Page 14 - 1958-06

Pag; 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1077
esssmaux

Din nou despre activitatea F I L F I i C A P E »R T Q V Ă B Ă S t f t ţ

deni, pe orice parte a globului, âazâ

0 PRODUCŢIEASTUDIOUh!lDR.,OEfA'8ERLIN luptă pentru fericire. Pentru fe­
40**ţ- -- -
In articolul „Posibilităţi mari menajarea grajdului de bovine, ricirea copiilor ei, sau a altora.

— dar nefolosite“ publicat/, in in anul trecut colectiviştii din Vreau să vă vorbesc despre fe­ Şi-au înfiinfai fermă de ol
numărul 713 din 28 martie 1957, Rapoltu Mare au construit un mei care muncesc, sînt mame şi
se arată că gospodăria agricolă saivan pentru oi, din resurse soţii, sînt mingăiere şi forţă, In expunerea tov. Gh. Gheor- Sprijinită şi îndrumată de co1 an vor restitui circa 15.000 lei.
colectivă „23 August“ din comu­ locale şi un siloz de 2,5 vagoa­ ghiu-Dej tăcută la consfătuirea mitetul orăşenesc de partid şi Gonvingîndu-se că odată cu
na Rapoltu Mare, raionul Hune­ ne, iar pentru acest an an pre­ spirit de sacrificiu şi bucurie.
creşterea fondului de bază se
doara, are posibilităţi mari de văzut să construiască o remiză Vreau să vă arăt femeia pe care pe ţară a ţăranilor şi lucrăto­ sfatul popular orăşenesc, înto­ măresc şi veniturile lor, (anul
trecut s-a împărţit o jumătate de
a se dezvolta şi Întări din punct pentru atelaje, un pătul pentru aţi intUnit-o şi o întilniţi in fie­ rilor din sectorul socialist al vărăşirea agricolă „Horia, Cloş­ miel şi 6 kg. caş fiecărui mem­
bru), întovărăşiţii au hotărît să
de vedere economic, însă din porumb cu o capacitate de 5 va­ care zi, dar despre care nu ştiţi agriculturii ţinută la Constan­ ca şi Crişan“ din oraşul Alba mărească ferma de oi pînă la
cauza slabei organizări a mun­ goane, să mărească silozul cu ţa se arată c ă : „De o însemnă­ Iulia — ca de altfel majoritatea 250 capete; la fel şi saivanul,
cii şi a folosirii neraţionale a încă 2,5 vagoane şi să amena­ să construiască o cameră pen­
că prin faptele sale a contribuit tate hotărîtoare pentru întări­ întovărăşirilor din regiunea tru cioban, o cameră pentru fă-
tări şi să cumpere o semănătoa­
terenului, rezultatele nu au fost jeze o uscătorie de fructe. şi contribuie la construirea u- rea şi dezvoltarea întovărăşiri­ noastră — îşi dezvoltă an de re de grîu.

pe măsura posibilităţilor. In articolul din anul trecut se nei lumi mai bune, îmbelşugate. lor agricole este crearea şi spo­ an fondul de bază. Ca urmare Toate acestea constituie părţi
pozitive ale întovărăşirii din
De curind am trecut din nou arăta : „Nefiind ajutaţi în sufi­ Meditaţi puţin asupra ei şi nu mă rirea averii obşteşti. Numai pro- a întăririi ei economice şi a pro­ Alba Iulia. Este necesar însă
ca membrii acesteia să fie în­
pe la această gospodărie pentru cientă măsură de către organe’e îndoiesc că ii veţi închina un curîndu-şi în comun animale de ducţiilor mari realizate, aceas­ drumaţi îndeaproape de comi­
a vedea situaţia din prezent. de partid, sfatul popular comu­ muncă şi de producţie, plantînd tă întovărăşire s-a dezvoltat tetul orăşenesc de partid şi sfa­
gind b u n : stima şi dragostea pomi tructiferi şi viţă de vie, mult. In decembrie 1958, cînd tul popular orăşenesc, pentru a
De la bun început se poa­ nal şi de organele agricole, la repartiza un procent mai mare
din producţie Ia fondul de ba­
te spune că organizaţia de mulţi colectivişti se manifestă voastră... cumpărînd în comun unele u- s-a inaugurat întovărăşirea, e- ză (în prezent se repartizează
numai 10 kg. grîu şi 20 kg. po­
bază împreună cu consiliul tendinţa de a împărţi toate pro­ ...Acesta ar putea să fie pro­ nelte agricole şi îndeplinind cu rau numai 18 familii cu o su­ rumb pentru fiecare ha. însă-
de conducere au analizat lip­ dusele pentru munca efectuită, logul filmului „Roza viaturilor", fonduri comune lucrări de iri­ prafaţă de 33,30 ha., iar în pre­ mînţat cu plantele respective),
surile semnalate prin ziar fără să se gîndească să mă­ rod al colaborării cinematogra­ gări, de îndiguiri, de combatere zent lucrează în comun supra­ deoarece au această posibilita­
şi au luat măsurile cuve­ rească fondul de bază“. De data a eroziunii solului, întovărăşiţii faţa de 113,89 ha. un număr te. După cum s-a văzut, ei scot
în fiecare an recolte care îi si-
nite pentru lichidarea unora din aceasta nu mai putem spune a- ...Vreau să vă însoţesc întro fiei sovietice, italiene, franceze îşi pot crea ramuri diferite de de 114 familii. Important este tuiază printre fruntaşii recoltelor
şi faptul că, aproape 80 la sută bogate. Dacă se va duce o sus­
acestea. celaşi lucru. Din totalul venitu­ călătorie prin alte ţări, peste şi chineze. Filmul rulează pe producţie (creşterea animalelor, din familiile înscrise au adus ţinută muncă de lămurire în rîn­
Aşa de exemplu, s-a arătat că rilor băneşti realizate in anul munţi şi mări... Vreau să vă ecranele cinematografelor din re­ vie, livezi), care sporesc pro­ în întovărăşire întreaga supra­ dul întovărăşiţilor, cu siguran­
trecut, 15 la sută au fost reparti­ ducţia globală agricolă şi Ie a- ţă ei vor hotărî să mărească
producţiile scăzute realizate în faţă de teren arabil pe care o procentul de produse repartizat
la fondul de bază la cel puţin
anul 1956, se datoresc neîngrăşă- zate la fondul de bază, acesta arăt viaţa femeii care pretutin­ giune. duc însemnate venituri“. posedă, lucru ce Ie-a dat posi­ 10 la sută, dacă nu mai mult.

rii terenurilor şi neexecutării lu­ orescînd cu 7.612 lei (destul de bilitate să efectueze lucrările Desigur că dezvoltîndu-şi con­
în condiţiuni bune şi deci să tinuu fondul de bază şi cumpă-
crărilor de întreţinere.. şi recolta­ puţin, dar poate fi considerat bob de m a ză re “ realizeze în fiecare an recolte rîndu-şi animale, maşini şi u-
re la timp. Spre deosebire de alţi ca un început bun). care au întrecut cu mult pe cele nelte agricole proprietate obş­
ani, în anul trecut, colectiviştii Obişnuit, în atenţia reporterilor intră ceea, departe de a fi bazaţi pe ştiinţă, apărut limpede, plină de înţeles. Mun­ ale ţăranilor individuali. Aşa tească, întovărăşirea agricolă
au acordat mai multă atenţie a- Spre deosebire de alţi ani, a- mai ales formaţiile teatrale măi cu­ erau nişte şarlatani ce îşi ascundeau ca este adevăratul scop, adevărata me­ de exemplu, în anul 1955, au „Horia, Cloşca şi Crişan“ va
cestor lucrări, fapt ce se poate cum, colectiviştii au încheiat con­ noscute publicului iubitor de această nepriceperea prin cuvinte echilibristice nire căreia omul trebuie şi merită să recoltat în medie cîte 2.300 kg. reuşi să sporească şi mai mult
constata din producţiile mari ob­ tracte pentru vinzarea a 7.000 artă. De rîndul acesta, voi încerca să şi sforăitoare. i se consacre. grîu la ha., iar în anii 1956—, producţiile la ha., să realizeze
ţinute la majoritatea culturilor. kilograme cereale, întreaga can­ scriu cîteva rînduri despre un specta­ 1957, peste 5.000 kg. porumb venituri din ce în ce mai mari,
La grîu S-a realizat o produc­ titate de legume şi zarzavaturi col al celor mici, despre spectacolul Plină de o reală înţelepciune, cu­ Un spectacol atunci doar se poate la ha. dovedind astfel ţăranilor munci­
ţie medie de 2.060 kilograme la ce se va realiza de pe supra­ — feerie, prezentat recent la Deva de noscătoare a sensului nobil, sănătos pe considera reuşit cînd imaginea lui, a tori individuali că munca în co­
hectar, faţă de 1.500 kilograme faţa de 1,50 ha. grădină, 82 kg. către elevii şcolii medii „Decebal“. care munca îl dă omului, subreta, în rămas încă mult timp în gîndurile Dacă în primii ani după inau­
cit a fost planificată, la porumb lină, fructe în valoare de 8.000 spectatorului .îmbogăţind acestuia o- gurare întovărăşiţii nu se prea mun este mai roditoare şi mai
3.000 kg. la hectar, în loc de lei, precum şi laptele ce se va De nu aş însemna aici emoţia fi­ $ ţ IEC Y \ C O IL rizontul, făcîndu-1 mai bun, preocupîn- gîndeau Ia înfiinţarea şi dez­ uşoară, determinîndu-i pe aceş­
2.500 kg., iar la floarea-soare- obţine de la vaci în afară de 6 rească şi spontană ce m-a cuprins A L CIEILffl« MUCII du-1. Cei care au pregătit spectacolul: voltarea fondului de bază, în-
lui 1.435 kg. la hectar, în loc. boi ce se vor contracta în cursul „Un bob de mazăre“, s-au apropiat cepînd cu anul trecut ei au pri­ tia să pornească pe calea agri­
de 1.000 kg. Desigur că acest anului. cu această ocazie, duioşia ce m-a co­ vit mai serios această proble­ culturii socialiste.
fapt a făcut posibil.să se repar­ pleşit atingîndu-mi adesea cele mai as­ mult de o asemenea cerinţă. Depunînd mă. Cu credite acordate de stat
tizeze cantităţi însemnate de Din cele relatate mai sus se cunse coarde, ar însemna să lipsesc ci­ aceeaşi stăruinţă, avem toate moti­ au înfiinţat o fermă de oi. (pro­ S. B.
produse la zi-muncă (6 kg. grîu, poate constata că planul de pro­ titorii de o bucurie, să fiu nedreaptă prietate obştească), care cuprin­
3,5 kg. porumb, 3,26 lei, la aces­ ducţie pe acest an s-a întocmit cu ei, să dau dovadă de egoism, ţinînd interpretarea Pusei Ghişoiu, se achită vele să credem că vor reuşi să pre- de în prezent 164 ovine mari şi
tea adăugind u-se f'oarea-soare- cu mai multă răspundere, avînd- doar pentru mine bucuriile ce mi-au cu multă iscusinţă de rolul său deo­ 1zinte în viitor lucruri şi mai valoroase. 38 mieluţe de reproducţie. Au
lui, cartofi, nuci, ţuică, lină, du-se in vedere posibilităţile re­ inundat fiinţa pe tot timpul vizionării construit un saivan pentru 150
etc.). Este lesne de înţeles că ale de dezvoltare ale gospodă­ spectacolului cu piesa întitulată: „Un sebit de complex. E demn de reţinut E. ARMEAN oi şi o cabană pentru ciobani. In
familiile colectiviştilor harnici riei. Dar nu trebuie să se crea­ bol) de mazăre“. afară de acestea tot ca proprie­
care au participat regulat la lu­ dă că ceea ce s-a planificat se jocul de scenă plin de siguranţă, v e - " Se pregătesc tate obştească mai posedă două
cru au primit produse care le înfăptuieşte de la sine. Fără Inchipuiţi-vă o scenă largă, pe care, rosimilul mişcărilor, al tonului, al mi­ semănători şi două prăsitori de
permit să trăiască o viaţă îm­ sprijinul şi îndrumarea organe­ după ridicarea cortinei, îţi apare o porumb. Din veniturile realiza­
belşugată. De altfel, acest lucru lor raionale de partid şi de stat, lufne de basm, cu interior de palat micei, pe care a ştiut să le adopte cu de examene te anul trecut de la oi, au şi
a deterfnihat pe încă 8 familii a comitetului comuqal de partid somptuos, cu o prinţesă plină de ca­ o remarcabilă stăpînire de sine. restituit în contul creditului su­
de ţărani muncitori să intre in şi al organizaţiei de bază, consi­ pricii, cu un paj graţios. Furată de La şcoala elementară de 7 ani ma de 10.000 lei, iar în acest
riridul colectiviştilor. liul de conducere nu va fi în sta­ gustul şi priceperea cu care acest de­ La un nivel meritoriu şi-au desfăşu­ din Vălişoara, raionul Brad, e-
re să rezolve toate problemele cor, simplu, dar majestuos a fost orîn- rat jocul şi cele două cameriste ale levii claselor IV şi VII se pregă­
In ce priveşte şeptelul de a- menite să ducă la realizarea pla­ duit, am uitat lă un moment dat, că Prinţesei (Doina Verdeţ şi Dana Mold-
nimafe s-au fătlit de asemenea nului. Şi nu s-ar putea spune sînt într-o sala de spectacole. Ori cine vai). De asemenea, pajul (Ana Vaszel- tesc intens pentru examene.
progresb. De la 6 cai, 2 boi, că nu s-au luat unele măsuri czum) s-a dovedit bine încadrat în Pentru sistematizarea mate­
în vederea acestui lucru. Mun­
rialului de învăţămînt, cadrele

două juninci şi 70 oi, cîte aveau ca a început să fie mai bine a vizionat acest spectacol a simţit ilu­ rol. didactice şi-au întocmit din

în rria'Ttie 1957, s-a ajuns să organizată, formîndu-se echipe zia gîndului că e prada unor visuri Partea cea mai luminoasă a specta­ timp, planurile de recapitulare
ţârbă în prezent 8 cai, 4 vaci, 3 stabile, animalelor li se acordă ale copilăriei, în care totul e plin de colului a constituit-o desigur' dănsUVi- pe teme, cuprinzînd întreaga ma-
‘viţei şi 103 ovine, pe lingă cele o îngHjife mai bună, iar literă1 m iraj. şi fantast. le. Şi, parcă nu te-ai putea decide în terie, iar pentru ca elevii să-şi
30 mieluţe oprite pentru repro­ rite din această primăvară s-au a te pronunţa care din ele au fost întipărească ordonat în memo­
ducţie în acest an. Convingîn- executat la timp, ca urmare a Aici ,în acest cadru încîntător, apare
prinţesa, care, în interpretarea Miei

du-se că anima'ele sînt acelea participării colectiviştilor la lu­ Trufaş a căpătat o configuraţie auten­ mai reuşite; al ciupercilor, al iepuraşi­ rie cunoştinţele, sub conducerea

care le aduc venituri băneşti în cru în număr mai mare. Terenu­ tică, veridică. Plină de toane, miorlăită lor, al florilor ? Toate au dispus de gra­ profesorilor s-au întocmit sche­
toate perioadele anului, colec- rile sînt mai bine folosite, cul- şi apăsată de plictis, ea maltratează ţie, de supleţe, de o frumuseţe plină de me, tablouri şi se fac aplicaţii
tivişţii au prevăzut în planul de tivîndu-se o suprafaţă mai mare pe cei din jur cu mofturile sale nesu­ gingăşie. Valoarea lor, a fost mult practice.
producţie pe 1958 să mai cum­ cu plante furajere (acum au 8 ferite, creînd o atmosferă exasperantă. sporită de costumele bine inspirate ce
pere 3 vaci, 6 boi, 82 oi şi două ha. cu trifoi vechi, 8 ha. cu tri­ Nimeni nu-i intră în voie, nimeni nu complectau într-un chip admirabil cu­ In această importantă perioa­
foi şi lucarnă nouă şi 3 ha. cu dă de recapitulări şi de pregă­

scroafe de prăsilă. porumb furajer) ceea ce permite o poate împăca, nimeni nu ştie, nu poa­ loarea tabloului. Se cuvin laude bine tiri — ca de altfel în tot cursul

Este cunoscut că construcţii­ întreţinerea unui număr mai te ghici ce anume doreşte. Sînt chemaţi meritate tuturor acelora oare s-au stră­ anului — tov. director A. Duba-

le au un mare rol în dezvolta­ mare de animale şi în condi- trei doctori, care de asemenea, în in­ duit, atît în privinţa desenului scenic, riu şi celelalte cadre didactice

rea şeptelului de animale, pre­ ţiuni bune, capabile să asigure terpretarea micuţilor Tiberiu Lorlncz, a mişcărilor de balet, cît şi în privinţa ale şcolii au avut o preocupa­

cum şi în desfăşurarea întregu­ realizarea de venituri băneşti Lucian Reclaru şi Dorin Certejan, pre­ recuzitei. re deosebită pentru ca anul şco­

lui proces de producţie in gos­ în permanenţă. zintă toată ignoranţa şi impostura celor Concluzia pe oare spectacolul urmă­ lar să se încheie , cu succes.

podărie. De aceea, pe lingă a­ S. B. de categoria lor, care, pe vremea a- rea s-o lase în inima spectatorilor a E. POPA RĂZBUNAREA ABSENTELOR

La o şedinţă cu părinţii, or­ sondaj în rînd urile elevilor u- mul an, cele mai multe eleve nea concepţii ? Noi dascălii, noi le didactice, şi în al doilea rînd tru orientarea acestora pe dru­
nei clase a X-a de la şcoala me­ interogate ar fi dispuse să re­ părinţii. pe părinţi. mul vieţii.
ganizată în anul trecut de că­ Prof. LASCU TIT LIV1U die nr. 1 din Alba Iulia, în ve­ pete examenul (unele chiar de
tre şcoala de 7 ani nr. 1 din directorul şcolii tnedli nr. 1 derea cunoaşterii orientării lor trei ori), trei se vor înscrie la Mi-am amintit cu acest prilej Ce se poate face în acest scop? Mulţi pofesori consideră că
Alba Iulia, unul din părinţi s-a profesionale. Iată rezultatele învăţămîntul fără frecvenţă şi de aspectul pe care îl îmbracă Mai intii orientarea profesio­ şi-au făcut din plin datoria
plîns, acuzînd şcoala, că de la Alba Iulia numai 9 se vor consola să in­ birourile şi coridoarele şcolilor, nală a tineretului nostru trebuie dacă au înzestrat pe elevii lor
concrete ale acestei anchete: tre în producţie. Toate elevele facultăţilor şi ale secţiilor de în­ să devină, în mai mare măsu­ cu un bogat bagaj de cunoştin­
o vreme încoace, fiul lui — pe nul de admitere, majoritatea pă­ din totalul de 32 eleve consul­ sînt convinse, însă, că vor intra ră ca pînă acum, o problemă ţe şi i-au făcut apţi a răspun­
care ar fi dorit să-l facă „om“ rinţilor sînt hotărîţi să-şi pregă­ tate, 28 au declarat că au de în facultate: „Nici nu mă gîn- văţămînt in preajma şi in tim­ fundamentală în munca peda­ de în faţa oricărei comisii de e-
— medic, inginer etc., — nu vi­ tească copiii pentru examenul gînd ca, după terminarea şcolii deso că nu voi reuşi“ — spune pul examenului de admitere, de gogilor. Nouă nu ne poate fi xaminare, de la orice facultate
sează altceva decît să ajungă... viitor, să-i înscrie la învăţămîn- medii; să se îndrepte spre în- una dintre ele —- „vreau să a- părinţi — şi îndeosebi mame­ indiferent faptul că o mare par­ ar dori ei să se prezinte, chiar
tîmplar. Faptul, după părerea tul fără frecvenţă sau seral. Pu­ văţămîntul superior şi numai jung artistă cu orice preţ“ afir­ le — neliniştiţi şi frămîntaţi, de te din absolvenţi bat ani de-a dacă nu le-au indicat acestora
dînsului, s-ar datora excesului ţini dintre dînşii se gîndesc că,‘ 4 eleve ( o fiică de muncitor şi mă alta. Toate elevele condiţio­ delegaţiile numeroase ce bat rîndul la porţile liceului, ale facultatea, meseria sau activita­
de zel cu care colectivul şcolii în acest caz, n-ar fi deloc ne­ nează reuşita examenului — drumurile Devei, ale Clujului şi medicinii, ori ale politehnicii tea spre care ar fi bine să se
se străduieşte să dea învăţămîn- potrivit pentru copiii lor să se 3 fiice de ţărani), sînt dispuse ale Bucureştiului, după publica­ care nu-i primesc din cauza ne- îndrepte. Ori, la aceasta va a-
tului un caracter practic. îndrepte spre munca productivă. să intre în cîmpul muncii, dar spre bucuria noastră—de munca rea rezultatelor concursului, de pregătirii lor, că mulţi dintre ti­ junge prin necunoaşterea in mod
şi dintre acestea, două ca func­ lor proprie, de pregătirea din numărul extrem de mare de a b ­ nerii abia ieşiţi de pe băncile profund a elevilor sub raportul
Ad-am gîndit că această în- Spre d*şi atinge ţelul propus, ţionare. Semnificativ pentru a- timp pentru concurs, de repeta­ solvenţi de 7 clase ce concurea­ şcolii îşi schimbă atît de des şi înclinaţiilor lor. De aceea, cea
tîmplare va ii un fapt izolat — toţi părinţii se preocupă de pre­ ceasta este răspunsul Unei eleve ză la liceu, în timp ce şcolile cu atîta uşurinţă profesia, refu­ mai complicată şi mai grea pro­
şi sînt convins că numai unii gătirea fiilor lor pentru con­ interogate : „dacă nu reuşesc la rea şi aprofundarea încă de pe profesionale rămîn cu planul ză să se prezinte la locul unde blemă în orientarea profesională
dintre părinţi judecă în acest curs : unii — din fericire pu­ facultate, mă îndrept spre mun­ acum a materiei din anii an­ au fost repartizaţi, dovedesc in­ este cunoaşterea psihologică a
fel — dar pentru o mai bună ţini la număr — se gîndesc ca ca productivă din industrie, teriori şi numai două eleve se nerealizat, de zbuciumul unor capacitate şi lipsă de talent în elevilor. Această cunoaştere ce­
documentare am stat de vorbă în cazuri extreme să facă uz de pentru că n-am ce face altce­ bazează în plus şi pe ajutorul absolvenţi de liceu care în răs­ meseria pe care şi-au ales-o. In re stăruinţă şi timp, elevii tre­
cu mai mulţi părinţi referitor toate mijloacele (cunoştinţe, in­ va“. Intrebaie asupra motivelor străin (din partea unei surori acest caz înseamnă că însăşi
la viitoarea profesiune pe care tervenţii etc.), dar cei mai mulţi oare le-au determinat să ia a- timpul aceleiaşi sesiuni de exa­ meseria a fost prost aleasă şi buie observaţi în clasă şi în a-
ar dori să o dea fiilor lor. Deşi, se bazează pe propriile forţe ale ceastă hotărîre, majoritatea au studente ori a unor meditatori minare aleargă cu dosarele de că păgubit, în urma eşecurilor fară de clasă, în relaţiile cu co­
teoretic, părinţii sînt bine in­ copiilor lor. afirmat că plăcerea de a studia, plătiţi). întrebate dacă ar fi de­ la medicină la drept, de la drept înregistrate, nu este numai in­ legii şi cu semenii lor şi obiş­
tenţionaţi, practic, mulţi dintre cepţionate in cazul unei even­ la agronomie, de la agronomie dividul, ci şi statul... Nu ne nuiţi ei înşişi să se observe, să-
aceştia nutresc dorinţa ca fiul Am făcut anul trecut şi u- înclinaţia şi frumuseţea înde­ tuale nereuşiri la examenul de la planificare etc., căutînd o şi descopere şi apoi să-şi cultive
sau fiica lor, indiferent de pro­ nele sondaje pe această temă letnicirilor intelectuale, au fost admitere în facultate, jumătate facultate cu un număr redus de poate fi indiferent faptul că şco­
gresele pe care le înregistrea­ în rîndul elevilor de clasa a cauzele hotărîrii lor. Majorita­ au răspuns afirmativ, jumătate concurenţi — indiferent ce fa­ aptitudinile de care dispun. Nu­
ză la învăţătură, să urmeze ci- Vil-a de la şcoala de 7 ani nr. negativ, legînd aceasta de hotă- cultate, numai „facultate“ să lile profesionale din Hunedoara
1 şi a X-a de la şcoaia medie tea elevelor (20 din 32) doresc rîrea exprimată textual de că­ fie — şi m-am în treb at: care mai în felul acesta s-ar putea a-
,c!ul de învăţămînt următor ce­ nr.. 2 din Aibă Iulia, şi am con­ să se facă profesoare — unele tre una dintre eleve: „voi în­ să fie oare cauza acestei stări şi Valea Jiului nu reuşesc să-şi
lui pe care îl absolvă ; unii pen­ statat că majoritatea elevilor lăsînd să se întrevadă chiar al cerca pînă cînd voi intra !“. de lucruri ? junge la stabilirea unui raport
tru a-i asigura copilului o via­ împărtăşesc — cum e şi expli­ cui exemplu îl urmează, fapt recruteze elevi din regiune şi
ţă mai bună, şi mai uşoară de­ cabil — vederile părinţilor lo r: Ge se deduce din aceasta ? Gă In statul nostru democrat- perfect între posibilităţile indi­
cît cea pe care au dus-o ei în care adevereşte puterea exem­ majoritatea elevelor noastre do­ popular şi în societatea nouă, nici nu putem răminea nepăsă­
trecut, alţii pentru a nu-şi ve­ sînt puţini acei elevi asupra că­ plului dat de educator — trei resc să îmbrăţişeze cariere in­ fiecare muncă îşi are frumuse­ vidului şi profesiunea aleasă,
dea fiul sau fiica cu o pregă­ rora influenţa pozitivă a şcolii eleve se pregătesc pentru a de­ telectuale şi se feresc de mun­ ţea şi importanţa ei şi fiecărui tori în faţa situaţiei în care unii
ca fizică. Nu sînt împotriva îm­ om al muncii i se asigură con­ ceea ce ar contribui în mod ac­
tire inferioară celei pe care ei să se fi exercitat în acest sens veni inginere, una farmacistă, brăţişării unor cariere de ordin diţii optime de viaţă, indiferent, absolvenţi şi şcolii pedagogice,
o au. Meseriile preferate s-au cu rezultat complect. două actriţe, una învăţătoare, intelectual de către elevi şi de de locul unde munceşte. Atunci tiv atît la mulţumirea indivi­
una croitoreasă, iar restul încă aceea socotesc că hotărîrea u- de ce această căutare insisten­ crescuţi şi educaţi a deveni edu­
dovedit a fi multe, dar aproa­ Pentru a nu cădea în greşea­ nti sînt decise. In cazul cînd nora dintre dînşii e bine moti­ tă ? ' dului cit şi la progresul social.
nu ar reuşi la admitere în pri­ vată prin înclinaţia pe care 'o catori prin cheltuiala statului,
pe toate ocupaţii intelectuale. la de ’ă trage concluzii pripite, au spre o profesiune sau alta, Gonsiderăm că problema de In al doilea rînd pedagogii nu
dar decizia celor mai mulţi se mai sus a dat şi trebuie să dea se îndreaptă spre orice alt sec­
In cazul nereuşitei la exame- am întreprins de GUrînd un nou datoreşte goanei după titlu, ca de gîndit tuturor factorilor in­ au făcut tot ce le-a stat îri pu­
urmare a unei juste orientări teresaţi în educarea tineretului tor de muncă de la oraş, dar e-
profesionale a elevilor noştri. şi orientarea lui profesională. tinţă pentru a spulbera din ini­
In primul rînd socotesc că ă- vită satele unde sînt aşteptaţi de
Gine poartă vină unei aseme- ceastă problemă trebuie să fră- ma părinţilor şi din mintea ele­
mînte pe Oamenii şcolii, cadre- sute de copii. Profesorii ai căror
vilor concepţia învechită a in­
elevi s-au găsit şi se găsesc în
feriorităţii muncii fizice faţă de
asemenea situaţie înseamnă că
cea intelectuală. Mulţi părinţi
nu au făcut Ia timpul potrivit
şi elevi « mai preocupă încă
tot ce Ie-a stat în putinţă pen­
mai mult de , / - • * ? ! carierei