Petru Trif, cadrul festivalului comunal ti- şi altele. drapelul roşu de unitate fruntaşă pe 3 decembrie 1957, Tribunalul popular
în iaza I-a pe şcoală, cei reu furnalişti, au fost premiaţi cu
şiţi participînd la concursul fa premiul I atît pe şcoală cît şi SILVIU CERCEA O.C.L.
GR. GOANŢA
corespondent
za Il-a, care a avut loc în di pe ţară, în cadrul concursului
ferite centre din ţară între cei faza Il-a. Pentru meritele lor Din trecutul şi prezentul
mai buni ucenici aparţinînd şco li s-a înmînat diploma de onoare.
lilor profesionale ale Minisieru- N. NEGRU
Oameni obişnuiţi ţărilor de democraţie populară f (Continuare in pag. 3-a)
ul:lyt'f' l/ ,>
SIMERIA (de la subredacţia sit pe al treilea fruntaş, tova Tinereţea unui bătrîn ite 168 de case şi alte 233 clă de ştiinţă ungur, şi-a petrecut
noastră voluntară). Aflasem că răşul Zoltan Legheny. Bine dez diri. viaţa pînă la adinei bâtrineţe
nu de mult trei muncitori de la voltat, brunet, cu ochi căprui
I.O.I.L. Simeria au fost distinşi neastîmpăraţi, se aseamănă pu oraş S-au construit case de odih (92 ani) în diferitele expediţii
cu insigna de „Fruntaş în pro- ţin cu fruntaşul din închipuirea
duefie”. In dorinţa de a-i cu mea. Kiustendil era cunoscut încă nă pentru oamenii muncii din ştiinţifice, din care cauză a
noaşte, mi-am îndreptat paşii pe vremea vechilor romani prin transporturi, pentru mineri, fost supranumit „cel mai mare
spre întreprindere. Mi-i închipu M-am convins că toţi trei sînt
iam pe cei trei în halate albe, oameni simpli, modeşti, într-un cele 40 de izvoare minerale cu pentru activiştii culturali şi zia nomad al secolului“. Înainte
impozanţi, masivi, cu ochi pă cuvînt, oameni obişnuiţi. Că sînt
trunzători, furaţi de lucru. A- fruntaşi, îi poţi recunoaşte atît ape termale. Aşezat pe frumoa rişti, pentru lucrătorii, din in de moarte el şi-a lăsat întreaga
juns la întreprindere, spre sur după insigne, cît şi după modul sa cîmpie Kiustendil unde
prinderea mea, aflai că doar în care muncesc. cresc meri, cireşi, peri şi alte dustria uşoară. Una din cele sa „avere" drept moştenire A-
unul e fruntaş, ceilalţi fiind... fructe, în trecut oraşul era al mai frumoase clădiri, constru cademiei de Ştiinţe aR.P. Un
fruntaşe. Tovarăşa Elena Bălan, apli- cătuit din cîteva vile construite ită în stil naţional, este casa gare. Din această moştenire
cînd metode proprii de organi
Iată-mă în sala de recepţie şi zare a locului de muncă, reu de bogătaşi. încolo numai co de odihnă a ţăranilor munci fac parte mai multe mii de vo
desfacere. De la intrare, caut cu şeşte să facă faţă unei munci
privirea insigna. O găsesc pe pentru care ar fi nevoie de două cioabe, noroi şi praf. tori. Aici se odihnesc sute de lume, cîteva cărfi de memorii,
halatul tovarăşei Elena Bălan persoane. Tovarăşa Eleonora
care lucra lîngă cisterna de 14 ...Âu trecut ani. Puterea colectivişti şi colectiviste. S-a un număr de 33 albume cu ve /.•A:':-:-:-::::
tone în care se păstrează lap Costea, îşi depăşeşte în perma
tele la o temperatură scăzută. nenţă planul şi dă produse de populară a redat tinereţea bă- deschis un sanatoriu balnear deri din timpul călătoriilor
Nu avea nimic comun cu frun calitate superioară, prin respec trînului oraş. Au fost pavate şi o oreşă pentru copii.
taşii din închipuirea mea. Este tarea întocmai a procesului de sale, care s-au prelungit timp
mică de statură, cu ochi blînzi fabricaţie şi a consumurilor spe principalele străzi, s-a trasat Au fost lărgite parcurile o- de 60 de ani.
şi vocea caldă. Bidoanele alini cifice. Tovarăşul Zoltan Legheny,
ate ca la armată, aşteptau ma pe lîngă faptul că asigură buna bulevardul central „Gheorghi răşeneşti. şi construite altele Primele fotografii îl înfăţi
funcţionare a utilajelor, este şi
Dimitrov“. Piafa centrală „Sta- noi. Oraşul are 18 parcuri. De şează pe acest neobosit călător
lin" cu o suprafaţă de 6.000 asemenea existenţa apelor mi la o universitate din Anglia,
metri pătraţi a fost pavată cu nerale termale dă posibilita apoi în timpul anilor de călă
plăci de bazalt. tea dezvoltării serelor pentru torie prin India, etc. Stein A-
şinile să Ie ducă la magazinele inovator. Prin aplicarea inovaţi- Lipsa de apă din trecut a legume. Tineretul a sădit în urelius a descoperit „drumul
de desfacere. flor sale, s-au realizat economii fost rezolvată prin construirea împrejurimile oraşului mii de mătăsii", adică drumul pe care
Am coborît apoi Ia secţia în valoare de mii de lei. Injec- unui apaduct nou lung de a- decari de noi păduri. Bătrînul caravanele treceau din (Shina
brînzărie, sperînd că voi găsi torul de aburi, spre exemplu, în proape 13 km, cu un debit de oraş Kiustendil este mai tî- in Orientul Apropiat. Aurelius
totuşi o asemănare întrea ceea funcţie la centrala termică, adu apă de 100 litri pe secundă. năr ca orieînd. Şi va fi şi mai Stein a urmărit drumul prin
ce îmi închipuisem şi realitate. ce o economie de combustibil Banca bulgară de investiţii tînăr. Asia al lui Alexandru cel Mare.
Şi aici, insigna era prinsă în ha de 10 kilograme pe oră şi la a acordat credite de peste Un mare drumeţ „Veşnicul nomad“ a murit
latul unei femei, mică de sta 3.000.000 leva oamenilor mun al secolului la 26 octombrie 1943, lăsînd în
energia electrică un Kw. pe oră. cii pentru a-şi construi locuinţe urma sa o moştenire ştiinţifică
tură, ocupată cu fabricarea brîn-
zei telemea şi a deliciosului Toţi trei, sînt oameni obişnuiţi Cu prilejul sărbătoririi Zilei Intern aţionale a Copilului, la Deva au avut
iaurt. Este tovarăşa Eleonora
Costea. însă cu fapte şi realizări deo proprii. Astfel au fost constru Stein Aurelius, un mare om de mare preţ. loc numeroase manifestări cultural-s portive. IN CLIŞEUL DE SUS : De-
sebite. ,, filează pionierii, după care urmează co ncursurile sportive. IN CLIŞEUL DE
La atelierul mecanic, l-am gă e. STIRCESCU ' '¦V JO S: Corul orădinitei de copii din c° lonj$ Cegngăi « * ...... V ,.