Page 15 - 1958-06
P. 15
Nr. 1077 ^ - DRUMUL SOCÍAUSMÜr.Ul Pat?: 3
wni
PE T E M E PE P A R T I D Activitate rodnică a inovatorilor
a p r o b l e m e e s e n ţ i a l e de la uzina „Victoria4" din Călan
partid î.i paionul Petroşani De la iniţierea mişcării de fecţionării cazanelor de băi la lectivului, ne-am propus reor
inovaţii în întreprinderea noas secţia montaj“, „Maşină pentru ganizarea brigăzilor complexe
învăţămîntul de partid cuprin nînd un accent exagerat pe a- Exemple de felul acesta se Unde birourile organizaţiilor de tră şi pînă în prezent s-au ob destuparea şticului de fontă la de inovaţii, antrenindu-le în
de un însemnat număr de mem numite date nu fac altceva decît pot da multe şi ele dovedesc bază nu se ocupă în măsura cu ţinut rezultate bune. Muncito furnalele 1 şi 2“, precum şi munca de rezolvare a proble
bri şi candidaţi de partid, cît şi să încurajeze bucherismul şi eficacitatea acestor cursuri, însă venită de învăţămînt, lucrurile rii, tehnicienii şi inginerii au multe alte inovaţii care au adus melor ivite, mărind numărul
un număr însemnat de tovarăşi memorizarea mecanică a acesto cu toate acestea trebuie subli merg mai greu. înţeles marea importanţă pe economii importante, contri lor de la 8 la 9 şi ridiclnd
din activul fără de partid din ra, scăpînd din vedere princi niat faptul că la unele din ele care o au metodele avansate de buind astfel în bună măsură totodată numărul membrilor
raionul Petroşani, care cu pri palul. discuţiile se limitează la o tra Unele birouri ale organizaţii muncă şi inovaţiile, contribu la reducerea preţului de cost de la 119 la 152 prin organi
lejul cursurilor au avut şi au tare „practicistă“ a probleme lor de bază, ca de pildă nr. 1, ţia lor la realizarea şi depă al produselor. zarea unei brigăzi de inovaţii
posibilitatea de a-şi lărgi ne Unele întrebări puse în felul lor, fără ca acestea să se apro 2 şi 9 de Ia Aninoasa, 1,5 şi 11 şirea sarcinilor de plan. Cu la semicocserie.
contenit cunoştinţele ideologice următor cursanţilor de către un fundeze pe baza analizei legilor de Ia mina Petrila, depoul sprijinul inginerilor şi tehni Toate aceste realizări se cla-
şi politice. propagandist de la un cerc de obiective de dezvoltare a econo C.F.R. Petroşani, sectorul I cienilor, muncitorii au îmbună toresc nivelului tehnic în con Cu ajutorul A.S.I.T. s-a or
Istorie a P.M .R.: „Ce s-a în- miei noastre socialiste. Lonea, de Ia termocentrală şi tăţit continuu procedeele de tinuă creştere al cadrelor ganizat şcolarizarea pe scară
Uiide există tîmplat în anul 1952 ?“, sau „Ce montaj Paroşeni, nu se preocu fabricaţie şi au pus bazele u- noastre de ingineri, tehnicieni mai largă a muncitorilor şi
preocupare — rezultatele s-a întîmplat în 1953 ?“, denotă Problemele curente care se pă în mod consecvent de buna nei tehnici noi, superioare. şi muncitori, care luptă pentru personalului tehnic, In scopul
o tratare schematică, şcolă discută în cadrul cercului tre desfăşurare a învăţămîntuîui, introducerea tehnicii avansate. ridicării calificării lor prin
sini bune rească a problemei şi o oco buie analizate şi din punct de fapt care se manifestă prin lip Această situaţie apare evi Printre aceştia amintim pe to cursuri de minim tehnic care
lire a dezbaterii temeinice şi pe vedere teoretic, deoarece legătu surile nemotivate ale cursanţilor. dentă în toate sectoarele de varăşii ing. Ioan Neagu, teh funcţionează pe secţii, precum
Aîajoritatea propagandiştilor înţelesul tuturor a ceea ce ar fi ra cu practica nu înseamnă a Nici chiar unii membri ai aces producţie şl nu lipsesc exem nician Nicolae Pilly, turnăto şi prin cursuri speciale de in
au orientat şi orientează discu trebuit să constituie tocmai o- reduce totul numai la discuta tor birouri nu participă regulat ple pentru a caracteriza şi e- rul Iosif Stroncchy, maistrul struire şi specializare a perso
ţiile desfăşurate în cercuri şi biectul discuţiilor. rea problemelor practice; deoa la învăţămîntul de partid. videnţia rezultatele la care s-a Ştefan Szabo, proiectantul Io- nalului din sectorul transpor
cursuri în direcţia înţelegerii rece acest lucru nu ar însemna ajuns. Ne propunem în cele sif Aj, lăcătuşul sculer Aron turi, cursuri care deja func
problemelor de bază, a clarifi Propagandistul discutînd des o legătură dintre teorie şi prac Comitetele de partid, birou ce urmează să prezentăm cî- Stanciu, maistrul strungar R. ţionează.
cării problemelor mai puţin în pre reforma bănească din 1952, tică, ci îndepărtarea de teorie. rile organizaţiilor de bază, acum teva aspecte din realizările Pekar şi alţii.
ţelese de către cursanţi. In a- (căci despre aceasta era vorba), Oricare ar li temele care se în ajunul convorbirilor recapi mai importante privind munca S-a stabilit un plan trimes
cest an s-a acordat mai multă în locul întrebărilor şcolăreşti studiază într-un cerc, semina- tulative, trebuie să privească cu de inovaţii. Datorită rezultatelor frumoa trial de conferinţe, în scopul
atenţie calităţii învăţământului, amintite mai sus, trebuia să con riile trebuie să dea cursanţilor toată seriozitatea învăţămîntul se obţinute în munca de ino ridicării nivelului tehnico-pro-
legăturii dintre teorie şi practi ducă în aşa fel convorbirea, în- o pregătire ideologico-politică, de partid. Ele trebuie să-şi in In anii 1948, 1949 şi 1950, au vaţii, uzina noastră, în anul fesional al salariaţilor uzinei.
că în procesul de producţie, sti- cît din răspunsuri să reiasă con tensifice activitatea în ceea ce 1956, în cadrul concursului de Pentru traducerea diferitelor
mulîndu-se în felul acesta inte diţiile economico-sociale şi poli încredere de nestrămutat în su priveşte îndrumarea şi contro fost prezentate un număr de inovaţii organizat de Ministe articole solicitate de tehnicienii
resul cursanţilor pentru invăţă tice din ţara noastră în care a perioritatea orînduirii socialiste lul cercurilor speciale pentru mi 29 inovaţii care au fost accep rul Industriei Grele şi Comi uzinei, s-a format un colectiv
mîntul de partid. avut loc reforma bănească, ne faţă de cea capitalistă, o fermita neri. In această direcţie este tate şi aplicate, rezultind o me tetul Central al Sindicatelor din de traducători.
cesitatea acestei reforme, căror necesară mai multă iniţiativă în die anuală de 9,6 inovaţii pre industria grea, pe perioada 1
Un rol de căpetenie în buna interese a slujit ea, rolul parti te comunistă. căutarea unei tematici potrivi mai — 31 octombrie, a obţinut Toate aceste măsuri stau
desfăşurare a îrivăţămîntului î! dului în această acţiune etc. te, întocmite pe înţelesul tuturor, zentate şi aplicate. premiul IV. chezăşie succeselor noastre de
deţine propagandistul. Dacă el Simpla enunţare a unui act eco Problemele şi care să trateze probleme viitor şi reflectă grija conduce
se pregăteşte temeinic pentru nomic, politic sau de orice altă strins legate de interesele şi In perioada primului cinci Rezultatele arătate nu în rii uzinei faţă de problema ino
seminar, îi va fi posibil să-l natură ar fi el, nu are nici un învăţămîntuîui — în preocupările cele mai arzătoa nal, 1951-1955, au fost prezen seamnă că am făcut totul pen vaţiilor.
conducă cu competenţa necesa sens dacă importanţa lui nu re re ale minerilor. In această di tru îmbunătăţirea muncii de
ră. Propagandişti ca Ioan Ko- iese din analiza diferitelor con atenţia organizaţiilor recţie s-a îmbunătăţit întrucîtva tate cabinetului tehnic 430 ino inovaţii. De aceea, pentru a ŞT. NISTOR
vaşanski, Alexandru Deheleanu, diţii obiective care au creat ne de partid activitatea ia minele Lupen vaţii din care s-au aplicat 234, lărgi spiritul inventiv al co-
Sabin Blaj, Romulus Furdui, cesitatea apariţiei Iui. Vulcan şi Petrila. adică 54 la sută, rezultind o responsabil cu inovaţiile la Uiffla
Aurelia Iancu şi alţii, nu se Realizările şi lipsurile exis medie de 87 inovaţii pe an
prezintă niciodată fără conspec In condiţii mai bune, sub toa tente în învăţămîntul de partid O măsură bună, menită să ceea ce reprezintă faţă de nu „Victoria" Călan
te în faţa cursanţilor, iar cursu te aspectele, se desfăşoară cercu ogimdesc în bună măsuţă şi sprijine bunul mers al învăţă mărul de inovaţii prezentate
rile pe care le conduc se desfă rile de economie concretă. Por preocuparea birourilor orginiza- mântului, au luat comitetele de în anii trecuţi o creştere apro veţr-
şoară în bune condiţiuni. Fi nind de la faptul că propagan iiilor o'e bază şi a c>mitctclor partid din raionul Petroşani, ximativ de 9 ori, iar faţă de
participă cu regularitate la da de partid trebuie să înarme de partid, pentru buna desfăşu prelucrînd cu activul de partid inovaţiile aplicate în aceeaşi găsi
cursurile de instruire a propa ze pe oamenii muncii cu cu rare a învăţămîntuîui. Cercuri instrucţiunile comitetului raio perioadă, o creştere de 4,8 ori. ultimele
gandiştilor organizate de cabi noaşterea problemelor principale le şi cursurile de învăţămînt, în nal referitoare la necesitatea în imprimări
netul raional de partid şi se ale economiei industriale, să-i drumate şi controlate în mod tăririi acţiunii de îndrumare şi In anii 1956-1957 s-au pre
preocupă în mod consecvent de aiuie să rezolve mai bine sar permanent de birourile organi control a cursurilor şi cercuri zentat 145 inovaţii, rezultind pe
ridicarea propriului lor nivel po cinile de fiecare zi care le stau zaţiilor de bază şi membrii co lor de învăţămînt, repartizînd o creştere de 7,5 ori faţă de discuri
litic şi ideologic, constituind în faţă, organizaţiile de partid mitetelor de partid, desfăşoară pe fiecare membru al comitetu media anilor 1948-1950. Din a-
astfel un exemplu pentru au acordat un sprijin real cercu o activitate bună, atît în ceea lui să răspundă de cîte un cerc cestea s-au aplicat 87, rezul- precum
cursanţi. rilor de economie concretă, aju- ce priveşte frecvenţa, cît şi în de învăţămînt. tînd o creştere de 4,4 ori, faţă
tîndu-Ie să-şi îmbunătăţească ceea ce priveşte calitatea în de aceeaşi perioadă. şi v V
Din păcate însă, nu toate activitatea. De exemplu, cercul Este necesar ca în momentul
cercurile şi cursurile de invăţă- de economie concretă de la văţământului. de faţă să se acorde atît de că In anul 1958, trimestrul I, partituri muzicale. i
inînt de partid din raionul nos U.R.U.M.P., condus de tov. B. Sînt exemple demne de urmat tre propagandişti, cît şi de că creşterea numărului inovaţiilor
tru se desfăşoară în aceleaşi Aurel.ian, se preocupă de pro tre birourile organizaţiilor de prezentate faţă de perioada ra IA N U N Ţ
condiţii. La unele cercuri şi blemele cele mai arzătoare din birourile organizaţiilor de bază bază, în primul rînd. atenţia portată este 8,7 ori, iar a nu
cursuri, frecvenţa este slabă, iar uzină, iar cursanţii fac propu de Ia sectoarele 2, 3 şi 8 de la cuvenită terminării în bune con mărului de inovaţii aplicate de Uniunea raională a Cooperativelor de consum Sebeş, regi
propagandiştii nu se pregătesc neri concrete pentru îmbunătă mina Petrila, 5, 6 şi 7 de la diţiuni a materialului prevăzut 3,7 ori. unea Hunedoara, serviciul de valorificări, oferă spre vînzare ur
Temeinic, deşi se găsesc în pra ţirea muncii, propuneri pe care mina Aninoasa, U.R.U.M.P., pentru anul curent de învăţă mătoarele produse agroalimentare precum urmează:
gul perioadei de convorbiri re organizaţia de partid şi condu Combinatul carbonifer şi altele. mînt şi, mai ales, în cadrul con Precizăm că de la iniţierea
capitulative. In aceste cazuri nu cerea întreprinderii le analizea Membrii birourilor acestor, or vorbirilor recapitulative, care mişcării de' inovaţii şi pînă în — 3.500 kg. pastă de roşii a 6,20 lei kgr.
trebuie să ne mire faptul că oa ză cu seriozitatea cuvenită şi ganizaţii de bază sînt înscrişi vor avea loc în curînd, să se prezent s-au prezentat 629 ino — 6.000 kg. varză tocată murată a 1,60 lei kg.
menii asistă cu pasivitate la le aplică în viaţa practică a uzi la diferite forme ale învăţămân urmărească deplina clarificare vaţii din care s-au aplicat 361. — 10.000 kg. cartofi de consum a 0,80 lei kg.
cursuri, fără a participa în mod nei. tului de partid şi participă cu şi adîncire a problemelor celor Economiile antecalculate în ur Calitatea produselor garantată. Preţurile de mai sus se în
activ la discutarea problemelor. regularitate la seminalii, consti mai importante, dînd posibili ma aplicării inovaţiilor se ri ţeleg, franco staţia de încărcare, la care se acordă rabatul co
Astfel de situaţii se pot întîlni Astfel, în urma discutării te tuind în felul acesta un exem tate tuturor cursanţilor să-şi în dică în perioada 1951-1955 la mercial respectiv.
la cercul de Istorie P.M.R. de mei „Principalii factori de creş plu pentru ceilalţi cursanţi. A- suşească temeinic ideile de ba suma de 4.436.694 lei, iar în Doritorii vor trimite delegat pentru recepţie cu comandă
la atelierul mecanic Petrila, de tere a productivităţii muncii în nalizînd periodic felul în care ză ale materialului parcurs. perioada 1956-1957 la suma de scrisă şi extras de cont. Pentru informaţii detailate se pot adre
la termocentrala Paroşeni, la U.R.U.M.P.“, cursanţii au pro se desfăşoară învăţămîntul, bi 3.013.124 lei, rezultind o creş sa şi telefonic la telefon nr. 126 Sebeş-Aiba.
cercul de Istoria P.M.R. şi pus să se facă o repartizare rourile organizaţiilor de bază Convorbirile recapitulative tere a economiilor de 70 la
cursul seral anul I şi II Ani- mai judicioasă a muncitorilor au posibilitatea sa cunoască din trebuie să constituie un prilej sută faţă de media anuală a
noasa, precum şi la alte cursuri. pe locurile de muncă, ţinîndu-re timp lipsurile existente şi să ia de reîmprospătare şi sintetizare primului plan cincinal.
seamă de calificarea for. Apl't- măsurile corespunzătoare de în a tot ceea ce este esenţial, pu-
In conducerea discuţiilor în cîndu-se în practică această pro dreptare. Se poate spune că a- nîndu-se un accent deosebit pe Recompensele plătite în pe
cadrul seminariilor, unii propa punere s-a realizat o creştere colo unde biroul organizaţiei de sistematizarea şi periodizarea rioada 1951-1957, se ridică la
gandişti nil au în vedere în pri a productivităţii muncii cu 30 la bază se preocupă temeinic de cunoştinţelor însuşite. suma de 170.454 lei.
mul rînd problemele esenţiale, sută pe trimestrul I al anului bunul mers al învăţămîntuîui de
de conţinut, ci, dimpotrivă, pu curent. partid, există şi frecvenţa şi ca IUE MO’RUŞ Printre cele mai importante
litate corespunzătoare, iar pro inovaţii aplicate se n u m ără:
pagandiştii iau parte cu regula directorul cabinetului de partid „Mecanizarea încărcării furna
ritate la cursurile de instruire. lului 1 cu ajutorul schipului“,
— Petroşani — „Mecanizarea complectă a con-
şi rentabilitatea ei şi mai puţin nevoie de cadre noi în anumite organizaţiilor de tineret, convor Pentru apărarea
de aptitudinile copilului, nereu sectoare de activitate, în anu biri cu părinţii, antrenarea ele
şind să se ridice la înţelegerea mite localităţi din ţară şi într- vilor în munci de folos obştesc, > < ? 0 0 < > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X X X > 0 0 ' OOOOOOC
vremurilor n o i; aceştia continuă un anumit număr ; construirea organizarea de excursii şi vizite
să socotească munca fizică drept societăţii noi se face în mod pla în unităţile industriale şi agri AVUTULUI OBŞTESC
o activitate inferioară şi degra nificat şi planificarea aceasta se cole, participarea la întîiniri cu
dantă, aşa cum de fapt era ea referă şi la cadre. Pentru a da fruntaşii în producţie, patrona (Urmare din pag. l-a) prin respingerea recursului declarat nminitmofifiHfiiiumiiiiHigiiiiii
considerată de către clasele sus dovadă de patriotism, un tînăr rea şcolilor de către întreprin- de acesta, ca nefondat.
puse în vremea copilăriei lor. elev sau elevă, un tînăr student deri, introducerea tuturor ele ăl raionului Orăştie l-a condamnat pe B U F E T U L E X P R E S din Brad şt SeBfeş
Cadrele noastre didactice nu au sau studentă care termină o mentelor de politehnizare indi inculpatul Stroie Dumitru pentru de In faţa organelor de stat şi unită vă oferă la orice oră din zi un variat sortiment
reuşit încă să sădească în sufle şcoală medie sau superioară nu cate de AAinisterul învăţămîntuîui lictul de delapidare, în baza art. 236 ţilor economice stă sarcina de a lua
tul tineretului convingerea că poate refuză să muncească în şi Culturii, cîte şi cîte forme de cod penal, la 12 ani închisoare corec- măsurile cele tnai severe pentru stîr- de produse culinare şi băuturi alese.
munca este cel mai de preţ bun locul unde a fost trimis, ţinînd activitate nu găsesc şi nu prac ţională şi l-a obligat totodată să a- pirea hoţiilor, delapidărilor şi fraude
,al omenirii, că ea înnobilează cont de posibilităţile sale per tică profesorii de pe întreg cu chite părţii civile, O.C.L. Alimentara, lor în avutul obştesc. Trebuie pornită ; ¦< .)¦ î j 1 i i x *
pe om şi-l face vrednic de cin sonale. Ori, cultivarea spiritului prinsul ţării ? Nu folosirea unei suma de 137.048 lei, drept despăgu o intensă muncă politică de masă pentru
stire din partea societăţii. No de disciplină in muncă face par metode sau a alteia asigură re biri civile, reţinîndu-se ca fiind dove a crea o astfel de atmosferă în rîridu- -
ţiuni ca „Ordinul“ sau „Medalia te tot din problema orientării zultatul scontat, ci utilizarea dit în sarcina Iui faptul că fiind ges rile oamenilor muncii împotriva ele
Muncii“, „Erou al Muncii So profesionale a tineretului şi nu tuturor mijloacelor, permanent tionar la magazinul nr. 24 O.C.L. ali mentelor necinstite, îneît să fie impo Cooperativei de consum din Alba Suliâ,i Ilia*
cialiste“ etc. nu au fost încă pe trebuie neglijată. şi de către toţi factorii hotărăşte mentara din Cugir şi-a însuşit mărfuri sibilă săvîrşirea unor asemenea acte Călan, Haţeg, şi Sebeş unde găsiţi uii bbgăt
deplin însuşite de către tinerii reuşita acestei acţiuni. Datoria şi bani din gestiune în valoare de criminale. sortiment de produse culinare şi băuturi alese
noştri şi aceasta din cauză că In al patrulea rînd, cadrele primordială a cadrelor didactice 137.048 lei.
nu am făcut uz de toate mij didactice sînt datoare să popu se rezumă în a nu scăpa din Se recomandă deputaţilor sfaturi
loacele care ne stau la încle- larizeze în rîndul elevilor din vedere această problemă şi a o Prin decizia penală nr. 1400 din 28 lor populare să participe activ la popu
mînă pentru a sădi în sufletul regiune şcolile profesionale şi privi cu toată seriozitatea. aprilie 1958, a Tribunalului regional larizarea legilor şi a hotărîrilor guver
elevilor această atitudine. Ori, tehnice de care dispunem, deoa Hunedoara-Deva, sentinţa de condam nului şi la stricta lor aplicare.
cadrelor didactice le revine sar rece elevii le ocolesc şi pentru Ne găsim în ultima perioadă a nare a inculpatului Stroie Dumitru a
cina de a-i convinge pe elevi motivul că nu le cunosc. Prin anului şcolar. Anul acesta nu lost confirmată prin respingerea re Organizaţiile de masă şl unităţile
că nu numele, nici felul muncii cunoaşterea lor şi a perspecti vom avea absolvenţi de liceu economice trebuie să ducă o acţiune
nu dau valoare acesteia, ci în- velor pe care le deschid s-ar la cursurile de zi, dar faptul cursului declarat de acesta. permanentă de mobilizare a oamenilor
putea mări numărul elevilor u- că acesta nu trebuie să ne de In dosarul penal Nr. 6741/1957, al muncii la lupta pentru licnidarea
'deplinirea profesiunii — oricare furturilor şi fraudelor din avutul ob
cenici din regiune şi respecti termine a sta pasivi, căci orien Iribunalului regional iiuneaoara-ue- ştesc, pentru apărarea legalităţii po
ar fi ea — în modul cel mai pulare, în vederea îmbunătăţirii conti
vele şcoli nu ar mai fi nevoite tarea profesională a tineretului va, prin sentinţa penală nr. 2327/1957, nue a condiţiilor de viaţă ale oame
competent, constituie adevăratul Tribunalul popular al raionului Hune
să facă apel la alte regiuni pen nu se face în ultima clipă, ci doara l-a condamnat pe inculpatul nilor muncii.
prestigiu al celui ce o exercită
tru a le furniza elevi care, la treptat, treptat, cu răbdare şi Bădină Stelian pentru delictul de de Concluzia pe oare trebuie să o tra
şi dă celé mai multe şanse de lapidare, în baza art. 236 cod penal,
absolvirea şcolii, să se retragă persevernţă, în cursul întregii la 12 ani închisoare corecţiorială, re gem constă în aceea că apărarea a-
realizare a posibilităţilor sale. ţinîndu-se în sarcina acestuia faptul
pe meleagurile lor şi să lase în durate a şcolarităţii. Deocam că în calitatea lui de gestionar la vutuiui obştesc a fost şi rămîne şi în
In al treilea rînd trebuie insu Cooperativa „Unirea“ Hunedoara, la viitor unul din cele mai importante
treprinderile hunedorene vădu dată, însă, atenţia să ne fie a- data de 11 octombrie 1957, sub pretex
flată elevilor convingerea că a- tul că urmează să-şi aranjeze anumite obiective în activitatea tuturor orga
vite de tinere cadre. ţintită spre viitorii absolvenţi ai probleme la Aiud, şi-a însuşit din în
legerea profesiunii este într-a- casări suma de 48.723 lei, cil care a nelor şi organizaţiilor de stat, organi
Dacă ar fi să înşirăm posibi clasei a Vil-a şi spre acei care dispărut. Fiind prins de organele de zaţiilor obşteşti, funcţionarilor şi tu
devăr o chestiune de ordin per miliţie, banii au fost găsiţi asupra in
lităţile care ne stau la îndemînă in primăvara viitoare vor ab culpatului şi restituiţi părţii civile. turor cetăţenilor patriei noastre. Res-
sonal şi se rezolvă de către fie
pentru orientarea elevilor noş solvi ciclul II şi mediu. Orien Prin decizia penală nr. 117 din 10 pectînd legile elaborate de clasa noas
care ins în parte potrivit apti ianuarie 1958, a Tribunalului regional
tri din punct de vedere profesio tarea lor profesională constituie Hunedoara-Deva, sentinţa de condam tră muncitoare votti contribui la con
tudinilor sale, dar, mai ales in nare a inculpatului a fost confirmată solidarea statului nostru democrat-
nal, nu am reuşi să le epuizăm o problemă de stat şi justa ei
vrémurile noastre, ea este şi o populăr, la întărirea patriei noastre
în cadrul unui articol, căci pe rezolvare ajută operei de edu
problemă de stat. Societatea seu:, jz. Republica Populară Romînă.
lingă lecţii, convorbiri cu elevii care patriotică a tinerei gene
noua care sé construieşte are
la orele de dirigenţie, în cadrul raţii.
